Sondaj ECFR: În afara Occidentului, există un interes scăzut pentru susținerea Ucrainei pe termen lung

Un nou sondaj internațional publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) explorează atitudinile opiniei publice față de viitoarea ordine mondială, inclusiv puterea Chinei, situația Occidentului și sprijinul global pentru Ucraina. 

Temele principale ale sondajului includ: 

* Atitudinile globale față de puterile internaționale, inclusiv China, Statele Unite, UE și Rusia; 

* Caracterul atractiv al leadershipului, securității și comerțului occidental și chinez; 

* Declinul perceput al Occidentului în contextul optimismului în creștere din țările non-occidentale și pesimismului cetățenilor americani și europeni; 

* Percepțiile fragmentate și sprijinirea Ucrainei în conflictul său cu Rusia;

Principalele concluzii ale sondajului sunt următoarele și anume:

• Occidentul se află în declin, potrivit respondenților din țările aliniate cu acest bloc de putere. Sondajul ECFR a descoperit că 47% dintre respondenții din SUA și 40% dintre respondenții din Coreea de Sud sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor. În UE-27, conform datelor comparabile ale Eurobarometrului, în medie 59% dintre cetățeni și-au exprimat părerea că lucrurile merg în direcția greșită în țara lor. În schimb, 86% dintre cei chestionați în India, 74% în Indonezia, 69% în China și 54% în Rusia sunt optimiști în legătură cu viitorul țării lor, aceasta fiind și opinia predominantă în Brazilia(40%). 

• Totuși, la nivel global, statutul Occidentului încă își păstrează strălucirea. Respondenții din majoritatea țărilor participante la sondajul ECFR au declarat că, într-o situație ipotetică, Europa și SUA sunt locurile în care și-ar dori cel mai mult să se mute și să trăiască. Majorități importante din Coreea de Sud (75%), Brazilia (68%), Turcia (71%), Africa de Sud (65%) și Arabia Saudită (62%) și-au exprimat preferința să locuiască fie în SUA, fie într-o țară din UE. Cea mai mare preferință de a locui în Rusia sau China, considerate împreună, a venit din Africa de Sud, acolo unde o minoritate de 16% și-a exprimat acest punct de vedere (comparativ cu 65% care ar alege UE sau SUA). 

• Statele Unite și partenerii săi sunt văzuți într-o lumină favorabilă pentru leadershipul lor geopolitic. ECFR a descoperit că, dacă ar fi forțați să aleagă, respondenții din aproape toate țările ar prefera să facă parte dintr-un bloc american decât să coopereze cu China și cu partenerii săi. Aceasta a fost opinia predominantă în Coreea de Sud (82%), India (80%), Brazilia (66%), Africa de Sud (54%), Turcia (51%) și Arabia Saudită (50%). Rusia este singura excepție la această întrebare, majoritatearespondenților ruși indicând China, în timp ce răspunsul a fost împărțit în Indonezia, niciunul dintre aceste două răspunsuri obținând o majoritate.  

• Valorile occidentale sunt populare la nivel global. În ceea ce privește drepturile omului, majoritatea respondenților din Coreea de Sud (75%), India (64%), Brazilia (62%), Africa de Sud (54%) și Turcia (51%) au spus că preferă ca țara lor să fie mai apropiată din acest punct de vedere de SUA și de partenerii săidecât de China și de partenerii ei; aceasta a fost, de asemenea, opinia predominantă în Arabia Saudită(47%). Iar în ceea ce privește cooperarea în domeniul securității, majorități sau pluralități la fel de mari din Coreea de Sud (80%), India (70%), Brazilia (59%), Africa de Sud (48%), Arabia Saudită (48%), Turcia(43%) și Indonezia (38%) și-au semnalat dorința de a fi mai apropiate de SUA decât de China.  

• La nivel global, puterea Chinei este cea mai evidentă în chestiuni economice. Atunci când au fost întrebați dacă se simt mai apropiați de SUA sau de China în ceea ce privește comerțul, majoritatea respondenților din Rusia (74%), Arabia Saudită(60%), Africa de Sud (60%), Indonezia (53%) și Turcia (50%) au selectat China. Doar în India (65%)și Brazilia (50%) majoritatea respondenților au indicat o proximitate mai mare față de SUA decât față de China în această privință. În același timp, respondenții din Coreea de Sud au fost foarte împărțiți, 42% dintre aceștia indicând SUA și partenerii săi și 37% alegând China și partenerii săi.  

