Preşedintele francez Emmanuel Macron şi Brigitte Macron urmează să efectueze o vizită de stat în Germania, începând de duminică şi până marţi – programată iniţial în iulie 2023, dar amânată din cauza unor revolte urbane -, pentru a marca ”permanenţa şi profunzimea legăturii francezo-germane” dincolo de diferende recurente privind Uniunea Europeană (UE), anunţă miercuri Palatul Élysée, relatează AFP, preluat de news.ro.
Este vorba despre prima vizită de stat a unui preşedinte francez la marele vecin de peste Rin de la cea a lui Jacques Chirac, în 2000, şi a şasea de la cea a generslului Charles de Gaulle în 1962.
Această vizită, programată iniţial în iulie 2023, dar amânată din cauza unor revolte urbane în Franţa, a fost de această dată ”confirmată” în pofida unei vizite-surpriză a lui Emmanuel Macron în Noua Caledonie, un teritoriu francez la Pacific în care au loc revolte violente.
”Preşedintele a prevăzut să decoleze duminică la prânz către Berlin”, precizează un consilier prezidenţial.
Şeful statului francez urmează să efectueze vizite la Berlin, la Dresda, în fosta RDG, şi la Münster, în vestul Germaniei, la invitaţia preşedintelui Frank-Walter Steinemeier.
După vizita de stat urmează să aibă loc un Consiliu francezo-german al Miniştrilor, la care participă cancelarul Olaf Scholz, marţi seara, la Meseberg, în apropiere de Berlin.
”Putem spune multe despre vicisitudinile franco-germane, dar există şi o permanenţă” a ”relaţiilor între cele două popoare, interpersonale, individuale”, iar ”acesta este lucrul pe care-l demonstrează această vizită”, rezumă Élysée.
Duminică, preşedintele francez urmează să participe la sărbătoarea democraţiei, la Berlin, marcând 75 de ani de la ”Legea fundamentală” – Constituţia Republicii federale germane.
Frank-Walter Steinmeier urmează să-l însoţească pe Emmanuel Macron la 10 iunie la Oradour-sur-Glane, în Haute-Vienne (centru), treatrul unor atrocităţi naziste în urmă cu exact 80 de ani.
Luni, cele două cupluri prezidenţiale vizitează Memorialul Holocaustului la Berlin, o mărturie a exterminării a şase milioane de evrei de către Germania nazistă.
DISCURS ADRESAT TINERILOR EUROPENI
Ei urmează să fie însoţiţi de către avocatul şi istoricul francez Serge Klarsfeld şi de soţia germană a acestuia Beate, care au purtat o luptă neobosită după război în vederea judecării criminalilor nazişti şi a complicilor de la Vichy.
Cei doi, care au urmărit şi demascat neîncetat nazişti în întreaga lume, urmează să fie decoraţi de către Emmanuel Macron la Berlin.
Ei sunt în prezent controversaţi din cauza unor luări de poziţie în favoarea Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) al lui Marine Le Pen, al cărei angajament împotriva antisemitismului îl salută, după ce au luptat mult timp împotriva formaţiunii tatălui acesteia, Jean-Marie Le Pen, Partidul Front national (FN), înfiinţat de către susţinători ai regimului de la Vichy.
La Dresda, Emmanuel Macron urmează să prezinte luni un discurs adresat tinerilor europeni, în faţa Frauenkirche, o biserică emblematică a oraşului, făcută scrum de bombardamente aliate în 1945 şi reconstruită după căderea Zidului Berlinului.
Marţi dimineaţa, EmmanueL Macron urmează să fie distins cu Premiul Păcii din Westfalia, la Münster, ”pentru angajamentul său european”, subliniază Parisul.
Acest premiu i-a fost remis iniţial pentru dialogul său cu preşedintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a încerca să-l împiedice şi apoi să oprească ofensiva rusă în Ucraina în 2022.
Emmanuel Macron a rupt apoi orice contact cu liderul de la Kremlin, operaţiunea militară continuând.
Macron și Scholz au ales să-și arate „deplinul sprijin” pentru Ucraina chiar la Poarta Brandenburg din Berlin
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Olaf Scholz, şi-au afişat luni seară “deplinul sprijin” pentru Ucraina mergând împreună sub Poarta Brandenburg din Berlin, simbol al Războiului Rece şi iluminat pentru ocazie în culorile ţării invadate de Rusia, a constatat AFP.
“Sprijin deplin pentru Ucraina”, a declarat şeful statului francez, apropiindu-se pe jos împreună cu cancelarul german de aproximativ 200 de persoane aflate în spatele cordoanelor, întrebat ce mesaj doreau să transmită cei doi lideri cu demersul lor.
Situată în centrul Berlinului, Poarta Brandenburg a fost până în 1989 o parte integrantă a zidului care timp de decenii a separat părţile comunistă şi occidentală ale oraşului, devenind un simbol al Cortinei de Fier.
Multe persoane persoane din public erau îmbrăcate în culorile Ucrainei şi au strigat “Mariupol”, oraşul din sud-est în mare parte distrus de armata rusă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
