Mona Pivniceru modifică vechile coduri de procedură penală şi civilă chiar înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri. Modificările sunt, deocamdată, secrete.
Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru a anunţat ieri că vrea să facă modificări legislative, prin care mai multe categorii de dosare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi judecate doar până la nivelul Curţilor de Apel. Proiectele de modificare anunţate de Pivniceru sunt deocamdată secrete, ele nefiind afişate pe pagina de internet a Ministerului de resort, asa cum se obişnuia până acum, pentru a se asigura transparenţa, cerinţă imperativă a Comisiei Europene. De la biroul de presă al Ministerului ni s-a promis că modificările legislative vor fi afişate „la momentul potrivit”.
Nici Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură independenţa Justiţiei, nu cunoaste proiectele Monei Pivniceru. „Nu am primit nimic până acum, dar dacă doamna ministru vrea să facă aceste modificări prin ordonanţă de urgenţă, nu este necesar avizul CSM”, ne-a declarat Alina Ghica, preşedintele CSM. Mona Pivniceru a anunţat însă ca a depus deja proiectele la Parlament, deci nu este vorba de o ordonanţă de urgenţă. În concluzie, ar fi fost necesar un aviz de la membrii CSM şi ar fi fost necesară dezbaterea publică.
Ce rost au modificările la vechile coduri, chiar înainte de intrarea în vigoare a celor noi?
Ministrul Mona Pivniceru a făcut anunţul generic privind modificările legislative într-o conferinţă de presă organizată la Parlament, fiind însoţită de premierul Victor Ponta şi de preşedintele Camerei deputaţilor, Valeriu Zgonea, probabil pentru a fi dat un semnal că beneficiază de susţinerea PSD.
Obiectivul principal al Monei Pivniceru ar fi „degrevarea instanţei supreme de cauze de drept comun”, ca parte din strategia de aplicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
„Degrevarea” ar fi facută şi prin modificarea actualului Cod de Procedură Penală. Încă nu se ştie ce categorie de dosare penale nu vor mai ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oare printre aceste dosare se află şi cel al lui Dan Voiculescu, spre exemplu? După cum se ştie, Secţia Penală a Înaltei Curţi, primenită semnificativ, a început să administreze pedepse cu închisoarea pentru demnitari. Exemplul care l-a speriat inclusiv pe Dan Voiculescu a fost condamnarea fostului premier Adrian Năstase. Pentru a scăpa de severitatea Înaltei Curţi, Dan Voiculescu şi-a dat în vară demisia din Parlament, astfel că dosarul său, aflat în faza de pronunţare a sentinţei, a fost mutat la o instanţă inferioară. Cum nu se cunosc textele care modifică competenţele Înaltei Curţi, nu ştim dacă sentinţa finală în acest dosar va fi pronunţată de Înalta Curte sau de Curtea de Apel Bucureşti, o instanţă extrem de indulgentă cu inculpaţii.
Totodată, este cel puţin ciudat faptul că Mona Pivniceru a considerat necesară modificarea urgentă a actualului Cod, în condiţiile în care s-a început deja implementarea noilor coduri. Noul Cod Civil a intrat deja în vigoare, iar cel de procedură civilă, care trebuia să intre în vigoare la data de 1 octombrie, a fost amânat pentru 1 februarie. Apoi urmează implementarea Codului Penal şi celui de procedură penală. Aceste noi coduri au fost supuse dezbaterii publice încă din 2008 şi au fost deja adoptate .
Printre modificările enunţate generic (nu se cunoaşte textul complet al legii, unde şi o virgulă sau o conjuncţie ar putea modifica şi conţinutul juridic) sunt unele binevenite, cum ar fi judecarea contravenţiilor la instanţa pe raza căreia domiciliază făptuitorul.
Pivniceru modifică şi legea electorală
În afară de coduri, Mona Pivniceru a anunţat, tot la modul general, modificări ale legii electorale. „Am mai propus modificarea legilor electorale în sensul că buletinele de vot se depozitează trei luni în arhivele ins-tanţelor. Multe instanţe nu au arhive încăpătoare pentru propriile dosare”, a anunţat Mona Pivniceru. Conţinutul proiectului de modificare nu a fost făcut public.
Alegerea procurorului general, tot în baza unor „standarde” oculte
Despre nominalizarea procurorului general al României şi al procurorului-şef al DNA, ministrul Justiţiei a anunţat că nu va renunţa la „standardele” ei de selecţie, deşi au fost denunţate ca subiective şi lipsite de transparenţă, inclusiv de către specialiştii CSM.
Miercuri, Pivniceru s-a întâlnit cu procurorii membri ai CSM pentru a discuta organizarea unei selecţii cât mai transparente şi obiective, însă ministrul nu s-a lăsat convins, motiv pentru care a anunţat că nu renunţă la modul de organizare deoarece „Am discutat cu cei de la Comisia Europeană despre procedură. Am fost felicitată pentru procedura pe care am iniţiat-o. Vom merge pe procedura existentă”. În realitate, ministrul a fost felicitat doar pentru numirea în funcţie. Mai mult, a fost atenţionată să respecte criteriile de transparenţă şi obiectivitate, deaorece selecţia procurorului general şi a şefului DNA va fi atent monitorizată de Comisia Europeană.
Ar mai fi de amintit că Mona Pivniceru a evitat să meargă ieri la întâlnirea miniştrilor de Justiţie din UE cu comisarul european pe justiţie Viviane Reding, pe motiv că era doar „o intâlnire informală”, la care nu se discuta situaţia României.
A anunţat, însă, că se va duce la întâlniri cu reprezentanţii Comisiei Europene după data de 5 octombrie, adică după ce se termină procedura de selecţie pentru funcţiile de procuror general şi de şef al DNA.
