17.6 C
București
joi, 23 mai 2024
Acasă Blog Pagina 4

Guvernul are nou proces la Curtea de arbitraj de la Washington. Bulgarii de la Euroins cer despăgubiri de 500 milioane de euro

După modelul canadienilor de la Roșia Montană, Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) au depus oficial o Cerere de Arbitraj împotriva Guvernului României, la Centrul Internațional de Soluționare a Litigiilor Investiționale (ICSID) din Washington DC. Suma în litigiu depășește 500 de milioane de euro. Litigiul a fost anunțat miercuri seară pe Bursa de Valori de la Sofia.

Eurohold și EIG au declanșat procedura de arbitraj din cauza nerespectării de către statul român a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatului bilateral de investiții dintre Bulgaria și România, inclusiv obligația sa de a acorda un tratament corect și echitabil companiilor. EIG a fost unul dintre cei mai mari investitori de pe piața asigurărilor din România, investind cca. 280 de milioane de euro.

Eurohold și EIG anunță printr-un comunicat de presă că cer ,,despăgubiri pentru multiplele acțiuni ilegale ale autorităților române care au prejudiciat afacerile EIG în România și au distrus complet compania Euroins România, afectând întreaga piață de asigurări din România, cu efecte negative semnificative pentru asigurați și persoanele beneficiare ale asigurărilor.”

Pe 17 martie 2023, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a retras în mod nejustificat licența Euroins România. După cum a mai anunțat Eurohold anterior, decizia autorității de reglementare a fost arbitrară și discriminatorie, fiind în practică o expropriere ilegală a Euroins România printr-o încălcare flagrantă a dreptului UE și internațional. Decizia ilegală a ASF a provocat falimentul asigurătorului român în iunie 2023, distrugând operațiunile companiei, anterior lider în sectorul asigurărilor locale.

Pe 25 octombrie 2023, Eurohold și EIG au trimis Guvernului României o Notificare de Litigiu, în care au solicitat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului legat de cazul Euroins România, fără a aduce atingere dreptului grupului de a introduce o procedură de arbitraj. Guvernul României nu a folosit această opțiune.

Așa cum am informat deja toate părțile interesate, ne vom proteja investițiile prin toate mijloacele legale. Statul român a decis să nu se intereseze de problemele pe care le-am ridicat noi. Mai mult, nici nu a încercat să discute subiectul acesta cu noi. În plus, autoritățile române au neglijat în totalitate propunerile noastre constructive de soluționare a litigiului și de a economisi daunele și costurile impuse de ASF cetățenilor romani prin revocarea ilegală a licenței Euroins România. Ca atare, următorul pas logic este să mergem mai departe cu procedura de arbitraj”, a explicat Todor Danailov, CEO al EIG.

Eurohold și EIG sunt consiliate în procedurile de arbitraj de către firma multinațională de avocatură Pinsent Masons, precum și de Djingov, Gouginski, Kyutchukov & Velichkov (DGKV), una dintre cele mai mari și mai importante firme de avocatură din Bulgaria.

Euroins deținea 27% din piața RCA la momentul falimentului

Euroins a fost una dintre cele mai mari companii din asigurări, cu cea mai mare pondere în piaţa de asigurări RCA. În martie 2023, Euroins deţinea circa 27% din piaţa RCA. La momentul deschiderii procedurii de faliment, peste 2 milioane de poliţe RCA Euroins erau în vigoare, iar în momentul actual 1,6 milioane încă sunt încă valabile.

La data de 9 iunie 2023, instanţa a dispus deschiderea procedurii de faliment a Euroins, iar CITR a fost numit lichidator judiciar.

Conform mandatului legal, CITR gestionează lichidarea companiei prin următoarele demersuri: identificarea activului şi pasivului companiei falimentare şi recuperarea sumelor pe care compania este îndreptăţită să le obţină pentru a le oferi mai departe creditorilor săi, fie angajaţi, păgubiţi sau parteneri de afaceri.

De asemenea, lichidatorul judiciar are responsabilitatea identificării cauzelor falimentului şi, dacă este cazul, formularea unor acţiuni la judecătorul sindic de atragere a răspunderii persoanelor responsabile.

“Etapele următoare ce vor fi derulate în cadrul procedurii de faliment al Euroins de către lichidatorul judiciar vor consta în: finalizarea vânzării activelor rămase în patrimoniul societăţii; recuperarea creanţelor acesteia; reprezentarea societăţii în cele peste 25.000 de litigii în care aceasta este parte; investirea judecătorului sindic cu cererea de antrenare a răspunderii persoanelor ale căror fapte au dus la deschiderea procedurii de faliment”, se precizează în document.

În concluzie, bulgarii de la Euroins susțin că le-au fost încălcate drepturile de a opera în continuare pe piața din România și au decis să meargă până în pânzele albe. Cert este că ASF nu a reușit să schimbe legislația după cele două mari falimente din ultimii ani, ceea ce rezultă că un următor faliment se poate produse oricând.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Guvernul aprobă reorganizarea ANAF. Organigrama crește cu 200 de oameni și încă un post de vicepreședinte

În ședința din 23 mai 2024, Executivul urmează să aprobe o Hotărâre de Guvern pentru modificarea organigramei Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Noile reglementări vor spori forța acestei instituții de stat. Una dintre prevederi este că “Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Agenţiei şi structuri subordonate este de 22.507, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor”. Anterior, conform HG 520 / 2013 cu modificările ulterioare, numărul maxim de posturi era de 22.287, ceea ce înseamnă că numărul maxim de posturi crește cu 220.

