27.4 C
București
sâmbătă, 25 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

VINARIUM, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, se ține la Ploiești

Ediția XXI a VINARIUM International Wine Contest are loc în perioada 23-26 mai 2024 la Ploiești.

Concursul este organizat de ASER Consulting & Management și Asociația VINARIUM (Institutul Vinului), în parteneriat cu ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România) sub patronajul OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Internațională a Marilor Concursuri de Vinuri).

VINARIUM este cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est și este susținut de Primăria Ploiești și desfășurat sub egida Ploiești – Capitala Tineretului din România în 2024, Fundația Județeană pentru Tineret Prahova și asociația Eurospirit.

Anul acesta VINARIUM are secțiuni de jurizare special dedicate pentru:

  • BIO Wines
  • AMBER / ORANGE Wines
  • QVEVRI / AMPHORAE Wines
  • ALCOHOL-FREE Wines

Cu o creștere față de ediția din 2023, anul acesta au fost înscrise 1502 probe de către 239 operatori (producători, importatori, reprezentanți ai producătorilor) din 26 de țări.

Ca și în anii trecuți, juriul este format din jurați străini precum și români, procentajul de jurați străini fiind mai mare decât cel al românilor. Anul acesta juriul este format din 47 de jurați veniți din 18 țări.

În urma jurizarii se vor acorda:

  • Mari Medalii de Aur (punctaj 93-100)
  • Medalii de Aur (punctaj 89-92,9)
  • Medalii de Argint (punctaj 85-88,9)

Conform Regulamentului OIV, doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o medalie.

Anul acesta au fost înscrise:

  • 1502 probe
  • de către 239 operatori (producători, importatori, reprezentanți ai producătorilor)
  • din 26 de țări

    Biroul de Presă al VINARIUM International Wine Contest

    Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Emmanuel Macron va fi în vizită în Germania pentru trei zile. Tema întâlnirii este parteneriatul central al UE, cel franco-german

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi Brigitte Macron urmează să efectueze o vizită de stat în Germania, începând de duminică şi până marţi – programată iniţial în iulie 2023, dar amânată din cauza unor revolte urbane -, pentru a marca ”permanenţa şi profunzimea legăturii francezo-germane” dincolo de diferende recurente privind Uniunea Europeană (UE), anunţă miercuri Palatul Élysée, relatează AFP, preluat de news.ro.

Este vorba despre prima vizită de stat a unui preşedinte francez la marele vecin de peste Rin de la cea a lui Jacques Chirac, în 2000, şi a şasea de la cea a generslului Charles de Gaulle în 1962.

Această vizită, programată iniţial în iulie 2023, dar amânată din cauza unor revolte urbane în Franţa, a fost de această dată ”confirmată” în pofida unei vizite-surpriză a lui Emmanuel Macron în Noua Caledonie, un teritoriu francez la Pacific în care au loc revolte violente.

”Preşedintele a prevăzut să decoleze duminică la prânz către Berlin”, precizează un consilier prezidenţial.

Şeful statului francez urmează să efectueze vizite la Berlin, la Dresda, în fosta RDG, şi la Münster, în vestul Germaniei, la invitaţia preşedintelui Frank-Walter Steinemeier.

După vizita de stat urmează să aibă loc un Consiliu francezo-german al Miniştrilor, la care participă cancelarul Olaf Scholz, marţi seara, la Meseberg, în apropiere de Berlin.

”Putem spune multe despre vicisitudinile franco-germane, dar există şi o permanenţă” a ”relaţiilor între cele două popoare, interpersonale, individuale”, iar ”acesta este lucrul pe care-l demonstrează această vizită”, rezumă Élysée.

Duminică, preşedintele francez urmează să participe la sărbătoarea democraţiei, la Berlin, marcând 75 de ani de la ”Legea fundamentală” – Constituţia Republicii federale germane.

Frank-Walter Steinmeier urmează să-l însoţească pe Emmanuel Macron la 10 iunie la Oradour-sur-Glane, în Haute-Vienne (centru), treatrul unor atrocităţi naziste în urmă cu exact 80 de ani.

Luni, cele două cupluri prezidenţiale vizitează Memorialul Holocaustului la Berlin, o mărturie a exterminării a şase milioane de evrei de către Germania nazistă.

DISCURS ADRESAT TINERILOR EUROPENI

Ei urmează să fie însoţiţi de către avocatul şi istoricul francez Serge Klarsfeld şi de soţia germană a acestuia Beate, care au purtat o luptă neobosită după război în vederea judecării criminalilor nazişti şi a complicilor de la Vichy.

Cei doi, care au urmărit şi demascat neîncetat nazişti în întreaga lume, urmează să fie decoraţi de către Emmanuel Macron la Berlin.

Ei sunt în prezent controversaţi din cauza unor luări de poziţie în favoarea Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) al lui Marine Le Pen, al cărei angajament împotriva antisemitismului îl salută, după ce au luptat mult timp împotriva formaţiunii tatălui acesteia, Jean-Marie Le Pen, Partidul Front national (FN), înfiinţat de către susţinători ai regimului de la Vichy.

La Dresda, Emmanuel Macron urmează să prezinte luni un discurs adresat tinerilor europeni, în faţa Frauenkirche, o biserică emblematică a oraşului, făcută scrum de bombardamente aliate în 1945 şi reconstruită după căderea Zidului Berlinului.

Marţi dimineaţa, EmmanueL Macron urmează să fie distins cu Premiul Păcii din Westfalia, la Münster, ”pentru angajamentul său european”, subliniază Parisul.

Acest premiu i-a fost remis iniţial pentru dialogul său cu preşedintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a încerca să-l împiedice şi apoi să oprească ofensiva rusă în Ucraina în 2022.

Emmanuel Macron a rupt apoi orice contact cu liderul de la Kremlin, operaţiunea militară continuând.

Macron și Scholz au ales să-și arate „deplinul sprijin” pentru Ucraina chiar la Poarta Brandenburg din Berlin

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Olaf Scholz, şi-au afişat luni seară “deplinul sprijin” pentru Ucraina mergând împreună sub Poarta Brandenburg din Berlin, simbol al Războiului Rece şi iluminat pentru ocazie în culorile ţării invadate de Rusia, a constatat AFP.

“Sprijin deplin pentru Ucraina”, a declarat şeful statului francez, apropiindu-se pe jos împreună cu cancelarul german de aproximativ 200 de persoane aflate în spatele cordoanelor, întrebat ce mesaj doreau să transmită cei doi lideri cu demersul lor.

Situată în centrul Berlinului, Poarta Brandenburg a fost până în 1989 o parte integrantă a zidului care timp de decenii a separat părţile comunistă şi occidentală ale oraşului, devenind un simbol al Cortinei de Fier.

