2.4 C
București
luni, 30 decembrie 2024
AcasăSpecialEXCLUSIV. A treia scrisoare a Comisiei Europene pentru Mona Pivniceru. Ce informaţii...

EXCLUSIV. A treia scrisoare a Comisiei Europene pentru Mona Pivniceru. Ce informaţii vrea Bruxelles-ul despre cazurile marilor corupţi şi ancheta privind frauda la referendum

Comisia Europeană îi cere Ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, informaţii legate de cazuri de înaltă corupţie aflate pe rolul instanţelor – printre care şi cele în care sunt implicaţi Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu sau George Becali – precum şi despre anchetele privind referendumul şi parlamentarii găsiţi incompatibili de ANI şi care trebuie revocaţi din Parlament.

Aceste cerinţe fac parte dintr-o nouă scrisoare trimisă ministrului de către secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day – a treia în mai puţin de o lună.

Catherine Day îi cere Monei Pivniceru o serie de informaţii, în pregătirea misiunii de monitorizare MCV care va sosi în România pe 7 noiembrie şi care va pregăti următorul raport pe Justiţie.

Comisia Europeană vrea ca Ministerul Justiţiei să pregătească, până pe 26 octombrie, un raport privind progresele făcute de la ultimul raport pe Justiţie, din iulie, şi răspunsuri la un chestionar cu nu mai puţin de 21 de întrebări. Acestea sunt legate de principalele puncte de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Calendar pentru implementarea Codurilor

Primul set de întrebări vizează implementarea Codului de Procedură Civilă, Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, a căror intrare în vigoare a fost amânată. Singurul pus în aplicare până acum este Codul Civil.

Comisia Europeană vrea să afle de la Ministerul Justiţiei care este calendarul implementării noilor Coduri şi care sunt principalele dificutăţi pe care le aşteaptă în acest demers. În ceea ce priveşte Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, întrebările vizează şi cadrul legislativ şi posibilele modificări aduse acestuia. Scopul este de a afla dacă nu au fost dezincriminate fapte, fără ca acest lucru să fie făcut public.

Precizări despre parlamentarii incompatibili

În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, Comisia Europeană pune accentul pe analiza deciziilor Parlamentului în privinţa sentinţelor rămase defintive în cazurile de incompatibilitate ale membrilor Legislativului. În acest context, un loc aparte îl ocupă votul ce va fi dat săptămâna viitoare în Parlament în cazul senatorului Mircea Diaconu.

Diaconu vrea să schimbe legea ANI

De altfel, Diaconu a încercat deja să contraatace această chestiune, declarând ieri că va încerca să schimbe legea ANI. „În hotărârea Curţii de Apel, judecătorul spune foarte clar că e subiect de lege ferenda (cum ar trebui să fie legea, faţă de cum este, n.r.), adică trebuie modificarea legii”, a spus Diaconu.

Deşi decizia de incompatibilitate dată de ANI şi confirmată de instanţă îi interzice să mai candideze pentru o perioadă de trei ani, senatorul a spus că vrea să intre şi la iarnă în Parlament. „Voi recandida din pricina asta, ANI ţipă că 3 ani nu am voie să candidez, dar în lege spune că nu ai voie să ocupi funcţii publice, cu excepţia celor elective”, a precizat Diaconu. De fapt, legea ANI precizează clar că, în cazul incompatibilităţii parlamentarilor, aceştia nu mai au voie să candideze.

De ce nu a aprobat Parlamentul urmărirea penală pentru Borbely şi Dobre?

Tot în ceea ce priveşte parlamentarii, Comisia Europeană cere precizări în legături cu decizia Legislativului în cazul parlamentarilor Borbely şi Dobre. Plenul Camerei Deputaţilor a respins în luna septembrie solicitarea DNA de a începe urmărirea penală împotriva lui Victor Paul Dobre, fost ministru delegat pentru Administraţie, implicat în dosarul referendumului din 29 iulie, şi a lui Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, acuzat de trafic de influenţă şi fals în acte.

Întrebarea din chestionarul trimis de Catherine Day se referă la discuţiile din Comisia Juridică şi din Plen referitoare la cele două cazuri şi la baza legală în care au fost purtate aceste discuţii. Oficialii CE vor, de asemenea, să ştie dacă Parlamentul a analizat fondul acestor cazuri.

Ancheta fraudării referendumului, în atenţia CE

CE cere de asemenea informaţii legate de dosarul fraudării referendumului din 29 iulie şi anchetele din acest caz făcute de Ministerul Public şi DNA.

Mai departe, oficialii europeni vor să afle informaţii actualizate despre dosarele de mare corupţie trimise de DNA în instanţe. Cu precădere, Comisia este interesată de cazurile de mare corupţie care trenează pe rolul instanţelor mai mult decât alte cauze asemănătoare şi cere precizări privind următorii paşi procedurali avuţi în vedere de către procurori.