O altă modificare în structura ANAF este creșterea numărului de vicepreședinți de la doi la trei. Potrivit Notei de fundamentare, noua HG va aproba “înființarea unui post de vicepreședinte pentru activitatea de digitalizare, cu rol de legătură și transpunere a deciziilor între Ministerul Finanțelor și ANAF, determinat de necesitatea coordonării directe a activității de digitalizare a instituției și de îndeplinirea obiectivelor acesteia”.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

EXCLUSIV. Pasivitatea Ministerului Turismului a condus compania statului LIDO SA în faliment. Blat în favoarea afacerii fostului ministru Bogdan Drăgoi?

Numiri cu întârziere ale administratorilor speciali, schimbări suspecte ale acestora și lipsa unei apărări firești în instanțe sunt doar o parte dintre deciziile luate în mandatele de ministru al Turismului deținute de  Constantin – Daniel Cadariu (PNL / Guvernul Nicolae Ciucă) Radu – Ștefan Oprea (PSD / Guvernul Marcel Ciolacu) care au condus LIDO SA, companie în care statul este acționar majoritar, în faliment, ajutând o afacere a fostului ministru de finanțe Bogdan Drăgoi.

Încă de la începutul procesului pentru falimentul LIDO SA, Ministerul Turismului a dat dovadă de noncombat, dovadă în acest sens stând pasivitatea în instanțele de judecată.

După cum a arătat “România liberă”, într-un articol anterior, primul administrator judiciar, Mirela Mihalașcu, și-a depus mandatul desemnat pentru LIDO SA încă de la început.

Surse apropiate procesului au precizat, pentru “România liberă” că Mirela Mihalașcu și-ar fi depus mandatul tocmai din partea numeroaselor presiuni puse de grupurile de interese.

Acum, statul este reprezentat în procesul falimentului LIDO SA de Camelia Andreea Mina.

Aceasta a fost numită ca administrator special de către Ministerul Turismului în noiembrie 2022.

Cu toate acestea Camelia Andreea Mina apare oficial în acte, ca administrator special abia in noiembrie 2023 acest lucru fiind confirmat de declarațiile de avere și interese ale acesteia, care trebuie depuse, conform legii, în termen de 30 de zile de la data numirii.

Reprezentanta aleasă pentru LIDO, bani frumoși de la Primăria Capitalei și AAAS

De profesie avocat, Camelia Mina nu a întreprins mari acțiuni în instanță în numele statului român.

Acțiunile acesteia au fost mai repede formale și s-au dovedit în detrimentul LIDO SA.

Pentru “reușita” falimentului LIDO SA,” Camelia Mina a primit de la statul român-50.496 de lei.

Suspendată din Baroul București, Camelia Mina a lucrat în primăria condusă de Nicușor Dan, în perioada octombrie 2021 – iunie 2022, fiind detașată de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Pentru activitatea din primăria lui Nicușor Dan, Camelia Mina a încasat aproape peste 16.500 de lei, anul trecut.

De la AAAS, Mina a încsat peste 30.000 de lei.

La Ministerul Turismului a fost detașată de la Primăria Municipiului București.

Am încercat s-o contactăm telefonic pe Camelia Mina, pentru a ne oferi detalii despre modul în care a reprezentat statul în procesul privind falimentul LIDO SA.

Reprezentanta LIDO nu ne-a răspuns însă.

De la minister, tăcere

Am încercat să-l contactăm telefonic și pe ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu – Ștefan Oprea, pentru a ne explica modul în care statul s-a apărat în cazul falimentului LIDO SA.

Nu ne-a răspuns nici ministrul.

Am solicitat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) să ne prezinte o cronologie a acțiunilor întreprinse pentru a evita falimentul LIDO SA.

Până la închiderea ediției, nu am primit însă niciun răspuns.

Vom publica răspunsul MEAT, atunci când îl vom primi.

În fapt

Printre “schemele” care au condus LIDO SA către faliment se numără închirierea unor spații de la societatea Akcent.

Spațiile au reprezentat o pagubă totală, deoarece nu au fost exploatate niciodată de LIDO.

Leonardo – Florian Papuc a semnat, pentru LIDO, contractul PĂGUBOS CU Akcent.

Am încercat să-l contactăm pe fostul reprezentat al companiei la care statul este acționar majoritar, însă acesta și-a schimbat numărul de telefon.

Din informațiile noastre, există și o plângere depusă la Direcția Națională Anticorupție (DNA) privind falimentarea intenționată a LIDO SA.

La data de 2.04.2019, LIDO a încheiat un contract de închiriere a imobilului din Eforie Sud (vila Annunciata), pe o perioadă de 5 ani cu obligația efectuării de investiții și majorarea anuală a prețului chiriei cu 10% și un contract de colaborare cu firma Excel Smart Hub SRL, posesoare a brandului aSpace, în urma căruia a fost închiriată de la societatea AKCENT spațiul din str. Mihai Eminescu nr. 108-112, unde figurează sediul social al LIDO, în vederea amenajării sale ca spațiu de coworking.

Societatea, nemaiputând folosi spațiul conform noii destinații pe fondul restricțiilor economice şi de circulație instituite începând cu luna martie 2020 de autorități pentru prevenirea şi combaterea pandemiei generate de apariţia virusului SARS‑CoV‑2, nu a realizat veniturile necesare pentru plata chiriei spațiului din str. Mihai Eminescu

AKCENT a reziliat înţelegerea cu LIDO şi a demarat o serie de demersuri legale împotriva companiei la care Ministerul Turismului deține cele mai multe acțiuni.