Multe persoane persoane din public erau îmbrăcate în culorile Ucrainei şi au strigat “Mariupol”, oraşul din sud-est în mare parte distrus de armata rusă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Șeful CE nu va exclude cooperarea cu parlamentarii de extremă-dreapta ai Europei

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns din nou criticilor care au denunţat disponibilitatea sa de a coopera cu grupurile de dreapta din Parlamentul European, relatează DPA sâmbătă, potrivit news.ro.

“Este vorba de a câştiga forţele politice care sunt atât de importante pentru o majoritate de centru”, a declarat şefa executivului UE într-un interviu acordat postului de radio german Deutschlandfunk.

Ea a precizat că va colabora cu partidele şi politicienii democraţi, indiferent de grupul lor politic din parlament.

Criteriul pentru mine este ca parlamentarii cu care vrem să lucrăm să fie în favoarea Europei, în favoarea Ucrainei împotriva Rusiei şi în favoarea statului de drept, a declarat ea, referindu-se la membri ai Parlamentului European.

Von der Leyen s-a confruntat pentru prima dată cu critici în aprilie după ce nu a exclus cooperarea în Parlamentul European cu grupul de dreapta Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR), din care face parte şi partidul de extremă-dreapta Fraţii Italiei al premierului italian Giorgia Meloni.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că este “foarte întristat de ambiguitatea unora dintre declaraţiile politice” ale lui von der Leyen, care candidează pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene.

“Va fi posibilă doar stabilirea unei preşedinţii a Comisiei care să se bazeze pe partidele tradiţionale … Orice altceva ar fi o greşeală pentru viitorul Europei”, a adăugat Scholz.

Ursula von der Leyen ia în calcul o înțelegere cu extrema dreaptă după alegerile europarlamentare

În cadrul dezbaterii de la Maastricht, organizată de POLITICO şi Studio Europa Maastricht, aceasta a dat de înţeles că ar fi deschisă pentru o înţelegere cu grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) după alegerile europene din luna iunie, scrie POLITICO, conform actualitate.org.

Printre aceste formaţiuni s-ar afla partidul Fraţii Italiei, gruparea Georgiei Meloni, şi partidul Lege şi Justiţie din Polonia, însă von der Leyen a declarat că „depinde foarte mult de cum va arăta compoziţia Parlamentului şi de cine se află în ce grup”.

O alianţă între ECR şi Partidul Popular European al lui von der Leyen ar putea însemna o schimbare semnificativă spre dreapta în ceea ce priveşte elaborarea politicilor UE – pe teme de la migraţie la legislaţia privind clima, drepturile femeilor şi apărare, relevă sursa citată.

Cu toate acestea, un astfel de acord ar putea destrăma coaliţia dintre grupul lui von der Leyen şi socialişti, însă ea trebuie să menţină această alianţă pentru a-şi asigura un nou mandat la conducerea Comisiei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Guvernatorul Băncii Centrale a Italiei îndeamnă băncile italiene să plece din Rusia

Băncile italiene trebuie să pună punct afacerilor pe care le derulează în Rusia, pentru că rămânerea în această ţară creează o “problemă de reputaţie”, a declarat sâmbătă guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta, care face parte şi din consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, transmite Reuters, preluat de agerpres.ro.

După grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International, grupul bancar italian UniCredit este banca europeană cu cea mai mare expunere pe Rusia, iar o altă mare bancă italiană, Intesa Sanpaolo, lucrează şi ea pentru vânzarea operaţiunilor sale din Rusia.

“Trebuie să pleci din Rusia”, le-a spus Panetta jurnaliştilor la conferinţa de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe din ţările G7, care a avut loc la Stresa, nordul Italiei.

“Există unele dificultăţi obiective pentru că plecarea din Rusia este complicată, trebuie să găseşti un cumpărător ştiind că eşti pus într-o situaţie dificilă, poate fi un proces costisitor, cu toate acestea trebuie să pleci pentru că ai o problemă de reputaţie”, a adăugat Panetta.

Subsidiara din Rusia a UniCredit a fost afectată luna aceasta de o sechestrare de active în valoare de 463 milioane de euro, în legătură cu un proiect abandonat de gaze naturale pentru care banca a furnizat garanţii.

Referindu-se la situaţia din zona euro, Fabio Panetta a apreciat că a venit momentul pentru o reducere de dobândă. “Cred că avem condiţiile pentru o modificare a politicii monetare” la reuniunea consiliului guvernatorilor din 6 iunie, a spus Panetta. “Avem o mantră de a lua deciziile care se impun la momentul fiecărei reuniuni dar eu cred că există un larg consens şi chiar şi cei care aveau unele îndoieli încep să se apropie de un acord privind o reducere”, a adăugat guvernatorul Băncii Italiei.

Întrebat dacă oficialii din G7 au discutat despre starea băncilor la acest moment, Panetta a spus că “ceea ce vedem astăzi în Italia şi Europa este un sistem bancar sănătos cu o capitalizare bună”.

Pe lângă SUA şi Italia, care asigură în acest an preşedinţia grupului, din G7 mai fac parte Japonia, Canada, Marea Britanie, Franţa şi Germania.

Băncile, sancționate ca urmare a războiului din Ucraina. Reprezentanții lor spun că se confruntă cu provocări fără precedent

După ce americanii au anunțat că vor trece la sancționarea grupului austriac Raiffeisen, din cauza afacerilor extinse din Rusia, la câteva zile Rusia a trecut la sancționarea grupului italian UniCredit, mai exact un tribunal din Rusia a ordonat punerea sub sechestru a activelor, conturilor, proprietăţilor imobiliare şi acţiunilor UniCredit din companiile subsidiare, ca parte a acţiunii în instanţă care implică banca italiană, conform actelor judiciare.

Decizia Curţii de arbitraj din Sankt Petersburg acoperă titluri de valoare, proprietăţilor imobiliare şi conturi aparţinând UniCredit, precum şi 100% din acţiunile UniCredit Leasing şi UniCredit Garant, evaluate la 462,7 milioane de euro.

UniCredit a fost unul dintre garanţii din contractul pentru construirea cu grupul german Linde a unei instalaţii de procesare a gazelor, contract care a fost reziliat în urma sancţiunilor occidentale.

Luna trecută, subsidiara rusă a companiei italiene Ariston a fost plasată temporar sub conducerea unei entităţi a grupului rus Gazprom, conform unui decret semnat de preşedintele Vladimir Putin.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Marea Britanie ia partea Israelului după decizia CIJ referitoare la aslatul asupra Rafah

Guvernul britanic a criticat Curtea Internațională de Justiție(CIJ) pentru că a ordonat Israelului să oprească imediat asaltul militar asupra orașului Rafah din sudul Fâșiei Gaza, afirmând că hotărârea va întări gruparea islamistă palestiniană Hamas, conform stiripesurse.ro.

Curtea Internațională de Justiție, care este cel mai înalt organism al ONU pentru judecarea litigiilor dintre state, a luat vineri o decizie de urgență după ce Africa de Sud a acuzat Israelul de genocid.

