Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a dispus, astăzi, prelungirea delegării lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), începând din 13 august, pentru şase luni, informează Ministerul Public, potrivit Mediafax.
„Prin ordin al doamnei Laura Codruţa Kövesi, Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din data de 03.08.2012 s-a dispus delegarea domnului procuror Daniel Marius Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Delegarea este dispusă începând cu data de 13 august 2012, pentru o perioadă de 6 luni, deoarece actuala delegare a domnului procuror Daniel Marius Morar va expira la data de 12.08.2012”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.
Conform procedurii, Daniel Morar şi-a înaintat, joi, consimţământul de a rămâne în poziţia de şef al DNA până la desemnarea unui succesor, potrivit unor surse judiciare.
Având în vedere că ministrul Justiţiei nu a făcut încă o propunere de numire în funcţia de procuror şef al DNA, delegarea lui Daniel Morar în această funcţie putea fi prelungită, potrivit legii, pentru încă şase luni.
În 18 iulie, Codruţa Kovesi afirma că îl va delega pe Daniel Morar pe funcţia de procuror şef al DNA, dacă „nu apare niciun fel de propunere sau nu e numită altă persoană”.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, declara, în 19 iulie, că numirea procurorului şef al DNA trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace, iar în condiţiile în care vremurile sunt „prea fierbinţi”, orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată.
„Nu am dorit să fac propuneri pentru o poziţie importantă. Nu doresc să amestec justiţia cu turbulenţele politice. Trebuie să avem un climat de pace atunci când discutăm (propunerea de numire, n.r.). Orice vom face va fi scandal, va fi contestat”, a susţinut atunci Titus Corlăţean, adăugând că instituţia DNA contează, iar cine va fi numit trebuie să răspundă criteriilor legale.
Pe de altă parte, Codruţa Kovesi a punctat faptul că sunt şi alte funcţii vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, pentru care nu a făcut propuneri de numiri, apreciind că viitorul procuror general al României trebuie „să-şi facă echipa, să-şi aleagă oamenii”, întrucât este extrem de importantă colaborarea.
Mandatul Codruţei Kovesi – care a deţinut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României – expiră în 2 octombrie.
Kovesi a arătat că este vacant postul de prim-adjunct al procurorului general, adică a doua poziţie după cea de şef al Ministerului Public. De asemenea, sunt vacante funcţiile de adjuncţi ai procurorului şef al DNA, de şef de Secţie Urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte poziţii de şefi.
Ministrul Justiţiei este cel care face propuneri pentru funcţiile de procuror general, procuror şef al DNA, pentru adjuncţi ai acestora, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmând a-şi da avizul, după care preşedintele este cel care face numirile.
Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare notează că „viitoarele numiri în funcţie a noului procuror general şi a procurorului şef al DNA vor fi indicatori esenţiali privind caracterul durabil al reformei”.
„Viitoarele numiri în posturile de procuror general, procuror şef al DNA şi în alte posturi importante în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii de decizie politici şi din sistemul judiciar sprijină pe deplin instrumentarea strictă şi independentă a cazurilor de corupţie. Acest lucru impune un proces transparent şi obiectiv de numire în funcţie, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care să vizeze cei mai buni candidaţi posibili pentru aceste funcţii de conducere”, a recomandat CE.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, i-a invitat oficial, în 18 iulie, pe toţi procurorii care îndeplinesc criteriile pentru a ocupa postul de procuror general şi şef al DNA să îşi depună candidatura în acest sens la minister, adăugând că au fost „presiuni şi atacuri” pentru a avansa propuneri dorite de Traian Băsescu.