În baza Sentinţei civile nr. 1689/19.02.2021, definitivă prin neapelare în 1.03.2021, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în dosarul nr. 1078/300/2021, precum şi a Procesului-verbal de evacuare întocmit de BEJ Bucur Giurgea în data de 19.04.2021, s-a dispus evacuarea LIDO din imobilul închiriat pe str. Mihai Eminescu, în afară de spaţiul aferent arhivei.

LIDO a rămas faptic fără sediul social cu care apărea în evidenţele oficiale, iar situaţia nu a fost remediată din cauza unei lipse evidente de acţiune, iar ministerul de resort ar trebui să ofere explicații pentru această situație.

Schema pentru Drăgoi

După cum a mai arătat “România liberă”, întreaga afacere a falimentării LIDO pare pregătită pentru directorul general al fostei SIF Banat – Crișana, actuala Lion Capital, fostul ministru de finanțe Bogdan Drăgoi.

Bogdan Drăgoi Lion Capital
Bogdan Drăgoi, președintele SIF Banat-Crișana. Inquam Photos / Octav Ganea

Lion Capital a plătit creanța LIDO, doar pentru a obține, într-un final  pachetul de 10% acțiuni pe care compania cu capital majoritar de stat îl are la Grand Hotel Bucharest.

Devine tot mai evident că se urmărește înstrăinarea activelor Lido, către entități favorizate (precum sunt societățile SIF Banat-Crișana / SIF 1 IMGB SA – reprezentate și controlate de Bogdan Dragoi).

Administratorul judiciar care a condus Lido către faliment este, după cum a mai arătat “România liberă”, Consulta SPRL.

Acelaș administrator a fost implicat și în falimentul companiei de stat Rodipet.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Interviul lui Volodimir Zelenski – bombă cu ceas pentru Occident

Se apropie Summitul aniversar al NATO de la Washington, din 9 -11 iulie 2024. Se împlinesc 75 de ani de la înființarea Alianței militare. Liderul de la Kiev pregătește terenul. Într-un interviu exploziv dat jurnaliștilor americani de la The New York Times, subconștientul lui Volodimir Zelenski a reverberat o evidență: Ucraina a pierdut deja războiul cu rușii. Printr-o ascultare atentă, cititorii avizați pot discerne diferențele dintre dorințe și putirințe. Între real și imaginar. Nu întâmplător, jurnaliștii NYT au ținut să descrie spațiul său de lucru, plin de himere pe pereți. De câte avioane F-16 are nevoie Ucraina? Aflați în interviu! Cât despre sistemele Patriot, liderul de la Kiev susține că are nevoie de 20-30, dar s-ar mulțumi la început cu șapte. Deci, unul și de la noi. Noroc că nu ne-a nominalizat și că Marcel Ciolacu împinge mai spre “calende” decizia din CSAȚ.

Dar până la dezvăluirea stării sale din spatele cuvintelor, să cităm mot-a-mot predicatele disperării! A emis pretenții uriașe. Acestea ar trebui să cutremure lumea democratică. E pentru prima oară când solicită public Washington-ului aprobarea pentru intrarea cu armament american pe teritoriul rusesc, ceea ce ar duce, inevitabil, la internaționalizarea conflictului. Exprimarea apăsată a cuvântului teritoriu rusesc pare o amenințare. Se știe că asta ar fi singura lui salvare de la “ghilotina democratică.” Doar cei care n-au studiat istoria Americii Latine nu știu cum se folosește CIA de sculele de sistem și apoi le aruncă “eroic” la lada de gunoi.

Revenind la predicatele lui Zelenski, acestea s-ar putea constitui în probe ale acuzării, în cazul declanșării unui al treilea război mondial.

“Doborâți tot ce se află pe cerul de deasupra Ucrainei!” – a cerut Volodimir Zelenski, în cadrul interviului de aproape o oră cu reporterii The New York Times. „Oferiți-ne arme, pe care să le folosim împotriva forțelor ruse invadatoare!”

A mai propus ca avioanele NATO să intervină în spațiul aerian al Ucrainei și să doboare rachetele rusești.

“Dați-ne voie să tragem cu rachetele americane asupra țintelor de pe teritoriul Rusiei” pare cea mai aberantă solicitare a liderului de la Kiev de la începutul războiului. După cum se știe, administrația americană n-a autorizat până acum astfel de acțiuni, care ar duce la o ripostă imprevizibilă a armatei ruse. Dacă i s-ar permite lui Zelenski acest lucru, din momentul lansării primului atac pe teritoriul Rusiei cu armament occidental, internaționalizarea conflictului ar fi la un click distanță. Practic, s-ar declanșa cel de-al treilea război mondial.

Sursa Foto: Facebook Volodimir Zelenski

Mai mult, ușor disperat, deloc concesiv, chiar vindicativ, a continuat: “Nehotărârea americanilor a oferit Rusiei un „avantaj uriaș” în războiul transfrontalier, declanșat prin atacuri din nord-estul Ucrainei.”

Occidentul colectiv – formulă dizgrațioasă, chiar tautologică – n-a admis până acum ridicarea avioanelor și folosirea rachetelor americane împotriva Rusiei.

Nu e prima oară când Zelenski ceartă lumea care – culmea! – strânge cureaua pentru a-i ajuta armata și a-i susține cu bani administrația, acuzată de corupție.

