Şase schimbări de ministru la Sănătate, cinci la Interne (plus o reorganizare), câte patru la Educaţie, Cultură, Economie şi Justiţie şi câte trei la Finanţe şi Transporturi – cam aşa au arătat cele două cabinete conduse de Victor Ponta.
Citeşte şi: Marile eşecuri ale alianţei dintre PSD şi PNL
Prima echipă guvernamentală a şefului PSD pornea cu medicul Vasile Cepoi la SĂNĂTATE, însă acesta a fost schimbat în scurta vreme după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat de deturnare de fonduri şi conflict de interese şi a trimis dosarul către Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA). Scandalul legat de ministrul Cepoi a început după ce autorităţile europene au decis îngheţarea finanţării proiectelor POSDRU.
Portofoliul a fost apoi preluat de Raed Arafat, ca interimar, însă în scurtă vreme premierul Ponta şi-a asumat interimatul, până la numirea lui Raed Arafat ca ministru. Acesta din urmă a rămas în funcţie până la alegerile din decembrie 2012. Vasile Cepoi a devenit, ulterior, consilier al prim-ministrului pe probleme de sănătate.
În noul cabinet, portofoliul Sănătăţii a fost preluat de Eugen Nicolăescu, ulterior propus pentru funcţia de ministru al Finanţelor, în locul lui Daniel Chiţoiu. Şi niciodată numit, pentru că USL s-a destrămat.
Nici la INTERNE nu a fost linişte. În primul cabinet, la Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost numit Ioan Rus, care mai ocupase funcţia şi în cabinetul Năstase. A plecat de la conducerea Internelor după un scandal legat de listele de alegători la referendumul pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, alături de secretarul de stat Victor Paul Dobre. A rămas celebră declaraţia ministrului Ioan Rus: Eu chiar nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie!
Citeşte şi: Ioan Rus: Cred că oricum eram pe o stradă cu sens unic care ducea la Parchet
STENOGRAME. IOAN RUS: „Noi trebuie să facem cvorumul ăla. Punct. Păi, de unde…să-l facem?”
Cum se punea la cale falsificarea numărului de alegători
În locul lui Rus a venit Mircea Duşa, iar în locul lui Dobre, Radu Stroe.
Citeşte şi: USL mută disperat în războiul cu Băsescu
După alegeri, Radu Stroe a devenit ministru al Internelor. S-a certat puţin cu Germania, a dat un ordin care permitea unor persoane urmărite penal să ocupe funcţii de conducere în Ministerul de Interne, s-a certat puţin cu partenerii de guvernare pe Codul Rutier şi i-a acuzat de premeditare pe cei care au atacat maşina colegului său, Daniel Barbu.
El a stat în funcţie până la accidentul aviatic din Apuseni, din ianuarie 2014. Deşi iniţial nu şi-a asumat nicio responsabilitate cu privire la bâlbâielile autorităţilor, ce n-au fost capabile să-i găsească pe surpavieţuitori şi i-a lăsat să moară de frig, până la urmă Stroe, care iniţial îşi exprima regretul că tragedia s-a petrecut în mandatul său, a fost convins de şeful său de partid, Crin Antonescu, să demisioneze.
Locul a rămas gol până în prezent, iar propunerea primarului din Sibiu Klaus Iohannis pentru ministerul Internelor a determinat criza politică încheiată cu ruperea Uniunii Social Liberale.
Ministerul EDUCAŢIEI a beneficiat, la rândul său, de mulţi şefi. Prima propunere, Corina Dumitrescu, a fost retrasă încă înainte de a fi făcută publică, iar noua nominalizare a fost Ioan Mang.
N-a fost cu noroc nici această nominalizare, Imediat au apărut acuzaţii foarte serioase de plagiat în legătură cu Ioan Mang. Un răspuns la aceste acuzaţii a întârziat să apară, iar fostul premier Emil Boc a ieşit public cu noi dovezi pentru presupusul plagiat. Mang a replicat, până la urmă, spunând că Boc vrea să se răzbune pe el fiindcă a propus, la un moment dat, excluderea sa din învăţământ. Au apărut însă noi şi noi acuzaţii, una vizând-o pe soţia lui Ioan Mang, alta împotriva sa, din partea unui cercetător dinTaiwan.
Şeful său de la Guvern, Victor Ponta, a cerut Academiei să se pronunţe, Mang a promis că dacă va fi găsit vinovat de plagiat va demisiona, premierul a promis, la rândul său, că-l va demite, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă câteva zile. Mang a declarat apoi că nu va demisiona, dar până la urmă, pe 15 mai, premierul a anunţat că-l va schimba pe Ioan Mang, la cererea acestuia, interimar devenind fostul sindicalist Liviu Pop, ministru delegat pentru Dialog Social la momentul respectiv.
