Ministrul de Interne Radu Stroe (PNL) a dat un ordin prin care a eliminat obligativitatea „suspendării din funcţia de conducere“ a poliţistului împotriva căruia s-a început urmărirea penală, coborând astfel standardele de integritate, impuse până acum incă de la angajarea unui poliţist.
Stroe n-a ţinut cont de normele legale şi a dat un ordin, descoperit de site-ul Hotnews, doar pentru a-l răsplăti pe chestorul Constatin Manoloiu cu o funcţie de conducere şi anume postul de şef al corpului de control al ministrului de Interne, spun surse din PNL. Asta deoarece, anul trecut, Manoloiu a încercat, prin mijloace suspectate de fals şi abuz in serviciu, să-l ajute pe Crin Antonescu să acceadă în funcţia de preşedinte de ţară.
Mâna de ajutor dată de Manoloiu la referendum
Reamintim că la data de 2 august, Constantin Manoloiu, în calitatea sa de director al Direcţiei Evidenţa Populaţiei, a întocmit o adresă care a ajuns la Curtea Constituţională din România (CCR), prin care a susţinut că nu-şi asumă cifra de peste 18,2 milioane de alegători de pe listele electorale folosite la referendumul de demitere a preşedintelui din data de 29 iulie 2012, deşi cu o zi înainte se susţinuse contrariul.
Acest demers al lui Manoloiu a blocat pronunţarea Curţii Constituţionale asupra validării sau invalidării referendumului şi era cât pe ce să declanşeze un recensământ de numărare a populaţiei pentru modificarea listelor electorale în aşa fel încât Traian Băsescu să fie demis.
Ulterior punerii sub învinuire a chestorului Constantin Manoloiu, el a fost suspendat din funcţia de director. Tot atunci au ieşit la iveală interceptări din care rezultă că Manoloiu îşi obliga subordonaţii să modifice listele electorale. Alături de Manoloiu, atunci a fost pus sub învinuire şi suspendat din funcţie şi chestorul Nicolae Căbulea, care a semnat adresa către CCR în locul ministrului Ioan Rus.
De inculpare a scăpat însă ministrul Administraţiei de atunci, Victor Paul Dobre, care semnase şi el adresa către CCR, deoarece Parlamentul, majoritar USL, NU a permis anchetarea acestuia (legea răspunderii ministeriale impune aprobarea Parlamentului pentru începerea urmăririi penale a unui ministru care este şi parlamentar).
În interceptări, Dobre vorbea cu un coleg de partid, identificat apoi ca Vlad Moisescu, despre plecarea din PNL care acţionează ca „o grupare de criminalitate organizată“.
Ordinul lui Stroe este şi neconstituţional pentru că pune poliţiştii deasupra altor categorii profesionale.
Potrivit normelor legale, mai precis a Ghidului carierei poliţistului şi cadrelor militare (jandarmii care sunt în subordinea Ministerului de Interne), o condiţie obligatorie pentru ocuparea unei funcţii de conducere este ca persoana vizată pentru promovare „să nu se afle în curs de urmărire penală“.
Poliţiştii nu sunt singurii suspendaţi ( până acum) din funcţii după ce se începe urmărirea lor penală; la fel se întâmplă şi cu funcţionarii publici şi chiar cu judecătorii şi procurorii, inclusiv cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cum s-a întâmplat anul trecut cu procurorul George Bălan şi anul acesta cu judecătorul Adrian Neacşu, care au fost suspendaţi din CSM după ce s-a pus în mişcare acţiunea penală impotriva lor.
Ordinul dat de Radu Stroe la începutul lui februarie elimină din acest ghid condiţia ca poliţiştii „să nu se afle în curs de urmărire penală“ pentru a ocupa o funcţie de conducere.
Culmea este că ordinul a fost semnat pe 4 februarie, la câteva zile după raportul dur al Comisiei Europene despre justiţia din România şi în timpul negocierilor pentru aderarea la Schengen.
Mai trebuie spus că Radu Stroe a avut o atitudine cel puţin bizară după ce a fost făcută publică decizia Germaniei de a bloca aderarea României la Schengen declarând: „Germania a pierdut ocazia să tacă“.
Contactat de RL, Radu Stroe nu a răspuns ieri la telefon.
Profesorul Ion Stanomir : „Un pas înapoi“
Ion Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice – Universitatea Bucureşti, spune că ordinul ministrului Stroe „e un pas înapoi şi chiar pune sub semnul întrebării încrederea în statul de drept. În plus, descurajează bunele practici de până acum“.
În legătură cu posibila răsplătire a lui Manoloiu faţă de implicarea sa în încercarea de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, Stanomir a fost concis: „Fiecare faptă are şi o răsplată!“.