“Toată lumea ține ușa ușor întredeschisă cu Rusia (accent nervos pe: ușor întredeschisă) Nu la fel de deschisă ca după atacurile din 2014, când Occidentul a comis o mare greșeală. Mulți gândesc așa: dacă Ucraina pierde, nu ar trebui să închidem complet ușile cu Rusia.”

Ce nu știe lumea democratică e că în anul 2014, diviziile Azov și banderiștii au făcut prăpăd în zonele cu populație majoritar rusească din estul Ucrainei. N-are rost să vă întrebați de ce imaginile cu steagurile neonaziste au dispărut subit de pe internet!

Volodimir Zelenski are un tupeu incomensurabil. O Europă întreagă și o jumătate de Americă strâng cureaua, dând bani unui sac fără fund, numit armata ucraineană. El nu este în stare să adune oastea de strânsură. Mâine-poimâine, va cere și soldați apți combatanți, dați de țările occidentale. Macron a și premeditat mutarea disperată.   

Tentativa de asasinat asupra lui Robert Fico, premierul Slovaciei, urmată de uciderea președintelui Iranului, Ebrahim Raisi și de anunțul cererii procurorului european ca Benjamin Netanyahu să fie judecat pentru crime de război, toate au explodat succesiv în media, punând în umbră avansul trupelor rusești de pe frontul de est. Capitularea Harkov-ului ar fi un dezastru pentru armata ucraineană. Practic, zic specialiștii, s-ar deschide autostrada spre Kiev.

Un general american explica recent un principiu logic: mai întâi, instruiești soldații, apoi organizezi armata în câmpul de luptă și de abia atunci decizi ce arme folosești.  Dar dacă organismul militar e în disoluție, poți aduce și rachetele intergalactice, care nu se pot lansa singure, iar finalul e același.

„Suntem pe buza prăpastiei. De la o oră la alta, situația devine tot mai critică,” anunța recent Kirill Budanov, șeful Serviciului ucrainean de Informații al Armatei (GRU).

Prin anularea vizitei din Spania și Portugalia, Zelenski recunoaște indirect că situația de pe front e gravă. Surdina presei occidentale pare batista pe țambal, dar nu e decât o prevestire iconică a verdictului final: capitularea, în cazul în care nu se declanșează urgent procedurile pentru negocierile de pace.

VOCILE LUMII

“Avem nevoie de 20-30 de sisteme Patriot pentru a închide spațiul nostru aerian. Ne mulțumim pentru început și cu șapte. Credeți că este prea mult pentru summit-ul aniversar al NATO de la Washington? Pentru o țară care încearcă să devină membră NATO din 2008? Pentru o țară care luptă pentru libertate și democrație în întreaga lume astăzi? Șapte sisteme. Acesta este doar rezultatul practic al summit-ului.

Și o decizie americană de a ne oferi 130 de F-16-uri din flota sa aeriană.  Fără sistemele Patriot și avioanele de luptă nu vom putea lupta cu forțele aeriene ruse,” cere Volodimir Zelenski, prin intermediul ultimului său interviu, dat reporterilor de la The New York Times.

Atalanta Bergamo a învins-o pe Bayer Leverkusen cu scorul de 3-0 (2-0) în finala Europa League

Atalanta Bergamo a cucerit trofeul Europa League la fotbal, după ce a învins-o pe Bayer Leverkusen cu scorul de 3-0 (2-0), miercuri seara, pe Dublin Arena, într-un meci arbitrat de românul Istvan Kovacs, potrivit agerpres.ro.

Echipa italiană a câştigat primul său trofeu european şi a pus capăt unei serii de 51 de meciuri fără înfrângere în toate competiţiile pe care a avut-o proaspăta campioană din Bundesliga în acest sezon.

Eroul serii a fost atacantul nigerian Ademola Lookman, care a reuşit un ha-trick (12, 26, 75).

Atalanta a fost de departe echipa mai bună, mai lucidă, mai concentrată, mai inspirată.

”La Dea” a deschis scorul în min. 12, Lookman marcând din centrarea lui Zappacosta, după ce i-a luat faţa lui Palacios.

Bayer a replicat la scurt timp, dar şutul lui Stanisic (19) nu i-a pus probleme portarului Musso.

Atalanta şi-a dublat avantajul (26), prin acelaşi Ademola Lookman, după o minge pierdută uşor de echipa antrenată de Xabi Alonso, nigerianul marcând cu un şut la colţ expediat din marginea careului. Niciun jucător african nu reuşise până acum să marcheze două goluri într-o finală de cupă europeană.

Leverkusen a avut o şansă mare de a reveni în meci, dar Grimaldo (35) a ratat lobul singur cu portarul Musso.

Până la pauză, echipa antrenată de Gian Piero Gasperini a mai fost periculoasă într-o situaţie, dar portarul Kovar a reţinut şutul lui De Ketelaere (43).

După pauză, Bayer Leverkusen s-a zbătut, însă fără rezultate, nereuşind nici măcar să îşi creeze ocazii decente de gol, în faţa unei formaţii care a arătat ca un mecanism perfect.

Ademola Lookman a realizat hat-trick-ul în min. 75, când l-a fentat pe Tapsoba şi a şutat fără speranţe pentru Kovar.

Lookman a devenit primul jucător care izbuteşte un hat-trick într-o finală de Europa League (disputată în prima manşă). Ultimul jucător care marcase trei goluri într-o finală a acestei competiţii (Cupa UEFA) era Jupp Heynckes (Borussia Moenchengladbach), în manşa secundă cu Twente, din 1975.