„Motivul pentru care nu există o pauză în lupte este că Hamas a refuzat o înțelegere foarte generoasă cu ostaticii din partea Israelului. Intervenția acestor instanțe – inclusiv a CIJ – va întări opinia Hamas că poate păstra ostaticii și poate rămâne în Gaza”, a declarat vineri noaptea un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Extern, citat de Reuters.

„Iar dacă se întâmplă acest lucru, nu va exista nici pace, nici o soluție cu două state”.

CIJ nu are mijloacele de a pune în aplicare ordinele sale, dar hotărârea a evidențiat izolarea globală a Israelului în legătură cu campania sa militară din Gaza, lansată după atacurile Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului.

SUA nu consideră că Israelul face „genocid” în Gaza, dar trebuie „ să protejeze civilii”

Statele Unite(SUA) nu consideră că Israelul comite un “genocid” în Fâşia Gaza, dar îl îndeamnă pe aliatul lor “să facă mai mult pentru a asigura protecţia civililor” palestinieni, a declarat luni consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, scrie AFP, potrivit agerpres.ro.

“Considerăm că Israelul poate şi trebuie să facă mai mult pentru a asigura protecţia civililor nevinovaţi. Nu credem că ceea ce se întâmplă în Gaza este un genocid”, a declarat Jake Sullivan într-un briefing de presă.

El a spus că preşedintele Biden depune eforturi pentru a încheia conflictul într-o situaţie regională care “să garanteze securitatea Israelului, deschizând în acelaşi timp calea către un viitor de demnitate şi securitate pentru poporul palestinian, mai degrabă decât a vedea Israelul blocat într-o campanie de contra-gherilă fără sfârşit”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Consiliul Concurenței dorește o liberalizare a pieței de taximetrie

Consiliul Concurenţei doreşte o liberalizare a pieţei de taximetrie, soluţia fiind, pe de o parte, întărirea reglementării pe zona de transport alternativ, iar pe de altă parte dereglementarea pe partea de taximetrie, a afirmat, sâmbătă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, transmite agerpres.ro.

“Cu privire la transportul de persoane, a existat agitaţie acum vreo două luni, o discuţie de a schimba reglementarea pentru transportul alternativ – Uber, Bolt. Vedem dacă iniţiativa asta va fi continuată. În acelaşi timp, pe noi ne interesează şi o liberalizare a pieţei de taximetrie. Deci, soluţia, după noi, poate fi întărită reglementarea pe zona de transport alternativ. Argumentul este ‘Domnule, de ce noi, taxiurile, sau de ce nouă, taximetrişti, ni se impun nişte reguli diferite de cele pe care le au cei din transportul alternativ, care sunt cumva concurenţii noştri?. Şi atunci, hai, reglementaţi-i şi pe ei ca pe noi, taximetriştii’. După noi, răspunsul e ‘Bun, în unele direcţii are sens să întărim reglementarea pe zona de transport alternativ – şi am făcut nişte propuneri în acest sens -, dar pe de altă parte are sens să dereglementăm pe partea de taximetrie. Nu trebuie să-i oropsim pe toţi ca pe taximetrişti, ci să îi lăsăm ceva mai liberi şi pe taximetrişti”, a susţinut Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, autoritatea de concurenţă are în atenţie şi licenţele de transport de persoane în interiorul judeţelor şi între judeţe, în sensul ca acele contracte să fie acordate prin licitaţii corecte.

“De asemeni, ne interesează licenţele de transport de persoane în interiorul judeţelor şi între judeţe. Aici e o lege aprobată de Parlament – că e la Curtea Constituţională – privind transportul între judeţe. Unele consilii judeţene au organizat licitaţii anul trecut pentru transportul în interiorul judeţului, dar nu toate. Sunt contracte care au fost prelungite. Practic, s-au acordat o dată, în anii ’90, iar de atunci se tot prelungesc prin ordonanţe, fie decizii de administraţie locală, fie ordonanţe de guvern. Deci, e un efort pe care ţinem de mulţi ani să ajungem ca toate aceste contracte să fie acordate prin licitaţii corecte. În ce sens corecte? În care să nu se privilegieze firmele deja existente pe acel traseu, da, deci care să deschidă cu adevărat concurenţei acele trasee”, a explicat şeful autorităţii de concurenţă.

Taximetriştii au protestat de mai multe ori în Capitală, de la începutul anului, solicitând drepturi egale cu cele ale firmelor de transport alternativ. Potrivit reprezentanţilor taximetriştilor, în ultimul an, asociaţiile care îi reprezintă au tras numeroase semnale de alarmă, atât la Bucureşti, cât şi în ţară, cu privire la concurenţa neloială în acest domeniu de activitate, puternic dereglementat, prin adoptarea unei legislaţii defectuoase şi paralele privind un aşa zis “transport alternativ de persoane”.

La rândul lor, şoferii Uber şi Bolt au spus că nu fac proteste pentru a nu bloca traficul în Capitală şi în principalele oraşe ale ţării doar ca să pună presiune pe Guvern, a susţinut, în martie, Cătălin Codreanu, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Digitală, într-un comunicat.

“De ce nu fac şoferii Uber şi Bolt proteste? E întrebarea pe care o primim zi de zi la Coaliţie, fie că vine de la autorităţi, de la utilizatorii de transport alternativ sau chiar de la şoferi. Răspunsul este simplu şi de bun simţ: nu poţi să blochezi traficul în Capitală şi în principalele oraşe ale ţării doar ca să pui presiune pe Guvern, ca să-ţi facă pe plac. (…) Principala diferenţă dintre transportul alternativ şi taximetrie a fost şi rămâne bunul simţ şi comportamentul civilizat. Şi respectul faţă de cei 3 milioane de români care apelează la aceste servicii. Industria de taxi nu are nicio jenă astăzi să promoveze minciuni absolute: că transportul alternativ nu este reglementat, că nu plăteşte taxe, că oricine îl poate face fără niciun fel de atestat sau autorizaţie. Mizează pe neatenţia şi ignoranţa oamenilor. Îi asigurăm că greşesc: românii nu sunt nici ignoranţi, nici fraieri. Stă dovadă faptul ca 3 milioane dintre ei au ales şi aleg mereu transportul alternativ. Trebuie să le câştigi atenţia şi sufletul dacă vrei să-i câştigi de clienţi, nu să ceri Guvernului să-i forţeze să voteze doar pentru taxi”, a declarat, atunci, Codreanu.

Consiliul Concurenţei şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au organizat, sâmbătă, la Sinaia, seminarul “Concurenţa în domeniul farmaceutic”.

