Ministerul Justiţiei vrea să intervină în legislaţia privind regimul incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese în cazul demnitarilor şi funcţionarilor, domeniu în care competenţa aparţine Agenţiei Naţionale de Integritate. Modificările ar urmări mai degrabă relaxarea interdicţiilor care există în prezent decât înăsprirea acestora.
Ministerul Justiţiei vrea să publice un „codex” cu texte legislative referitoare la regimul juridic al incompatibilităţii şi conflictului de interese. În acest sens, ar fi fost identificate 305 acte normative referitoare la acest domeniu. Iniţiativa a fost luată fără însă a fi consultată şi Agenţia Naţională de Integritate, care se ocupă de investigarea averii politicienilor şi descoperirea acestor delicte. ANI are deja un Ghid privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, redactat împreună cu societatea civilă, finanţat de Ambasada Olandei şi apreciat în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene. În plus, documentul a fost transmis tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice de la nivel central şi local, astfel încât funcţionarii şi demnitarii să cunoască legislaţia în materie de conflict de interese şi incompatibilităţi.
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Justiţiei, preşedintele ANI, Horia Georgescu, a trimis o scrisoare Monei Pivniceru în care se arată că demersul ministerului de a-şi asuma atribuţii în materie de conflict de interese şi incompatibilitate se suprapune cu competenţele agenţiei. În scrisoare se mai spune că Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015 (elaborată pe vremea ministrului Cătălin Predoiu) prevede că Ministerul Justiţiei nu are responsabilităţi în domeniul prevenirii conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, acestea revenind ANI. „Considerăm că acest demers efectuat de Ministerul Justiţiei, raportat la componenta de prevenţie a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, nu este oportun şi se suprapune, nejustificat, obiectivelor instituţionale ale Agenţiei. Mai mult, o astfel de iniţiativă este menită să creeze confuzie între responsabilităţile instituţionale specifice ale Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale Ministerului Justiţiei”, se arată în scrisoarea ANI.
De asemenea, sursele noastre spun că de modificările care urmează să fie făcute în domeniul incompatibilităţilor se ocupă Victor Alistar, deşi nu are nici o funcţie în minister (cel puţin nu a fost făcută publică până acum). Precizăm că Alistar, din cauza unei decizii de incompatibilitate, a PIERDUT funcţiile de membru CSM şi de ministru în Guvernul Ponta. Surse judiciare spun că Mona Pivniceru are de gând să dezincrimineze conflictele de interese, să elimine pedepsele pentru constatări de incompatibilitate pentru ca protejaţii USL deja condamnaţi pentru astfel de fapte să poată candida sau ocupa funcţii de conducere.
Ce prevede actuala legislaţie
Legea ANI prevede că funcţionarii publici, înalţii funcţionari şi demnitarii numiţi în funcţie care au decizii de incompatibilitate sau conflict de interese validate de justiţie nu mai pot ocupa funcţii publice timp de trei ani, cu excepţia celor electorale.
În cazul demnitarilor aleşi (parlamentari, membri sau şefi ai consiliilor locale şi judeţene), se stipulează că aceştia nu mai pot avea acces timp de trei ani nici la funcţii cu caracter electoral. Prin urmare, nu mai pot candida pentru un nou mandat.
Cel mai cunoscut caz este al senatorului Mircea Diaconu, care are o decizie definitivă de incompatibilitate, dar care şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat. Senatul urma să revoce luni mandatul de senator al lui Diaconu, dar şedinţa a fost amânată.
Luni, „România liberă” a transmis întrebări ministrului Justiţiei în legătură cu contribuţia lui Victor Alistar la aşa-zisul codex de integritate, precum şi întrebări despre motivele pentru care ministerul NU finanţează implementarea codurilor penale (nici a celui de procedură civilă) dacă are de gând să continue modificarea acestor coduri (în special pe cele penale). Mona Pivniceru nu ne-a răspuns la întrebări.
Precizări contradictorii
Biroul de presă al Ministerului Justiţiei ne-a trimis aseară un comunicat referitor la acest subiect, care conţine precizări contradictorii. „Acest demers nu are drept obiectiv modificarea legislaţiei în domeniu. Proiectul se înscrie într-o strategie mai largă de informare a cetăţenilor cu privire la actele normative care sunt în vigoare sau urmează să intre în vigoare în viitorul apropiat, continuând campania de informare a cetăţenilor …”. Dacă Ministerul Justiţiei NU are de gând să modifice legislaţia în vigoare, de ce informează cetăţenii referitor la actele care „urmează să intre în vigoare în viitorul apropiat”?