Bayer nu a putut marca nici golul de onoare, Musso opunându-se la şutul lui Wirtz (80).

Atalanta îşi trece astfel în palmares al doilea său trofeu din istorie, după Cupa Italiei din 1963, câştigată tot cu un hat-trick, semnat de Angelo Domenghini, după o finală cu Torino.

Istvan Kovacs a arbitrat impecabil finala, deşi a fost nevoit să arate şapte cartonaşe galbene.

Dacă Atalanta a ratat un trofeu în acest final de sezon, pierzând finala Cupei Italiei, săptămâna trecută (0-1 cu Juventus), Bayer Leverkusen are ocazia să realizeze eventul în Germania, dacă va învinge pe 25 mai echipa de ligă secundă FC Kaiserlautern, în finala Cupei Germaniei. Bayer rămâne cu un singur trofeu european în vitrină, Cupa UEFA câştigată în 1988.

Atalanta era deja calificată în Liga Campionilor, dar cucerirea trofeului Europa League o poate aduce şi pe AS Roma (locul 6 în serie A) în cea mai importantă competiţie intercluburi de pe continent, dar echipa din Bergamo va încheia pe 5 în campionat.

Atalanta Bergamo – Bayer Leverkusen 3-0 (2-0)
A marcat: Ademola Lookman (12, 26, 75).
Dublin, Dublin Arena
Europa League – finala

Au evoluat echipele:
Atalanta: 1. Juan Musso – 19. Berat Djimsiti (căpitan), 4. Isak Hien, 23. Sead Kolasinac (42. Giorgio Scalvini, 46) – 77. Davide Zappacosta (33. Hans Hateboer, 84), 7. Teun Koopmeiners, 13. Ederson, 22. Matteo Ruggeri (2. Rafael Toloi, 90+1) – 17. Charles De Ketelaere (8. Mario Pasalic, 57), 90. Gianluca Scamacca (10. El Bilal Toure, 84), 11. Ademola Lookman. Antrenor: Gian Piero Gasperini.
Rezerve neutilizate: 29. Marco Carnesecchi, 31. Francesco Rossi – 3. Emil Holm, 20. Mitchel Bakker, 15. Marten De Roon, 25. Michel Ndary Adopo, 59. Aleksei Miranciuk.
Bayer: 17. Matej Kovar – 2. Josip Stanisic (22. Victor Boniface, 46), 4. Jonathan Tah (căpitan), 12. Edmond Tapsoba – 30. Jeremie Frimpong (19. Nathan Tella, 81), 34. Granit Xhaka, 25. Exequiel Palacios (8. Robert Andrich, 69), 3. Piero Hincapie – 10. Florian Wirtz (14. Patrik Schick, 81) – 20. Alex Grimaldo (23. Adam Hlozek, 69), 21. Amine Adli. Antrenor: Xabi Alonso.
Rezerve neutilizate: 1. Lukas Hradecky, 36. Niklas Lomb – 6. Odilon Kossounou, 13. Arthur, 7. Jonas Hofmann, 32. Gustavo Puerta, 9. Borja Iglesias.

Arbitru: Istvan Kovacs; arbitri asistenţi: Vasile Marinescu, Ovidiu Artene (toţi din România); al patrulea oficial: Ivan Kruzliak (Slovacia)
Arbitru video: Pol van Boekel (Olanda); arbitri asistenţi video: Cătălin Popa (România), Rob Dieperink (Olanda)
Observator pentru arbitri: Vladimir Sajn (Slovenia); Delegat UEFA: Thibault De Gendt (Belgia)
Cartonaşe goluri: Djimsiti (22), Wirtz (35), Scamacca (35), Zappacosta (60), Tapsoba (67), Koopmeiners (70), Andrich (73).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Panică la sediul Comitetului Național Republican din Washington: un pachet suspect care conținea două fiole de sânge a fost livrat în clădire

Sediul Comitetului Național Republican din Washington a fost evacuat pentru scurt timp miercuri după ce un pachet suspect care conținea două fiole de sânge a fost livrat în clădire, au anunțat poliția și RNC, potrivit Reuters, preluat de jurnalul.ro.

Președintele RNC, Michael Whatley, a declarat că fiolele de sânge au fost trimise la sediul organizației, ceea ce a determinat evacuarea clădirii de către poliție. Într-o declarație, el a numit acest lucru un „atac revoltător”.

RNC, organizația-mamă a Partidului Republican, joacă un rol important în campania fostului președinte Donald Trump, care îl va înfrunta pe democratul Joe Biden în alegerile din 5 noiembrie.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a calificat drept „îngrijorătoare” informațiile despre fiolele de sânge în timpul briefingului de presă.

Ea a declarat că Casa Albă condamnă „orice violență politică, amenințări sau intimidare”.

Inițial, autoritățile au închis o stradă și au îndrumat personalul și alte persoane să evite zona, care se află în apropierea clădirii Capitoliului SUA. Angajații au reintrat în birouri după eveniment, iar poliția a părăsit locul, potrivit unui martor Reuters.

„Sursa pachetului și conținutul acestuia vor fi investigate în continuare”, a precizat Poliția Capitoliului SUA într-un comunicat.

Republicanul Mike Johnson, susținător al lui Trump, este noul lider al Camerei Reprezentanților

Republicanii l-au ales miercuri la conducerea Camerei Reprezentanților, după săptămâni de haos, pe un aprig susținător al lui Donald Trump, Mike Johnson, relatează AFP și BBC News, potrivit profit.ro.