Consiliul Concurenţei: Inspecţii inopinate la companii din grupul Enel vizând posibile abuzuri. Reacția companiei

Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la Enel România SA, la operatorii de distribuţie a energiei electrice din cadrul grupului precum şi la societăţile de furnizare a energiei electrice membre ale grupului, în cadrul unor investigaţii privind posibile abuzuri de poziţie dominantă.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, inspecţiile s-au derulat în cadrul a trei investigaţii privind posibile abuzuri de poziţie dominantă ale operatorilor de distribuţie a energiei electrice din cadrul grupului Enel, în zonele în care aceştia deţin licenţă. Autoritatea de concurenţă are indicii că E-Distribuţie Muntenia SA, E-Distribuţie Banat SA şi E-Distribuţie Dobrogea SA, printr-o serie de acţiuni, limitează concurenţa pe piaţă, prin favorizarea propriilor furnizori de energie electrică, Enel Energie SA şi Enel Energie Muntenia SA, în detrimentul celorlalţi furnizori cu amănuntul şi al consumatorilor.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Reforma poliției americane s-a amânat chiar și la patru ani de la decesul lui George Floyd

Moartea lui George Floyd a devenit un strigăt de mobilizare pentru echitate și justiție rasială, dar patru ani mai târziu, calea spre o reformă substanțială a poliției a fost plină de provocări și în timp a stagnat, scrie Reuters, preluat de stiripesurse.ro.

Stevante Clark a simțit o licărire de speranță atunci când protestele pentru justiție rasială au cuprins întreaga lume în 2020, după uciderea lui George Floyd de către poliție Propriul său frate, Stephon Clark, a fost ucis de poliția din Sacramento în martie 2018, după ce aceasta a tras 20 de focuri de armă asupra tânărului de culoare în curtea casei bunicilor săi. Poliția a declarat că se temea că acesta avea o armă. Dar s-a constatat că acesta avea în mână doar un telefon mobil.

Moartea tânărului de 22 de ani a stârnit proteste și apeluri la reforme. De asemenea, a dus la o nouă lege mai strictă privind utilizarea forței în California. Cu toate acestea, nu a apărut nicio schimbare substanțială la nivel național.

Așadar, Clark a crezut că uciderea lui Floyd și a altor câtorva americani de culoare de către poliție în 2020 va aduce reforma substanțială a justiției penale pe care el și alții o caută de ani de zile.

Dar, în timp ce moartea lui Floyd a devenit un strigăt de mobilizare pentru echitate și justiție rasială, patru ani mai târziu, calea spre o reformă a poliției a fost plină de provocări. Momentul a scăzut, iar eforturile legislative au stagnat, lăsând comunitățile, avocații și familiile care și-au pierdut persoane dragi frustrate de încercarea de a reduce sau chiar elimina responsabilitatea poliției.

„Nu poți onora viața și moștenirea lui George Floyd fără a adopta o politică cuprinzătoare și o schimbare legislativă pentru a preveni ca un nou caz „George Floyd” să se mai întâmple”, a declarat Clark pentru Reuters. „Nu cred că administrația Biden a fost suficient de agresivă când vine vorba de această criză – și aceasta nu este doar o luptă a negrilor – este pentru toată lumea. Oamenii au devenit desensibilizați de crimele comise de poliție”.

În ciuda valului inițial de apeluri la schimbare, încercările federale de reformă amplă au fost în mare parte fără succes.

Vineri, președintele Joe Biden a declarat: „Voi continua să îndemn Congresul să trimită pe biroul meu legea George Floyd Justice in Policing Act, care asigură răspunderea forțelor de ordine”.

Un purtător de cuvânt al campaniei republicanului Donald Trump a declarat pentru Reuters că Trump va adopta o abordare dură în ceea ce privește imigrația și infracțiunile violente, adăugând că, dacă va fi reales, „va restabili legea și ordinea”.

Poliția din SUA, din nou în centrul unui scandal. Un nou caz ,,George Floyd” s-a petrecut recent

Poliția americană este din nou în centrul unui scandal după ce a arestat pe 18 aprilie un bărbat de culoare. În timpul operațiunii din Ohio, bărbatul a murit.
În imaginile difuzate abia cum de televiziunile americane se aude clar cum Frank Tyson spune de mai multe ori că nu poate respira. Bărbatul, de 53 de ani, abia ieșise din închisoare și era suspectat că ar fi fost implicat într-un accident rutier.

Un martor ar fi indicat poliției că șoferul unui vehicul care a intrat într-un stâlp s-a ascuns într-un bar. Aici l-au găsit pe Frank Tyson.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Record în 2024 pentru Canalul Mânecii: Peste 10.000 de migranţi l-au traversat ilegal

Peste 10.000 de migranţi au traversat ilegal Canalul Mânecii, de la începutul anului 2024, pentru a ajunge în Regatul Unit. Aceasta reprezintă o creştere de 35% faţă de anul trecut şi un record atins în plină campanie pentru alegerile generale din 4 iulie din această ţară, transmite France Presse, potrivit agerpres.ro.

Imigraţia ilegală este o problemă majoră în campania electorală, care a început oficial miercuri, odată cu anunţarea datei alegerilor de către premierul conservator Rishi Sunak. Acesta din urmă a promis să pună capăt sosirii imigranţilor ilegali şi chiar a făcut din această problemă una dintre priorităţile sale.

De la începutul anului, 10.170 de persoane au reuşit să traverseze Canalul Mânecii. Mulţi dintre ei provin din Afganistan, Iran şi Turcia. Guvernul conservator a sperat să-i descurajeze pe migranţi să vină în Marea Britanie prin legislaţia care prevedea deportarea a mii de solicitanţi de azil în Rwanda.

Joi, Rishi Sunak a recunoscut că este puţin probabil ca acest proiect extrem de controversat să fie implementat înainte de alegeri. El a spus că doreşte să vadă primele zboruri decolând după alegeri, dacă le va câştiga.

“Rishi Sunak va lua măsuri îndrăzneţe pentru a opri bărcile” de migranţi, a marşat sâmbătă pe X ministrul de interne James Cleverly.

Laburiştii, care au un avans de peste 20 de puncte în sondaje faţă de conservatori, au promis că vor renunţa la politica lor de deportare a migranţilor în Rwanda, criticând-o ca fiind un “artificiu” costisitor şi ineficient.

“Guvernul a pierdut controlul asupra frontierelor noastre”, a declarat Keir Starmer, liderul opoziţiei şi viitor prim-ministru în cazul în care laburiştii vor câştiga alegerile.

Şi Partidul Laburist consideră că imigraţia este prea mare şi a promis că va folosi metode antiteroriste pentru a combate bandele de traficanţi.

Peste 40 de migranți, incluzând și copii, au fost salvați în Canalul Mânecii

Peste 40 de migranți, printre care trei copii în stare de hipotermie, au fost salvați miercuri în Canalul Mânecii în timp ce încercau să ajungă în Anglia cu mici ambarcaţiuni, a anunţat prefectura maritimă a Canalului Mânecii şi Mării Nordului, relatează AFP.

În două operaţiuni succesive, autorităţile franceze au salvat şi readus la ţărm miercuri 28, respectiv 13 persoane, a detaliat prefectura maritimă într-un comunicat.