Academia Română a oprit investigaţia, în urma demisiei fostului ministru Mang, dar până la urmă Consiliul Naţional de Etică a decis: Ioan Mang a plagiat. Evident, fostul ministru a acuzat că este vorba de acuzaţii politice.
Nici mandatul lui Liviu Pop nu a fost lipsit de scandaluri. Întâi s-a aflat că ministrul interimar s-a aflat în conflict, în instanţă, cu ministerul pe care îl conduce, dar Pop a declarat că nu este parte în proces. Primul război pierdut de ministrul Pop a fost cel cu gramatica Limbii Române. Nici cu Matematica nu pare să fi fost foarte prieten, deşi a predat elevilor exact acest obiect de studiu, dacă ne gândim că a declarat, la un moment dat, că „la bacalaureat ar putea fi „aproximativ” 334.836 candidaţi”.
Prima decizie majora a fostului sindicalist a fost reintroducerea, pentru profesori, a obligativităţii de a cotiza la fondurile sindicatelor, contribuţie eliminată de fostul ministru Funeriu. A urmat modificarea prevederilor privitoare la vârsta de pensionare a cadrelor universitare, dar şi schimbarea componenţei Consiliului Naţional de Etică, for ce se ocupa de verificarea acuzaţiilor de plagiat în cazul Ioan Mang.
A mai existat o decizie controversată privind universităţile private, însă apogeul carierei lui Liviu Pop a fost reprezentat de felul în care a administrat scandalul privind plagiatul premierului Victor Ponta.
Citeşte şi: Teza de doctorat a lui Ponta CONSTITUIE un PLAGIAT VĂDIT – raportul juriştilor
The Economist despre Victor Ponta: My name is Paste. Copy Paste.
Ponta, acuzat de PLAGIAT. Vezi DOCUMENTELE
Plagiat Ponta. Premierul a preluat inclusiv greşeli gramaticale şi aprecieri personale
Şi se pare că interimarul de la Educaţie s-a achitat cu succes de sarcini. Ministrul Pop a numit 11 noi membri în Consiliului de Etică, consiliu care nu a întreprins niciun demers, în ciuda scandalului public, afirmând că nu a fost sesizat. Un alt for care ar fi putut să se pronunţe pe cazul de plagiat al premierului, Consiliulului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost modificat prin cooptarea a 25 de noi membri pe lângă cei 20 deja existenţi, tot în mandatul lui Liviu Pop. Modificarea s-a dovedit utilă, pentru că deşi 13 membri ai CNATDCU au votat, în unanimitate, că Ponta a plagiat, ministrul Liviu Pop a declarat nulă decizia pe motiv că nu au fost 14 persoane prezente şi, deci, nu s-a realizat cvorumul.
Citeşte şi: Cum încearcă ministrul Pop să-l scape pe Ponta de consecinţele verdictului de plagiat
Liviu Pop: „Premierul Ponta ar putea cere daune morale Consiliului de Atestare a Diplomelor”
PLAGIAT PONTA: Cum se vede decizia CNATDCU şi reacţia Guvernului Ponta la aceasta în revista NATURE
În rest, ministerialtul lui Liviu Pop a mai consemnat nişte acuzaţii de incompatibilitate, un atac la adresa fostului ministru Funeriu, acuzat, via Antena 3, că nu şi-ar fi luat Bacalaureatul. Până la urmă povestea a fost închisă de Mariana Câmpeanu, ministru al Muncii. Ultima ispravă notabilă a interimarului la Educaţie a fost o bâlbâială la examenul de Bacalaureat din 2012.
VIDEO Ministrul Pop, profesor de matematică, NU A ŞTIUT să rezolve un subiect de Evaluare
În fine, interimatul lui Liviu Pop s-a încheiat, iar premierul Ponta a propus-o la conducerea Ministerului Educaţiei pe Ecaterina Andronescu, declarată incompatibilă de ANI, după o ezitare. Şi-a început mandatul cu o declaraţie şocantă, în legătură cu plagiatul şefului său: Dacă se decide că teza lui Ponta este plagiat, ar putea fi desfiinţată şcoala de doctorat. A făcut două schimbări importante, cu clasa 0 şi cu aşa-numitul Bacalaureat profesional, şi a avut de administrat scandalul Bioterra.
Citeşte şi: Universitatea Bucureşti: Ponta a PLAGIAT dar nu putem face nimic în privinţa retragerii titlului de doctor
Zvonuri despre un plagiat al ministrului Andronescu au apărut la începutul lunii noiembrie 2012, iar câteva zile mai târziu, prestigioasa publicaţie ştiinţifică Nature scria despre o serie de nereguli şi plagiaturi în care ar fi fost implicată Ecaterina Andronescu.