Alegerea acestui reprezentant din Louisiana, în vârstă de 51 de ani, în funcția de ”speaker” pune capăt unui impas de trei săptămâni care a paralizat Congresul Statelor Unite.

El a obținut 220 de voturi, iar democratul Hakeem Jeffries, contracandidatul său, 209 voturi.

Conservatorul Mike Johnson a susținut tentativele juridice ale lui Donald Trump de a răsturna rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020. El a obținut o victorie într-un scrutin intern republican marți seara. Mike Johnson este considerat de către republicanii de extremă dreapta un susținător loial al lui Donald Trump. Republicanii moderați îl consideră pragmatic și echilibrat, în măsură să aprere valorile conservatoare și să treacă legi prin Cameră. ”Este unul dintre cei care se înțelege cu toată lumea și este respectat”, declară CNN republicanul Ken Buck din Colorado. Democrați se tem însă că Mike Johnson este prea de extremă dreapta.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

SUA vor lua măsuri după ce Georgia a adoptat legea controversată privind “influenţa străină”

Statele Unite(SUA) examinează “măsuri” de retorsiune după ce Georgia a votat o lege controversată privind “influenţa străină”, a afirmat miercuri şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, fără a dezvălui care sunt acestea, notează AFP, potrivit agerpres.ro.

“Examinăm foarte atent ce putem face ca răspuns la această situaţie şi prevăd că vom lua măsuri”, a spus el în cursul unei audieri parlamentare.

Parlamentul de la Tbilisi a adoptat recent această lege, care impune oricărei organizaţii neguvernamentale şi oricărei media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

Criticii săi au supranumit-o “legea rusească” din cauza similitudinii sale cu o lege votată în Rusia pentru a reprima opoziţia şi aceasta a suscitat proteste în masă în Georgia.

Preşedinta georgiană, Salome Zurabişvili, care este pro-europeană, s-a opus prin veto acestei legi, dar partidul la putere, “Visul georgian”, la originea legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a textului.

“Suntem foarte îngrijoraţi de legea privind agenţii străini care a fost adoptată. Cred că, din păcate, iese direct dintr-un manual al Moscovei şi este în mod clar împotriva dorinţei majorităţii covârşitoare a georgienilor de a se apropia de UE şi de integrarea europeană”, a declarat secretarul de stat american.

El a subliniat că, la rândul său, Uniunea Europeană examinează impactul acestei legi asupra statutului de candidat la aderare acordat în decembrie acestei ţări din Caucaz.

Fostă republică sovietică, Georgia este oficial candidată la intrarea în Uniunea Europeană din decembrie 2023 şi, de asemenea, aspiră să adere la NATO.

Salome Zurabișvili, președintele Georgiei, s-a opus prin veto legii ‘influenţei străine’

Preşedintele Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ‘influenţei străine’, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz, transmite AFP, preluat de agerpres.ro.

‘Astăzi, am pus un veto (…) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre’, a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată.

Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, ‘Visul georgian’, iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Mai mult de 140 de persoane ale zborului Singapore Airlines în care o persoană a murit au aterizat în Singapore

Peste 140 de pasageri și membri ai echipajului zborului Singapore Airlines în care o persoană a murit în timpul unor turbulențe puternice, au ajuns, în cele din urmă, miercuri, în Singapore. 20 dintre ei luptă pentru viața lor într-un spital din Bangkok, scrie Reuters, conform stiripesurse.ro.

Zborul Londra-Singapore, operat cu un avion Boeing 777-300ER a fost deviat marți spre Bangkok pentru o aterizare de urgență, după ce avionul a fost zguduit de turbulențe care au aruncat pasagerii și echipajul în jurul cabinei, izbindu-i pe unii de tavan.

Un pasager britanic în vârstă de 73 de ani a murit din cauza unui presupus atac de cord, potrivit unui oficial al aeroportului, iar Spitalul Samitivej din Bangkok a declarat că 20 de pasageri se află la terapie intensivă, nouă au fost supuși unei intervenții chirurgicale, în timp ce alți cinci sunt în așteptare.

Josh Silverstone, în vârstă de 24 de ani, din sudul Londrei, s-a trezit pe podeaua avionului.

„Nu (…) mi-am dat seama ce s-a întâmplat. Cred că am fost lovit undeva în cap. O mulțime de oameni s-au lovit la cap. Toată lumea sângera”, a declarat el pentru Reuters în timp ce părăsea spitalul miercuri seara, după ce a fost tratat. El avea o tăietură la ochi.

El se îndrepta spre Singapore pentru o vacanță înainte de a se întâlni cu niște prieteni în Bali. El a declarat că încă mai speră să ajungă pe insula indoneziană.

Mulți dintre pasagerii aflați încă în spital și care sunt tratați aveau leziuni la coloana vertebrală.

Fotografiile din interiorul avionului arătau tăieturi în panourile de deasupra cabinei, măști de oxigen și panouri atârnând de tavan și bagaje împrăștiate. Un pasager a declarat că oamenii s-au lovit cu capul de luminile de deasupra scaunelor și au rupt panourile.

„S-au lovit de tavan și au aterizat înapoi în poziții foarte ciudate. Oameni care au suferit tăieturi masive în cap, contuzii”, a declarat pentru Reuters Dzafran Azmir, un student de 28 de ani aflat la bordul zborului, după ce a ajuns în Singapore.