La primele ore ale dimineţii, o vedetă de patrulare a Marinei franceze a observat prezenţa unor naufragiaţi în apă lângă Boulogne-sur-Mer (Nord). Ulterior a trimis o ambarcaţiune rapidă şi a ridicat 28 de persoane la bord, toate salvate din apă, potrivit agerpres.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

MAE informează că toţi cei șase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie

Ministerul Afacerilor Externe(MAE) a anunțat, sâmbătă, că toţi cei șase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie, potrivit gandul.ro.

MAE informează că în urma demersurilor derulate prin intermediul Consulatului General al României la Paris și al Ambasadei României la Canberra, în colaborare cu autorităţile franceze și australiene, toţi cei șase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie.

Astfel, un cetățean român a fost evacuat miercuri, 22 mai, prin intermediul unei curse aeriene organizate de către autoritățile franceze, în colaborare cu cele australiene și cele din Noua Zeelandă, cu destinația Australia, a precizeazat MAE.

Ministerul de Externe a transmis, de asemenea, că ceilalți cinci cetățeni români au părăsit teritoriul francez de peste mări sâmbătă, 25 mai. Dintre aceștia, doi au fost evacuaţi către Australia cu o aeronavă militară aparținând Forţelor Aeriene Australiene, ceilalți trei fiind îmbarcaţi pe un zbor civil organizat de autorităţile franceze.

MAE a mulțumit autorităţilor franceze şi australiene pentru întregul sprijin oferit în vederea evacuării cetăţenilor români din Noua Caledonie.

MAE transmite că mai mulți cetățeni români au fost evacuați din Fâșia Gaza

Miercuri, Ministerul Afacerilor Externe a raportat că nouă cetățeni români și membrii familiilor acestora au fost evacuați cu succes din Fâșia Gaza și au ajuns în siguranță pe teritoriul Republicii Arabe Egipt. Evacuarea a avut loc în contextul tensionat din regiune, unde escaladarea conflictului a generat îngrijorări și a pus în pericol viața și siguranța civililor.

Operațiunea de evacuare a fost coordonată de autoritățile române în colaborare strânsă cu autoritățile egiptene și alte agenții internaționale implicate în gestionarea situației din regiune. Eforturile conjugate au permis transferul în condiții de siguranță a cetățenilor români și a familiilor lor către un loc sigur, oferindu-le protecția și sprijinul necesare într-o perioadă dificilă.

De asemenea, marţi, 30 aprilie, un alt cetăţean român a fost sprijinit să părăsească Fâşia Gaza, potrivit unui comunicat transmis către Agerpres.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Tribunalul București suspendă executarea sentinței din dosarul Dan Voiculescu-Institutul de Cercetări Alimentare

Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea executării sentinţei prin care instanţa a decis recuperarea prejudiciului în dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 de ani de închisoare pentru corupţie pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, conform agerpres.ro.

“În temeiul dispoziţiilor art. 460 alin.1 C. proc. pen. dispune suspendarea executării sentinţei penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II Penală, în dosarul nr.25497/3/2012”, se arată în decizia Tribunalului Bucureştiului din 24 mai.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare, fiind stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro.

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a premiat excelența olimpicilor preșcolari

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a organizat Gala Micilor Olimpici – cel mai mare eveniment din țară, dedicat preșcolarilor talentați, participanți și finaliști ai campaniei naționale „Olimpiadele Preșcolarilor”. Evenimentul a avut loc joi, 23 mai, la Palatul Național al Copiilor din București, adunând sute de copii din toate colțurile țării cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani.

Evenimentul-cadou, desfășurat în proximitatea Zilei Internaționale a Copilului, a marcat finalul programului Olimpiadele Preșcolarilor, la care au participat în acest an un număr record de copii: peste 20.000 de copii. În cadrul Galei Micilor Olimpici au fost premiate primele eforturi academice ale celor mai mici dintre învățăcei într-un cadru festiv și inspirațional. Invitații la eveniment au fost întâmpinați de celebre personaje Disney, au avut ocazia să participe la târgul de carte pentru copii și să imortalizeze momentele în fotografii.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Colegiul Medicilor se contrazice cu Rafila în privința poliței de asigurare

Colegiul Medicilor a transmis, sâmbătă, o reacție la declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, privind noua lege a malpraxisului, conform g4media.ro.

Ministrul Rafila a declarat vineri că proiectul pentru noua lege a malpraxisului vehiculat de Colegiul Medicilor ”face dificilă practicarea profesiei” și crește ”la 1000 de euro” polița de asigurare a medicilor: ”A circulat un proiect făcut de Colegiul Medicilor care din păcate ar fi făcut foarte dificilă practicarea profesiei pentru că sistemul sau primele de asigurare care erau acolo nu aveau niciun fel de limită şi puteau să ducă la imposibilitatea obţinerii dreptului de liberă practică dacă nu plăteau o sumă mare, de exemplu 1.000 de euro pe lună să plătească un medic mie mi se pare foarte mult. Era un sistem care ar fi mers în cascadă şi care ar fi împovărat foarte mult medicii”, a spus Rafila, citat de News.ro.
Medicii acuză că grupul de lucru înființat de Rafila în 2022 ”nu are rezultate concrete” și că este nevoie cât mai curând de o lege a malpraxisului, pentru că actuala lege ”este profund ineficientă, fapt resimțit deopotrivă de medici și pacienți”.

Colegiul mai spune și că afirmația conform căruia polița de asigurare a medicilor ar crește la 1000 de euro ”nu are o bază reală”.

Din comunicatul Colegiului Medicilor:

”În contextul declarațiilor publice ale ministrului Sănătății, privind noua lege a malpraxisului, facem următoarele precizări:

