31 C
București
sâmbătă, 25 iunie 2022

Scurt istoric

„România Liberă” este un cotidian politic, cu foileton literar, fondat la Bucureşti, între anii 15 mai 1877-14 iunie 1889. Publicația a apărut în vremea domniei lui Ion Brătianu într-un climat politic extern destul de tulbure, când războiul din Orient era iminent.

Barbu Stefanescu Delavrancea a debutat în România Liberă din 1877, cu poezia Stanțe dedicate Măriei sale Carol I și ofițerilor români. El a fost angajat la redacția ziarului, unde a început publicarea foiletonului Zig-zag semnând cu pseudonimul Argus; în această rubrică și în alte coloane cu caracter cultural, au mai semnat Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Carmen Sylva.

„România Liberă” este ziarul care anticipează prin titlu cucerirea independenței de stat.

Directorul acestui prim ziar de opoziție, România Liberă, a fost Dimitrie Augustin Laurian (pâna la 18 aprlie 1988), ziarist și pedagog (fiul lui August Treboniu Laurian care, din însărcinarea Academiei Române, a scos „Dicționarul limbii române”).

În 1889, „România Liberă” fuzionează cu  seria I din „Epoca” (1885-1938), iar în locul celor două ziare apare „Constituționalul” (1889-1900).

Între 20 octombrie 1915 și sfârșitul anului 1920 a apărut, sporadic, o „foită”, cu același nume, doar în două pagini, care se autodefinea „Ziar” pentru apărarea intereselor naționale – redactat de un comitet. Practic, ziarul avea o singură pagină, cea de a doua fiind rezervată publicității, cu toate acestea și în acest format încearcă să abordeze o paletă largă de probleme, în afară de latura politică, apăreau și articole pe probleme sociale, culturale, publicând și poezii. Unele articole încep să fie semnate, articolele sunt intitulate și apar de asemenea și fotografii.

Între 1943-1944 apare un ziar cu același nume, la Paris, scos de antifasciștii români participanți la Rezistența franceză, concomitent cu o ediție în limba franceză.

Din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare. Din 1969 până în 1980, devine cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste.

În epoca comunistǎ, cotidianul era cel mai important dupǎ Scînteia. În perioada revoluției din decembrie 1989, cotidianul se relansează ca ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu ca director general și Anton Uncu redactor șef, tocmai eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. În numărul din 9 iunie 1990, puteau fi citite mărturii împotriva dictaturii ale unor oameni de cultură: Ana Blandiana, Doina Cornea, Dorin Tudoran s.a. și extrase din cuvântarea lui Eugen Ionesco ținută la 21 februarie 1989 în Parlamentul European. Dintre cei care semnau articolele politice amintim câteva nume: Octavian Paler, Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creangă, Sorin Roșca Stanescu, Gabriel Liiceanu. Ziarul a manifestat o politică de independența fată de aceea a Frontului Salvării Naționale sprijinind manifestațiile pașnice din Piață Universității, atitudine care i-a atras suspendarea apariției între 14 și 18 iunie 1990, fiind acuzat de incitare la violență și la acte iresponsabile.

Jurnaliștii consacrați

Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.

Petre-Mihai Băcanu a continuat să fie director executiv la România Liberă până la 23 decembrie 2004, când părăsește funcția de director și rămâne cu titlul de director fondator, după ce a obținut garanții că echipa redacțională nu va putea fi concediată timp de 4 ani.

Emil Hurezeanu (Emilian-Horațiu Hurezean) este un scriitor și publicist român, care a lucrat ca jurnalist în secția română a Radio Europa Liberă. După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice. În februarie 2006 a fost numit Director al ziarului România Liberă, apoi a fost ambasador al României în Germania. Din 2021 este ambasadorul României în Austria.

Relansarea RL

Pe 15 martie 2010 cotidianul a fost relansat, ziarul tipărit apărand cu o nouă așezare în pagină, o nouă organizare a articolelor și un nou logo alături de cel vechi. Varianta online a fost îmbunătățită și modernizată. Pe plan redacțional, în noua variantă a crescut importanța acordată investigațiilor sub acoperire și evenimentelor ne-politice. Ziarul acoperind evenimentele de actualitate, viața politică și editoriale și opinii la nivel național și internațional. Principalele secțiuni ale ziarului sunt de actualitate, investigații, editorial și opinii, interviuri, iar odată cu schimbarea din martie 2010 se acordă o importanță sporită articolelor de cultură, educație, sănătate și diverse.

Dan Cristian Turturică a fost redactorul șef (2006 -2015) al celui mai longeviv cotidian din România – „România liberă”. Având o activitate de aproape 25 de ani în presa scrisă, el a mai condus săptămânalul „Prezent” (2005-2006) și cotidianul „Evenimentul zilei” (2000-2005).

Adelina Toader este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din anul 2021, are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, a realizat interviuri cu miniștrii si ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.

Împovărat de-a lungul atâtor ani de existență, nu este un ziar vetust ci, dimpotrivă, este un ziar tânăr, reactualizat și updatat la vremurile actuale, care caută în permanență noi forme și mijloace de exprimare.

România Liberă s-a menținut ca publicație tipărită

Deși a avut o existență atât de fragmentată, România Liberă s-a menținut ca publicație tipărită care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare prin suplimentul său de Mica Publicitate.

Ziarul este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități.

Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru O Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri Reuters. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.