Turbulențe extreme
Singapore Airlines a transportat 131 de pasageri și 12 membri ai echipajului cu zborul de ajutor de la Bangkok, care a ajuns la Singapore cu puțin înainte de ora 5 dimineața. Pe zborul inițial se aflau 211 pasageri, inclusiv mulți australieni, britanici și singaporezi, și 18 membri ai echipajului. Piloții răniți și familiile lor au rămas în Bangkok.

„În numele Singapore Airlines, aș dori să îmi exprim cele mai profunde condoleanțe familiei și celor dragi celor decedați”, a declarat directorul general al Singapore Airlines, Goh Choon Phong, într-un mesaj video.

Ofițeri de la Biroul de Investigații pentru Siguranța Transporturilor din Singapore au sosit la Bangkok marți seară, a declarat ministrul Transporturilor din Singapore, Chee Hong Tat. Întrucât incidentul implică o companie americană, Boeing, care produce aeronava 777-300ER, Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor din SUA (NTSB) a trimis un reprezentant și patru consilieri tehnici pentru a sprijini ancheta, a precizat el.

Avionul s-a confruntat brusc cu turbulențe extreme, a precizat Goh, iar pilotul a declarat apoi o urgență medicală și a deviat spre Bangkok.

Turbulențe puternice pe un zbor Singapore Airlines. Un pasager a murit

Un pasager a murit și 30 de persoane au fost rănite după ce un pe zbor al Singapore Airlines au fost turbulențe puternice, aruncând pasagerii și echipajul în jurul cabinei și forțând avionul să aterizeze la Bangkok, au declarat oficialii și compania aeriană, scrie Reuters.

Zborul care venea de la Londra și se îndrepta spre Singapore a suferit turbulențe puternice în timp ce personalul de cabină servea micul dejun, ceea ce i-a determinat pe piloți să solicite o aterizare de urgență, a declarat directorul general al aeroportului Suvarnabhumi din Bangkok, Kittipong Kittikachorn, într-o conferință de presă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Guvernul va da o hotărâre joi prin care va aproba Strategia Naţională pentru Tineret 2024-2027

Guvernul va aproba în şedinţa de joi, prin hotărâre, Strategia Naţională pentru Tineret 2024-2027, potrivit hotnews.ro.

“În concordanţă cu cele 11 obiective ale Strategiei UE pentru tineret 2019 – 2027, Strategia Naţională pentru Tineret 2024 – 2027 acoperă problematici diverse din domeniul educaţiei, sănătăţii, excluziunii sociale, ocupării şi antreprenoriatului, protecţiei mediului precum şi din alte domenii care pot influenţa calitatea vieţii tinerilor. Armonizarea celor două documente programatice, cel naţional şi cel european, face posibil ca o serie de oportunităţi de finanţare externă să poată fi accesate de către tinerii din România, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului de tineret”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

*** Executivul va aproba şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea articolului VII1 din OUG nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

“În cazurile în care Republica Moldova nu poate să îşi asigure consumul naţional de energie electrică prin producţie proprie, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale, în limita cantităţilor disponibile, altele decât cele vândute conform mecanismului de achiziţie prevăzut în anexa nr. 11 din OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile
clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu completări prin Legea nr. 357/2022, cu modificările şi completările ulterioare, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnaţi de către Guvernul Republicii Moldova, în acest sens, la preţul de referinţă prevăzut în anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 357/2022, cu modificările şi completările ulterioare, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz. Energia electrică vândută în aceste condiţii acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

*** Va fi aprobat şi un proiect de OUG pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

“Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă are ca scop amendarea cadrului normativ în vigoare, prin adoptarea unor norme prin care se clarifică şi se detaliază modalitatea şi procedura de soluţionare a cererilor formulate potrivit prevederilor articolului 5 431 din Legea nr. 165/2013”, se spune în nota de fundamentare.

*** Printr-o altă ordonanţă de urgenţă va fi modificat articolul 58 alineat (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul are ca scop majorarea cu 10% a nivelului indemnizaţiei lunare pentru adultul cu handicap grav, respectiv a prestaţiei sociale pentru copilul cu handicap grav, celelalte procente ale indemnizaţiilor pentru persoanele încadrate în gradul accentuat sau mediu fiind menţinute la aceeaşi valoare. Majorarea se propune să fie aplicată începând cu drepturile lunii iunie 2024.

*** Guvernul va adopta şi un proiect de lege privind majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în conformitate cu Rezoluţia nr.265 privind creşterea capitalului social autorizat şi subscrierea la acesta, adoptată la data de 15 decembrie 2023 de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

*** Un alt proiect de lege vizează modificarea şi completarea OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

*** În şedinţa de guvern va fi aprobat, prin hotărâre, bilanţul general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2023.

*** Printr-o altă hotărâre va fi aprobată înfiinţarea Institutului de Cercetare pentru Artele Spectacolului în subordinea Academiei Române.

*** Un alt proiect de hotărâre prevede aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027 şi pentru înfiinţarea şi funcţionarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027.

*** Guvernul va analiza în şedinţa de joi, spre aprobare, şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice.

*** În analiza Guvernului se va afla şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea unui ajutor de stat individual de restructurare pentru Societatea Compania naţională de transporturi aeriene române TAROM S.A. şi pentru alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

*** Executivul va aproba, prin memorandum, un program de măsuri în domeniul sanitar-veterinar privind organizarea în regim de siguranţă şi securitate alimentară a exporturilor de animale vii şi produse de origine animală către Republica Turcia.