Ministrul a replicat spunând: Nu permit să fiu murdărită de nimeni! Ea s-a apărat de acuzaţii susţinând că este vorba de fapt despre campania electorală. Scandalul de plagiat a rămas fără consecinţe, ca şi în celelalte cazuri, iar Ecaterina Andronescu a fost înlocuită, după alegeri, în noul cabinet, de fostul ei consilier, Remus Pricopie.
Citeşte şi: Iluştrii necunoscuţi ai noului Guvern Ponta
Megaguvernul Ponta 2. A început marea împărţeală a portofoliilor între membrii USL
Noul ministru s-a remarcat printr-un CV cosmetizat, printr-o neînţelegere cu premierul pe tema clasei 0, dar mai ales prin cearta sa cu Limba Română. În timpul mandatului său a avut loc şi scandalul de la Liceul Bolintineanu, dar şi cel de la Şcoala 10, unde o învăţătoare a fost acuzată că cerea sume mari de bani părinţilor pentru cadouri.
O poveste ceva mai scurtă o are lista de deţinători ai portofoliului JUSTIŢIEI. Prima alegere a lui Victor Ponta a fost colegul său de generaţie, şi de Cabinet Năstase, Titus Corlăţean. După doar câteva zile, noul ministru era deja acuzat că îi dă o mână de ajutor şefului său în scandalul Balaban – „Trofeul Calităţii” – Adrian Năstase. Era vorba de un gest al şefului Inspectoratului de Stat în Construcţii, Adrian Balaban-Grăjdan, care a trimis în afara cadrului legal o adresă Înaltei Curţi, anunţând astfel că ISC nu mai este parte civilă în dosarul „Trofeul Calităţii”.
Citeşte şi: „Trofeul Calităţii”.Cât l-ar putea costa pe Năstase telefonul de la ora 5
La sfârşitul lunii mai 2012, Corlăţean îl demitea pe directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ioan Băla, din cauza unor declaraţii privind reţele teroriste ce ar fi încercat să elibereze interlopi.
Cu puţin înainte de prima condamnare definitivă la puşcărie a fostului premier Adrian Năstase, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a acuzat scurgerea unor informaţii din dosar către presă şi a cerut CSM să ia poziţie. El a revenit, câteva zile mai târziu, spunând că aşteaptă un răspuns scris.
Însă cel mai mare dintre scandalurile scurtului ministeriat la Justiţie al lui Corlăţean a fost cel legat de Curtea Constituţională şi DNA. Întâi, ministrul i-a acuzat public pe judecătorii CCR Augustin Zegrean şi Iulia Moţoc de incompatibilitate, dar a fost contrazis de Agenţia Naţională de Integritate. Mai mult, Curtea Constituţională i-a replicat ministrului arătând că atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice sunt incompatibile cu exerciţiul democratic. Corlăţean, însă, a insistat, deşi instituţiile abilitate arătaseră deja că nu are dreptate. Până la urmă şi-a retras plângrea, mai ales că în presă apăruseră informaţii că ar putea avea soarta lui Chiuariu din pricina modificării unor legi privind CCR, declarate ulterior neconstituţionale.
Citeşte şi: Ce le pregăteşte Corlăţean procurorilor?
Pe 13 iulie 2012, Corlăţean a stopat demersul Inspecţiei Judiciare de a verifica dacă judecătorii lui Năstase au comis vreo abatere motivând că un astfel de demers ar fi „susceptibil de interpretări eronate, mai ales în contextul intern şi extern actual, privind o aşa zisă interferenţă în independenţa actului de justiţie”.
Marea problemă a mandatului său a venit însă odată cu raportul MCV. Deşi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declarase că România s-a aflat pe marginea prăpastiei prin atacurile la statul de drept şi că politicienii nu trebuie să încerce să îi intimideze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte, Corlăţean a mutat responsabilitatea pentru raportul foarte negativ asupra preşedintelui Băsescu.
Corlăţean s-a înscris, şi el, printre apărătorii şefului de la Palatul Victoria faţă de acuzaţiile de plagiat şi s-a mutat, până la urmă, la ministerul de externe, după discuţiile aprinse privind schimbarea şefilor parchetelor.
Înlocuitoarea lui Corlăţean, Mona Pivniceru, fost preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România. Numirea pentru portofoliul Justiţiei a fost, în sine, o istorie complicată. S-a propus detaşarea ei de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei, propunere respinsă de CSM. Mona Pivniceru a declarat, după nominalizare, că a primit cu multă nelinişte propunerea de a ocupa funcţia de ministru al Justiţiei.