În octombrie 2022, Ministerul Sănătății a înființat un grup de lucru din care fac parte toate organizațiile profesionale, inclusiv organizația profesională a asistenților medicali.
Până în prezent, acest grup de lucru nu are rezultate concrete, în sensul de a elabora un proiect propriu.
Așa cum am expus mai sus, Colegiul Medicilor din România a luat inițiativa și a lansat în dezbatere publică tema greșelii medicale și necesitatea unei legi moderne a malpraxisului medical. Rezultatul a fost un proiect de lege trimis către Ministerul Sănătății în mai 2023, și care a fost discutat cu Ministerul Sănătății în iunie 2023, fără un progres real.
Actuala lege a malpraxisului este profund ineficientă, fapt resimțit deopotrivă de medici și pacienți.
Proiectul de lege al CMR propune un mecanism eficient de despăgubire a pacienților victime ale malpraxisului medical și asigură protecția medicului care achită polița de malpraxis, clarificând delimitarea dintre culpa profesională și culpa penală. Situația actuală, în care medicii sunt supuși unei presiuni constante prin amenințarea unui proces penal, nu generează decât efecte negative: medicină defensivă și o contribuție definitorie în decizia medicilor de a pleca din România, așa cum o arată studiul nostru, disponibil aici.
Afirmația ministrului Sănătății, conform căreia proiectul CMR ar crește costul poliței de asigurare la 1000 de Euro pe lună, nu are o bază reală. Nu este prima dată când ministrul Sănătății face afirmații incorecte despre acest proiect de lege, pe care Colegiul Medicilor din România le-a evidențiat de fiecare dată. Lipsa de interes față de conținutul și beneficiile proiectului ne determină să considerăm că aceste afirmații au ca sursă fie necunoașterea propunerilor CMR – care i-au fost prezentate și care pot fi consultate public, așa cum am expus anterior – fie o intenție de dezinformare a medicilor și a populației, în ansamblu.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății nu a reușit, prin resurse proprii, dar nici prin activitatea grupului de lucru, pe care o coordonează, să realizeze o propunere alternativă. Mai mult, în acest grup de lucru – a cărui ultimă întâlnire a fost pe 19 ianuarie a.c. – proiectul propus de CMR constituie chiar materialul care stă la baza propunerilor formulate de organizațiile profesionale din domeniul medical.
Contextul în care a fost oferită declarația viza punctual decizia definitivă a instanței ca un spital să plătească despăgubiri unui pacient. Ministrul Sănătății a evitat răspunsul punctual, introducând în discuție proiectul CMR, care se referă strict la malpraxisul pentru medici, în timp ce cazul respectiv viza polița de malpraxis a spitalului. Aceasta ar trebui să fie preocuparea Ministerului Sănătății: să existe un cadru legal care să dea eficiență polițelor de malpraxis ale spitalelor, prin care să poată fi despăgubiți pacienții, în caz de răspundere a unității medicale.
Colegiul Medicilor din România consideră că o nouă lege a malpraxisului este de o importanță crucială pentru viitorul actului medical în România. Existența unei dezbateri constructive și independente de contextul politic, a acestui proiect, ar reflecta hotărârea autorităților implicate de a soluționa o problemă cu impact social considerabil. Orice altă atitudine față de acest demers reprezintă atât o lipsă reală de implicare în procesul de elaborare a unei noi legi, cât și un dezinteres major față de medici și pacienți, deci față de populație, în ansamblu, oricare dintre noi putând fi, la un moment dat, pacient sau apropiat al unui pacient afectat de lipsa unui mecanism rapid și eficient de despăgubiri. Invitația noastră la dialog s-a adresat întotdeauna tuturor celor implicați în acest proces.

Scopul Colegiului Medicilor din România este existența unui cadru legislativ protectiv, atât pentru medici, cât și pentru pacienți, care să reglementeze un sistem eficient de obținere a despăgubirilor, de la asigurător, un mecanism absolut necesar pentru o îngrijire medicală de înaltă calitate”.

Alexandru Rafila, despre decesele suspecte de la Spitalul „Sf. Pantelimon”: „Am îndoieli în ceea ce priveşte această situaţie”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că are îndoieli cu privire la acuzaţiile unei asistente medicale, care ar fi susţinut că în cadrul Secţiei de Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” ar fi decedat, în perioada 4 – 7 aprilie, 20 de pacienţi din cauza administrării incorecte a unui medicament.

„Am mai avut o sesizare din partea directorului de îngrijiri al acestui spital la începutul săptămânii. Ca urmare a acestei sesizări, care se referea la alte probleme legate de chestiuni administrative interne de la spital, eu am decis să trimit Corpul de Control, care va merge mâine dimineaţă (n.r. – vineri). Între timp, conducerea spitalului a fost sesizată de acelaşi director de îngrijiri că ar fi primit o informaţie de la o asistentă de pe Secţia de Terapie Intensivă că într-un scurt interval de timp, între 4 – 7 aprilie, s-ar fi înregistrat un număr mare de decese – 20 de decese la pacienţi care nu ar fi fost trataţi corect. Este afirmaţia unei asistente medicale. În sesizare nu este identificată, nu are nume, nu are nimic. (…) Eu am îndoieli în ceea ce priveşte această situaţie, mai ales că discutăm despre un asistent medical care afirmă că medicii nu ar fi administrat tratamentul corect”, a spus Rafila, la Digi 24.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Hansi Flick pregătește deja primul transfer pentru FC Barcelona. Germanul vrea un jucător de top

După ce Xavi a fost demis de către FC Barcelona, Hansi Flick se pare că îi va lua locul pe banca catalanilor. Antrenorul german are deja lista de transferuri pregătită.

Flick pare să fie hotărât să aducă schimbări semnificative în echipa catalană, iar primul său transfer pregătit este unul care ar putea să stârnească interesul tuturor iubitorilor fotbalului. Conform informațiilor furnizate de mundodeportivo.com, Flick și-a îndreptat atenția către mijlocașul Joshua Kimmich, care în prezent evoluează la Bayern Munchen.

Kimmich, în vârstă de 29 de ani, este unul dintre cei mai talentați și versatili mijlocași din lume, fiind cotat la suma considerabilă de 60 de milioane de euro de către site-urile specializate în transferuri. Jucătorul german este cunoscut pentru abilitățile sale tehnice deosebite, inteligența tactică și capacitatea de a influența evoluția jocului atât în defensivă, cât și în ofensivă.

Ceea ce face această mutare și mai interesantă este legătura specială dintre Flick și Kimmich. Antrenorul german l-a avut sub comanda sa atât la naționala Germaniei, cât și la Bayern Munchen, iar această relație anterioară ar putea să joace un rol important în decizia jucătorului de a se alătura echipei catalane.

Pentru fanii Barcelonei, această potențială mutare reprezintă o veste îmbucurătoare, deoarece aducerea lui Kimmich ar putea să ofere un impuls semnificativ echipei în lupta pentru trofee în sezoanele următoare. Pentru Flick, aceasta ar fi o oportunitate excelentă de a-și începe mandatul la Barcelona cu un transfer de impact și de a-și contura echipa în conformitate cu viziunea sa de joc.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Gheorghe Hagi, nostalgic înainte de meciul de “ADIO” al “Generației de Aur”: “Timpul s-a scurs, au trecut ani mulţi… “

Gheorghe Hagi, legendă a fotbalului românesc și fost căpitan al primei reprezentative de fotbal a României, a făcut declarații emoționante sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea meciului de retragere al “Generației de Aur”. Evenimentul, extrem de așteptat, urmează să aibă loc pe Arena Națională din Capitală, astăzi, de la 20:30, transmis de PRO TV.

“Timpul s-a scurs, au trecut ani mulţi… sunt amintiri frumoase de care ne face plăcere să vorbim. Acea echipă naţională avea talent, cum au toate echipele naţionale din toate generaţiile, dar naţionala noastră cred că a avut ceva special. Deci ce face diferenţa între foarte mulţi jucători talentaţi? O face cel care se trezeşte mai devreme dimineaţă, care e motivat, care are ambiţie. Iar eu cred că în generaţia noastră fiecare jucător avea ambiţia să fie cel mai bun. Iar lucrul ăsta a dus la performanţe foarte mari. Deci diferenţa o face ambiţia şi motivaţia, pentru că talentul de pune doar pe scenă”, a spus Hagi, potrivit Agerpres.