Oficialii europeni cer detalii despre dosarele de corupţie

Dosarele de mare corupţie în care sunt implicaţi magistraţi şi cele referitoare la achiziţii publice fac de asemenea obiectul unor întrebări. Şi în aceste cazuri, Comisia vrea să ştie ce paşi procedurali vrea să facă Parchetul, dar cere şi o scurtă descriere a stadiului fiecărei cauze.

De asemenea, Comisia cere informaţii actualizate despre stadiul în care se află procesele unor persoane publice, în principal politicieni: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătăin Voicu, Tudor Chiuariu.

Corupţii din vizorul Comisiei Europene

George Copos este inculpat în dosarul Loteria, după ce Ana Electronic, compania în care Copos este acţionar majoritar, a vândut, în 2004, mai multe spaţii comerciale către Loteria Română, obţinând un profit ilegal de circa un milion de euro. Dosarul se află la Tribunalul Bucureşti, după ce a fost plimbat prin mai multe instanţe. Copos a fost achitat în primă instanţă în dosarul transferurilor din fotbal. El mai are un dosar, Loteria II în care a fost acuzat de manipularea pieţei de capital, dupa ce o societate a lui Copos a creat un prejudiciu de 600.000 de dolari Fondului Proprietăţii de Stat.

Adrian Năstase, aflat în prezent la închisoare după o condamnare definitivă în dosarul Trofeul Calitătii, mai are o condamnare la închisoare cu suspendare în dosarul Zambaccian, dar sentinţa nu este definitivă. De asemenea, fostul premier este cercetat de Parchetului ÎCCJ pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în locuinţa sa au fost găsite 399 de cartuşe pentru care nu avea autorizaţie. Vizat de CE, în particular, este cazul Zambaccian II, pentru care parlamentarii nu au aprobat urmărirea penală în cazul lui Năstase, potrvit unor surse din CE.

Şerban Brădişteanu este anchetat de DNA în urma tentativei de sinucidere a lui Adrian Năstase, pentru că l-ar fi reţinut în mod nejustificat pe acesta în spital, deşi ar fi declarat familiei fostului premier că starea sănătăţii acestuia este bună. Brădişteanu a mai fost achitat într-un dosar de corupţie.

Fostul ministru Decebal Traian Remeş a fost condamnat în februarie, de completul de trei judecători al ICCJ, la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul”. Remeş şi un alt fost ministru, Ioan Avram Mureşan, au fost condamnaţi pentru luare de mită.

Ion Dumitru, parlamentar PSD şi fost şef al Romsilva, a fost anchetat în primă instanţă, într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice. Împreună cu alţi şefi ai Romsilva, Dumitru ar fi achiziţionat un tanc pentru pădurari. DNA a făcut recurs la completul de cinci judecători ai ICCJ.

Dan Voiculescu este judecat în dosarul Institutului de Cercetări Alimentare, în care este acuzat că a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real. Voiculescu a demisionat în această vară din Parlament, asfel încât dosarul său, aflat pe rolul Înaltei Curţi, a fost mutat la Tribunalul Bucureşti.

George Becali, în prezent europarlamentar, a fost achitat, în primă instaţă, în dosarul Valiza. El mai este însă acuzat de sechestrare de persoane, într-un dosar al cărui recurs se judecă la Înalta Curte şi pentru care Becali a fost achitat în primă instanţă.

Senatorul Cătălin Voicu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, în primă instanţă, pentru că ar fi primit mită de la oameni de afaceri în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a le rezolva mai multe dosare. Recursul este pe rol la Înalta Curte.

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, este judecat în dosarul Poşta, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice. Alături de un alt fost ministru şi mai mulţi reprezentanţi ai Poştei, Chiuariu ar fi contribuit, potrivit procurorilor, la transferarea unui imobil din proprietatea statului în proprietatea unei companii private, prejudiciul fiind de aproximativ 86 milioane de euro.

Monica Bonea
Monica Bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Cele mai citite

UNSR solicită guvernanților să restabilească drepturile pentru studenți și anunță un val de proteste

UNSR cere implementarea unor politici coerente, pe termen lung, care să trateze Educația ca pe un domeniu strategic și nu ca pe un simplu...

Marcel Ciolacu: Nu regret majorările, am făcut dreptate pentru milioane de oameni

Premierul a precizat că, în fața cifrelor și a realității însă, trebuie să protejăm România pentru a ține sub control deficitul bugetar Premierul Marcel Ciolacu...
00:07:35

VIDEO. „Aveam doar șase ani când am fost expulzați”. Naftali Furst își rememorează experiența, la 80 de ani de la sfârșitul lagărelor naziste

Pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste, AFP a vorbit supraviețuitori din întreaga lume. În 1944, întreaga...
Ultima oră
Pe aceeași temă