Citeşte şi: Adevărata miză a numirii Monei Pivniceru în Guvern
Ea a demisionat, până la urmă, din CSM, însă şi după acest gest s-a vorbit mult despre faptul că nu ar putea deveni ministru din cauza unor chestiuni de procedură. În plină discuţie pe proceduri, izbucneşte scandalul maşinii lui Andrei Năstase. Mona Pivniceru este fotografiată alături de fiul fostului premier, în automobilul acestuia, în timp ce Adrian Năstase îşi executa sentinţa.
Au urmat alte acuzaţii. România liberă scria că Procurorii au interceptări cu Mona Pivniceru din care ar rezulta planul de subordonare a justiţiei, însă Pivniceru a replicat, spunând că nu ia în calcul renunţarea la MJ, întrucât nu toţi oamenii sunt şantajabili.
Ponta, întrebat de prezenţa Monei Pivniceru în maşina familiei Năstase: E o prostie ce întrebaţi!
Până la urmă, Mona Pivniceru a demisionat şi din magistratură, au urmat o serie de scandaluri mai mici privind cvorumul şedinţei CSM care urma să o elibereze pe Pivniceru de obligaţiile de magistrat, scandal încheiat, până la urmă, pe 23 august, când fosta şefă a AMR a ajuns ministru.
S-a aflat apoi că Mona Pivniceru se află în proces, la CEDO, cu ministerul pe care îl conduce. A început apoi lungul proces de schimbare a şefilor de parchete. Pivniceru declara, într-un răspuns pentru România liberă, că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic. A mai existat un scandal între Pivniceru şi membrii CSM, pornit de la procedura de selecţie a şefului DNA şi a procurorului general. Scandalul s-a amplificat, iar Pivniceru a contramandat o întâlnire cu comisarul european pe Justiţie, Viviane Reading, care a avut loc, până la urmă, ceva mai târziu.
O altă lovitură a venit din partea fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a numit concursul organizat de minister o farsă. Laura Codruţa Kovesi şi-a depus însă, candidatura pentru şefia DNA.
Discuţia s-a complicat atunci când s-a aflat despre posibila prezenţă în comisia de examinare a unui procuror acuzat de scurgerea către presă a unor înregistrări din Dosarul Blejnar, în care apărea şi preşedintele Băsescu. Între timp, s-a vorbit şi despre o cerere de pensionare depusă de Mona Pivniceru la CSM.
Alegerea Monei Pivniceru pentru Parchetul General şi DNA au fost procurorii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie. Mai mult, ministrul şi-a exprimat speranţa că cele două propuneri vor fi validate atât de CSM, cât şi de preşedinţie. Până la urmă, cei doi au fost respinşi de CSM, iar Pivniceru a anunţat că-i va propune pe următorii clasaţi. Lucrurile nu aveau să rămână aşa.
Citeşte şi: EXCLUSIV. „Reforma” Monei Pivniceru: tunurile pe CSM şi ANI!
După alegeri s-a vorbit în continuare de Mona Pivniceru pentru portofoliul Justiţiei, şi ea a depus jurământul pe 21 decembrie 2012, iar discuţia despre şefii parchetelor s-a reluat, ministrul anunţând că nu renunţă la Niţu şi Irimie. Scandalul a devenit tot mai aprins, cu eliminări de persoane incomode din CSM, cu replici de cealaltă parte, cu discuţii dure între Mona Pivniceru şi secretarul general al CE.
Citeşte şi: REVISTA PRESEI: Consiliera lui Pivniceru, legături cu Securitatea. Toate drumurile duc la Voiculescu!
Preşedintele Băsescu a respins, până la urmă, cele două nominalizări şi a cerut revizuirea procedurii. Mona Pivniceru a replicat cu un ultimatum, însă ulterior a acceptat interviuri publice. Înainte de a se termina numirea noilor şefi la PÎCCJ şi DNA, Pivniceru a fost propusă pentru un post de judecător la CCR, cu susţinerea PNL şi votată de Senat.
Citeşte şi: Cum luptă statul împotriva anticorupţiei
Mona Pivniceru a demisionat de la conducerea ministerului Justiţiei, după un mandat calificat de preşedintele Băsescu drept „o catastrofă”, iar în locul ei a venit, ca interimar, premierul Vitor Ponta. Care a şi făcut propuneri pentru şefia celor două parchete, în urma cărora şi-a atras critici. Porpunerile au fost: Niţu la Parchetul General, Kovesi la DNA.
Citeşte şi: Procurorii CSM care negociau cu Ponta şi Crin funcţiile în Parchete, trimişi în judecată de DNA
Cei doi au devenit şefi de parchete, în urma consensului preşedintelui şi premierului, iar la Ministerul Justiţiei a venit Robert Cazanciuc, fost coleg de facultate şi rudă prin alianţă cu Victor Ponta. El a fost cel care a semnat numirile de la PÎCCJ şi DNA, şi a rămas în funcţie până acum, inclusiv ca propunere, deocamdată, pentru cabinetul Ponta III.