“Ne amintim de tot ce am făcut bine pentru România”

“Ne amintim de tot ce am făcut bine pentru România şi sperăm ca diseară pe teren să mai putem face ceva, cât de cât, pentru a-i mulţumi pe suporteri. Pentru că fotbalul e făcut pentru ei. Lucrul cel mai important e că i-am făcut fericiţi. Am făcut performanţe, iar acestea aduc mereu bucurie şi fericire. Am înţeles că stadionul va fi plin, iar asta înseamnă respectul lor faţă de noi. Pentru că e clar că fotbalistic vorbind noi nu vom fi la cel mai mare nivel. Am servit România vreo 18 ani, iar lucrul ăsta nu se uită uşor. Emoţii există, au fost mereu înainte de fiecare meci, aşa că vor şi şi astăzi. Nu cred că vor fi lacrimi, acum cred că va fi o mare bucurie. Noi o să dăm ce avem mai bun diseară. Calitate există, după aceea vom vedea câte goluri vor fi. Însă tehnică şi tactică veţi vedea. Mourinho e unul la ei, dar noi suntem mai mulţi antrenori în teren, se joacă şi la noi acasă, deci va fi bine”, a adăugat zâmbind Gheorghe Hagi, în prezent antrenor al formaţiei Farul Constanţa.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Nicolae Ciucă, despre problemele din Dolj: “PIB-ul e cu 20% mai mic decât media naţională”

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a adus în atenție sâmbătă, la Dăbuleni, situația economică a județului Dolj, subliniind că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în această zonă este de 13.448 de dolari, cu aproximativ 20% mai mic decât media națională. Ciucă a evidențiat că această discrepanță semnificativă se datorează lipsei proiectelor și investițiilor majore în regiune, subliniind necesitatea unei schimbări în acest sens.

“Din păcate, în Dolj şi în sudul ţării vorbim despre aceleaşi promisiuni: asfalt, apă, canal şi dacă o mai fi ceva să mai condimentăm ceva din aceste promisiuni. Aici vorbim de proiecte de câteva milioane de euro, poate câteva zeci, iar în Ardeal vorbim de proiecte de miliarde de euro. Doar Clujul are proiecte în derulare de 4,3 miliarde de euro, iar nivelul de dezvoltare al Clujului a ajuns să îl situeze în primele 10 oraşe din Europa din punctul de vedere al calităţii vieţii. Când vine vorba de Dolj, PIB-ul pe cap de locuitor este de 13.448 de dolari, cu 20% mai mic decât media la nivel naţional. Asta este valoarea, potenţialul judeţului Dolj? Judeţ care a avut industrie, care a ştiut cum să facă agricultură, legumicultură. Aici se produceau şi avioane, locomotive, aici se produc automobile, aici era combinat chimic, se produceau utilaje grele. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, nivelul de ambiţie, să ne îndreptăm către toţi cei care vin în faţa dumneavoastră să vă ceară votul cu alte cerinţe pentru tot ce înseamnă nivelul de trai, serviciile publice, educaţie, servicii medicale”, a declarat Nicolae Ciucă.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Accident pe autostrada Transilvania. Un bărbat a murit

Un bărbat în vârstă de 30 de ani a pierit sâmbătă, 25 mai 2024, într-un tragic accident rutier petrecut pe autostrada Transilvania.

Bărbatul a fost extras de către pompieri din mașină, dar a fost declarat decedat de medicul Serviciului de Ambulanţă Judeţean sosit la locul accidentului.

“Pompierii din cadrul Detaşamentului Turda intervin în aceste momente la un grav accident rutier petrecut pe autostrada A3, în zona km 30. La faţa locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare şi un echipaj SMURD, unde au găsit un autocamion şi un autoturism avariate. În cel din urmă se afla un bărbat care prezenta traumatisme incompatibile cu viaţa. Pompierii acţionează în prezent pentru extragerea corpului acestuia”, se arată într-o informare a ISU Cluj.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Bărbatul suspectat de violarea şi uciderea fetiţei de opt ani din comuna Albeşti a fost prins

Bărbatul suspectat de violarea și uciderea fetiței de opt ani din comuna Albești a fost capturat de polițiști, conform purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, Delia Nenișcu. Individul, în vârstă de 32 de ani, a fost reținut după ce polițiștii au tras două focuri de armă în plan vertical.

“În urmă cu puţin timp, bărbatul bănuit de comiterea faptei a fost identificat de poliţişti. Acesta a fost văzut în timp ce se îndrepta spre locuinţa sa, prin vegetaţia din apropiere şi s-a pornit în urmărirea sa. În scurt timp, a fost prins şi imobilizat. Au fost trase şi două focuri de armă în plan vertical, fără a fi înregistrate victime”, a transmis Nenişcu.

Reamintin că fetiţa de opt ani a fost găsită moartă, în noaptea de vineri spre sâmbătă, într-o lizieră de salcâmi de la marginea localităţii Jijia, comuna Albeşti, după ce vineri seară dispăruse de acasă, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani. Se pare că înainte de a fi ucisă minora ar fi fost violată, iar bărbatul în cauză este chiar unchiul ei, potrivit Agerpres.

“Minora a fost găsită în cursul nopţii, decedată. Aceasta se afla la marginea localităţii de domiciliu, într-o lizieră de salcâmi. Sunt desfăşurate activităţi specifice pentru identificarea autorului, fiind angrenate peste 100 de forţe de ordine, poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră. Beneficiem, de asemenea, de sprijinul jandarmilor din Suceava şi al poliţiştilor din cadrul Brigăzii de Operaţiuni Speciale Suceava”, a precizat Nenişcu.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Marcel Ciolacu, despre posibilitatea ca Rusia să atace România: “Suntem pregătiți”

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat, într-o declarație sâmbătă, că România este o țară sigură și că nu există motive de îngrijorare în ceea ce privește un posibil atac din partea Rusiei.

Afirmația a fost făcută în contextul recentelor evenimente legate de cazul unui român arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei și expulzarea unui diplomat rus declarat persona non grata de către Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, Ciolacu a subliniat încrederea în stabilitatea și securitatea României, respingând orice ipoteză privind un conflict iminent cu Rusia.

“Ţara noastră este foarte sigură, suntem membri NATO. Rusia nu va ataca România. Este un joc, este un război şi hibrid, ţara care este supusă celui mai mare război hibrid, o ştiţi şi dumneavoastră, este Republica Moldova. Avem un stat sub un război armat, Ucraina, şi un stat sub un război hibrid, Republica Moldova. (…) România este o ţară sigură şi nu va intra în niciun război, iar Rusia nu va ataca România, cu certitudine. Suntem pregătiţi”, a explicat Marcel Ciolacu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

VIDEO. Jose Mourinho consideră că a luat decizia greșită când a refuzat naționala Portugaliei

Jose Mourinho, “The special one”, a sosit în România pentru a lua parte la meciul de “final” al Generației de Aur, difuzat în seara aceasta, de la 20:30, pe PRO TV. Echipa de aur a României va juca împotriva selecționatei World Stars.