• Cetățenii din mai multe puteri mijlocii sunt receptivi la prezența economică chineză în țara lor. Majoritatea respondenților din Arabia Saudită(64%), Africa de Sud (58%), Brazilia (52%) și Turcia(52%) și-au exprimat o acceptare medie pentru cinci tipuri de prezență economică chineză în țările lor, inclusiv dacă companiilor chineze ar trebui să li se permită să cumpere o echipă sportivă importantă, un ziar, o companie de tehnologie sau infrastructură în țara lor și dacă ar trebui să li se permită să construiască acea infrastructură. În același timp, într-o constatare a unui sondaj ECFR anterior, acest procent este de doar 29% pentru Europa. Esteinteresant că printre cele mai reticente țări laimplicarea economică chineză se numără nu doarCoreea de Sud, ci și Rusia, în timp ce respondenții din Indonezia sunt împărțiți dacă acest lucru ar trebui să fie acceptabil sau nu. 

• Pentru mulți din afara Occidentului, conflictul din Ucraina pare să fie văzut ca un război indirect între SUA și Rusia. Majoritatea respondenților dinRusia (63%), China (57%), Arabia Saudită (54%) și Turcia (51%) cred că SUA este deja „în război” cu Rusia. Cei din Europa (în medie 36%) și SUA (20%), dar și din India (24%) și Brazilia (28%), sunt mai puțin înclinați să aibă acest punct de vedere, opinia predominantă fiind că SUA nu se află în război cuRusia. 

• În afara Occidentului, există un interes scăzut pentru susținerea Ucrainei pe termen lung. Opinia predominantă printre respondenții din China (48%), Rusia (46%), Arabia Saudită (46%), Africa de Sud(46%), India (45%), Turcia (43%), Indonezia (34%) și Brazilia (31%) este că conflictul trebuie să se încheiecât mai repede posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina va fi obligată să renunțe la unele regiuni în favoarea Rusiei. În același timp, în SUA și Europa, opinia contrară predominantă este că „Ucraina trebuie să-și recâștige tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși sau strămutați”, 42% și respectiv 33% dintre respondenții care trăiesc în aceste locuri susținândaceastă opinie. Respondenții din Coreea de Sud au fost la fel de împărțiți (42% la 42%) între aceste două opțiuni. 

• În mare parte din lume, Occidentul este văzut drept un mai mare obstacol în calea păcii decât Rusia în ceea ce privește acest conflict. Majorități importante din China (82%), Rusia (71%) și Arabia Saudită (57%) și pluralități din Indonezia (46%), Turcia (49%) și India (39%) au considerat că SUA, UE sau Ucraina sunt cele mai mari obstacole în calea încheierii unei păci între Rusia și Ucraina. În afara Statelor Unite și a Europei, doar respondenții dinCoreea de Sud (67%) și Brazilia (37%) au considerat în mod preponderent că Rusia este cel mai mare obstacol, aceasta fiind și opinia majoritară printre americani (58%) și europeni (56%).  

• Mulți din afara Europei și Statelor Unite cred că Rusia va câștiga războiul. Majoritatea respondenților din Rusia (86%), China (74%), Arabia Saudită (70%), India (63%), Indonezia (60%), Africa de Sud (59%) și Turcia (55%) cred că Rusia va câștiga probabil conflictul în următorii 5 ani. SUA(52%), Europa (46%) și Coreea de Sud (43%) sunt singurele locuri în care opinia contrară predomină (că este puțin probabil ca Rusia să câștige), deși SUA este singurul loc în care majoritatea (50%) consideră că victoria Ucrainei este probabilă în acest interval de timp.  

• Un număr mare de cetățeni din afara Europei susțin accesul țărilor lor la armele nucleare. Majorități din China (86%), Arabia Saudită (62%), Coreea de Sud (56%), SUA (55%), India (54%) și o pluralitate din Turcia (48%) susțin ideea ca țara lor să aibă acces la armele nucleare. Europenii au o opinie mai rezervată, în medie doar 16% dintre aceștia fiind de acord cu această propunere și 63% opunându-se. De asemenea, cei mai mulți oameni din Brazilia și Indonezia se opun ideii ca țara lor să aibă acces la armele nucleare.  