Portughezul este considerat unul dintre cei mai buni antrenori din lume. Cu toate acestea, el e liber de contract din luna ianuarie, când s-a despărțit de AS Roma.

Întrebat dacă a fost o decizie grea să refuze naționala Portugaliei, Jose Mourinho nu a stat pe gânduri și a spus: “Da, şi greşită probabil”, scrie Antena 3.

“Aşa cred. Nu greşită pentru că vreau să muncesc în fiecare zi, vreau să antrenez în fiecare zi. Vreau să joc 2, 3 meciuri pe săptămână. În acel sens,o slujba la naţionala Portugaliei este diferită. Trebuie să călătoreşti, să urmărești jucătorii, să îi alegi. Nu ai timp de antrenament. Portugalia este o echipă fantastică. Jucători incredibili. Cea mai bună generaţie. Portugalia poate câştiga Campionatul European, Campionatul Mondial”, a continuat antrenorul.

De altfel, el a afirmat că ia în considerare să antreneze naționala Portugaliei în viitor. “Da, cred ca va fi un sfârșit natural al carierei mele, să merg acasă”, a mai spus Mourinho.

YouTube video

Jose Mourinho, născut pe 26 ianuarie 1963 în Setúbal, Portugalia, este unul dintre cei mai recunoscuți și de succes antrenori de fotbal din lume. Cunoscând faima pentru stilul său de antrenorat inovator și personalitatea sa carismatică, Mourinho a câștigat numeroase titluri naționale și internaționale cu echipe de top din Europa.

Cariera sa de antrenor a început la Benfica, dar s-a făcut remarcat la FC Porto, unde a câștigat Liga Campionilor în 2004. Ulterior, a antrenat Chelsea în Premier League, unde a obținut numeroase trofee, inclusiv două titluri de campion. Mourinho a continuat să aibă succes la Inter Milano, câștigând tripla (Serie A, Coppa Italia și Liga Campionilor) în 2010.

A avut mandate importante și la Real Madrid, unde a câștigat La Liga, și la Manchester United, unde a câștigat Liga Europa. În prezent, Mourinho este liber de contract.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Taylor Swift, comparată cu Madonna, Michael Jackson sau Beatles. Marius Moga: “Cred că este un fenomen”

Taylor Swift este un fenomen global și un adevărat titan în industria muzicală. Cu 14 premii Grammy la activ, dintre care patru pentru albumul anului, ea a reușit să stabilească un nou standard de excelență și inovație.

În plus, ea a depășit peste 100 de recorduri mondiale, confirmându-și locul în panteonul marilor artiști ai lumii. Fiecare lansare de album, fiecare concert și fiecare apariție publică atrage atenția globală, fiind o forță incontestabilă pe scenele internaționale.

De asemenea, a reușit să cucerească internetul, fiind declarată artista deceniului în era digitală. Impactul său asupra platformelor de streaming și rețelelor sociale este uriaș. Cel mai recent album al său a devenit cel mai accesat album de pe Spotify în doar 24 de ore, acumulând peste 300 de milioane de accesări din toate colțurile lumii, inclusiv din România. Acest succes fără precedent subliniază nu doar popularitatea sa enormă, ci și influența pe care o are asupra culturii pop contemporane.

YouTube video

“Cred că este un fenomen comparabil cu Madonna, Michael Jackson, Beatles”

“Cred că este un fenomen comparabil cu Madonna, Michael Jackson, Beatles”, e de părere Marius Moga, potrivit știrileprotv.ro.

“A avut norocul ca primul ei manager, dacă nu cumva cred că a și rămas, Scott Borchetta. Este un tip din State care a făcut multe chestii în industrie și a fost ghidată foarte bine. Nu e numai despre finanțe. Trebuie să ai ambiție și drive, cum zic ei, dar contează și echipa. Scott Borschetta a avut un impact major în a o poziționa”, a mai spus Marius Moga.

“Mie mi se pare că e nevoie câteodată de câte un artist, care să spargă niște bariere, nu e ca și cum mă trezesc dimineața și ascult Taylor Swift, dar piesele ei stau în picioare toate și le ascult și sunt scrise bine și mă gândesc că atunci când lansează un album sigur s-au scris minimum 40-50 de melodii ca să aleagă cele zece care sunt pe album, adică se simte un standard la care livrează muzica și tot ce face în legătură cu personalitatea ei artistică la un nivel mare”, a continuat Moga.

Taylor Swift, născută pe 13 decembrie 1989, este una dintre cele mai influente și de succes cântărețe și compozitoare ale generației sale. Originară din Reading, Pennsylvania, Swift a debutat în industria muzicală la vârsta de 16 ani cu albumul omonim, lansat în 2006. Stilul său inițial de muzică country s-a transformat treptat într-un pop sofisticat, reflectat în albume de succes precum “1989” (2014) și “Reputation” (2017).

Taylor Swift este cunoscută pentru versurile sale introspective și narative, care deseori reflectă experiențe personale și relații romantice. Albumele sale, precum “Fearless” (2008), “Red” (2012), “Lover” (2019), și recentele “Folklore” și “Evermore” (2020), au obținut multiple premii Grammy și au dominat topurile internaționale.

Pe lângă cariera muzicală impresionantă, Swift este și un activist vocal pentru drepturile artistice, egalitatea de gen și alte cauze sociale. Impactul său cultural și artistic este de necontestat, iar ea continuă să fie o figură proeminentă în industria muzicală globală.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Captură de peste 4 milioane euro în portul Constanța. Poliţiştii de frontieră au descoperit 18.000 de parfumuri

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, colaborând cu inspectori de la Biroul Vamal de Frontieră Constanţa, au descoperit un transport impresionant de parfumuri contrafăcute în Portul Constanţa. În cadrul acestei operațiuni, au fost identificate 18.000 de parfumuri care ar fi putut aduce prejudicii semnificative drepturilor de proprietate intelectuală ale unor mărci renumite. Valoarea totală a acestor bunuri a fost estimată la 4.000.000 de euro.

Descoperirea a avut loc în urma unor controale riguroase efectuate asupra mărfurilor importate prin port. Parfumurile contrafăcute, având ambalaje și etichete care imitau cele ale unor branduri celebre, ar fi fost destinate pieței negre, unde ar fi putut fi vândute la prețuri mai mici, dar cu potențiale riscuri pentru consumatori, datorită compoziției chimice necunoscute și necontrolate.

“În data de 23 mai, o echipa comună formată din poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă şi inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa a efectuat controlul fizic asupra unui container încărcat cu bunuri, sosit din Emiratele Arabe Unite, având ca destinaţie o societate comercială din România. În urma verificărilor amănunţite s-a constatat că în interiorul containerului se aflau 18.000 parfumuri, susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală al unor mărci cunoscute”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră transmis, sâmbătă, Agerpres.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!