• În afara Europei, 41% dintre cetățeni sunt de părere că este posibil ca UE „să se destrame” în următorii 20 de ani, mulți dintre aceștia văzând o legătură între destinul UE și rezultatul războiului Rusia-Ucraina. Sentimentul că UE s-ar putea destrăma în următoarele două decenii a fost cel mai pronunțat în China (67%), Arabia Saudită (62%) și Rusia (54%), dar a fost împărtășit și de aproape jumătate dintre cei chestionați în Turcia, India și Africa de Sud (45%, 41% și respectiv 40%). În SUA(34%) și Europa (în medie 33%), destul de multe persoane împărtășesc această opinie. Părerilereferitoare la viitorul UE par, de asemenea, să fie corelate cu rezultatul cel mai probabil al războiuluiRusia-Ucraina. În afara Europei, 73% dintre cei care cred că UE s-ar putea destrăma se așteaptă la o victorie a Rusiei, în timp ce opinia contrară este împărtășită de 53% dintre cei care consideră că destrămarea UE este puțin probabilă. Aceeași corelație a fost observată în Europa, acolo unde 45% dintre cei care cred că UE se va destrăma cel mai probabil în următorii 20 de ani se așteaptă și la o victorie rusească; în timp ce 58% dintre cei care cred că destrămarea UE este puțin probabilă cred și că victoria Rusiei este puțin probabilă.  

În analiza lor, coautorii raportului și experții de politică externă Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard semnalează o schimbare surprinzătoare a modului în care oamenii văd actualele jocuri de putere dintre China, Rusia și Occident. Aceștia au observat că mulți cetățeni din toată lumea cred în prezent că țara lor poate combina beneficiile valorilor europene cu garanțiile de securitate ale Americii, păstrând în același timp un parteneriat economic cu China. Acest lucru este evidențiat de faptul că o pluralitate de respondenți aisondajului ECFR, care provin din țări ce nu fac parte dingrupul de națiuni aliate Occidentului, au poziționări internaționale diferite. Garton Ash, Krastev și Leonardsugerează că UE ar trebui să adopte o politică de„interdependență strategică” pentru a face față acestei noi realități și să stabilească o coaliție extinsă de parteneri în mai multe domenii, bazată pe respectul pentru dorințele suverane ale celorlalte puteri mijlocii, în același timp susținând propria poziție geopolitică și suveranitate a Europei.  

Comentând asupra noului sondaj internațional, coautorul și directorul Consiliului European pentru Relații Externe, Mark Leonard, a afirmat: 

„Rezultatele sondajului nostru sugerează că, în loc să se agațe de lumea irenică de ieri, UE trebuie să înțeleagănoile reguli ale unui «joc à la carte» în ceea ce privește relațiile internaționale și trebuie să caute parteneri noi pentru problemele cruciale cu care se confruntă lumea noastră sfâșiată de război.”  

Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: 

„Lumea se schimbă, dar nu în favoarea Europei. Orice abordare strategică trebuie să înceapă prin analizareaacestei lumi așa cum este ea și nu cum ne dorim noi să fie. Având în vedere încrederea cu care puterile mijlociica Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud și Arabia Saudităse comportă pe scena mondială, UE ar trebui să țină cont de acest lucru și să încerce să lărgească sfera alianțelor sale.” 

Timothy Garton Ash, coautor, profesor de studii europene la Universitatea Oxford și senior fellow la Instituția Hoover din cadrul Universității Stanford, a afirmat: 

„Lecția este clară: puterea soft a Europei trebuie să fie completată de o mai mare investiție în dimensiunile militare și de securitate ale «puterii hard». O viitoare lărgire a UE spre est, care să includă Ucraina, va face ca Europa să fie un jucător global mai puternic și mai credibilîntr-o lume a competiției geopolitice și geoeconomice din ce în ce mai feroce.” 

Acest nou sondaj și analiza care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al Consiliului European pentru Relații Externe care își propune să înțeleagă opiniile cetățenilor asupra unor aspecte globale majore. Publicările anterioare bazate pe sondaje includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflict, la șase luni și la un an de la izbucnirea sa, modul în care pandemia COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa și analiza opiniei publice și a așteptărilor referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale. 

AUTORI 

Timothy Garton Ash este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, acolo unde conduce proiectulEurope in a Changing World („Europa într-o lume în schimbare”) al Programului Dahrendorf și este senior fellow la Instituția Hoover din cadrul Universității Stanford. A fost membru fondator în consiliul director al ECFR și scrie o rubrică larg difuzată despre afaceri internaționaleîn The Guardian. Cea mai recentă carte a sa,„Homelands: A Personal History of Europe“, a fost publicată în douăzeci de limbi. 

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și fellow permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. Acesta este membru fondator în consiliul director al ECFR și membru în consiliul de administrație al Grupului Internațional de Criză. El este autorul cărții „Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic“. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times. 

Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Cea mai recentă carte a sa, „The Age of Unpeace“, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.