Avem o nouă Strategie Națională. România își va apăra cetățenii oriunde s-ar afla

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, în urma ședinței CSAT, o nouă Strategie Națională de Apărare a Țării.

“În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, și așa deja accentuate, ale mediului de securitate internațional”, a precizat șeful statului.

Noul document elaborat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării va intra în vigoare după ce va primi aprobarea Parlamentului României și va fi valabil din anul 2020 până în anul 2024.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Micael Bydén, șeful armatei suedeze: Putin este cu ochii pe insula suedeză Gotland

Liderul rus Vladimir Putin este cu ochii pe insula suedeză Gotland, a spus șeful armatei din Suedia, Micael Bydén, potrivit Politico, într-un moment în care tot mai mulți oficiali și analiști avertizează asupra unei posibile intenții a Rusiei de a provoca statele NATO, potrivit hotnews.ro.

Oficialii de la Stockholm se tem că Rusia ar putea avea intenția de a captura insula strategică Gotland, iar comandantul Forțelor Armate ale Suediei, Micael Bydén, a lansat un nou avertisment în acest sens.

„Sunt sigur că Putin are chiar amândoi ochii pe Gotland. Scopul lui Putin este de a obține controlul asupra Mării Baltice”, a declarat Bydén pentru ziarele rețelei editoriale germane RND.

„Dacă Rusia preia controlul și izolează Marea Baltică, asta ar avea un impact enorm asupra vieții noastre – în Suedia și în toate celelalte țări de pe malul Mării Baltice. Nu putem permite acest lucru”, a declarat Bydén.

„Marea Baltică nu trebuie să devină terenul de joacă al lui Putin, unde acesta îi îngrozește pe membrii NATO”, a adăugat el.

„Dacă Putin invadează Gotland, el poate amenința țările NATO de pe mare. Acesta ar fi sfârșitul păcii și al stabilității în regiunile nordice și baltice”, a mai avertizat oficialul Suediei, care a devenit cel mai nou membru al NATO în martie – ceea ce înseamnă că este acoperită de garanția articolului 5 al Alianței.

Importanța insulei Gotland

Gotland, cea mai mare insulă din Suedia, este situată în mijlocul Mării Baltice – între Stockholm și exclava rusă Kaliningrad, fiind considerată de unii experți drept „un uriaș portavion” natural, datorită rolului său strategic.

Experții militari sunt de mult timp îngrijorați de faptul că Rusia ar putea domina spațiul aerian deasupra Mării Baltice prin preluarea insulei și combinarea acesteia cu exclava Kaliningrad, unde oficialii serviciilor secrete occidentale cred că Moscova depozitează unele arme nucleare.

Insula a fost demilitarizată în vremuri mai pașnice. Suedia a reintrodus însă în 2018 un regiment, care are acum aproximativ 370 de soldați – oricum departe de cele patru regimente și 25.000 de soldați de la sfârșitul anilor 1990.

Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat pentru Financial Times în martie că măsurile pentru consolidarea apărării pe insula Gotland vor fi printre primele subiecte de discuție cu partenerii din NATO.

Kristersson a recunoscut că Suedia are doar o prezență militară „mică” pe Gotland, pe care alți lideri NATO din regiunea nordică și baltică au citat-o în mod regulat ca fiind o vulnerabilitate critică pentru alianță.

Experții în securitate spun că apărarea celor trei state baltice este facilitată considerabil de controlul NATO asupra Gotland.

Insula permite o a doua cale de trimite întăriri în regiune, pe lângă actuala rută terestră dinspre Polonia, prin îngustul coridor Suwałki, o parte vulnerabilă a teritoriului NATO, înghesuit între exclava rusă Kaliningrad și Belarus.

Planurile Rusiei la Marea Baltică
Avertismentul Suediei a devenit public în ziua în care în presă a apărut un plan al Ministerului rus al Apărării care vizează retrasarea fără consultări cu statele vecine a frontierelor maritime ale Rusiei în Marea Baltică, în apropiere de granița maritimă cu Lituania și Finlanda, stârnind îngrijorarea statelor occidentale.

Potrivit unui proiect de decret guvernamental datat pe 21 mai, ministerul rus al apărării a propus „ajustarea” frontierelor din jurul insulelor rusești aflate în partea de est a Golfului Finlandei și în jurul exclavei Kaliningrad.

Proiectul de decret nu specifică modul concret în care ar urma să aibă loc retrasarea frontierelor maritime sau dacă au avut loc consultări cu statele vecine de la Marea Baltică.

Însă Finlanda și Lituania au precizat imediat după apariția informației că nu au fost purtate niciun fel de consultări în acest sens.

Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian al externelor, a avut o reacție tranșantă, acuzând o escaladare a Rusiei împotriva NATO și a Uniunii Europene.

„Aceasta este o escaladare evidentă împotriva NATO și UE și trebuie întâmpinată cu un răspuns adecvat de ferm”, a declarat acesta.

Flota de petroliere a Rusiei
Nu este doar asta. Politico scrie că flota de petroliere care transportă țițeiul rusesc a devenit o prezență recentă în zona economică exclusivă a Suediei, în largul coastei estice a insulei Gotland.

Flota estimată la 1.400 de nave operează în afara sectorului maritim oficial și nu face parte în mod oficial din nicio forță armată, astfel încât NATO are puțină putere de acțiune.

Luna trecută, Suedia a declarat că Comisia Europeană va analiza modalitățile de abordare a problemei flotei de petroliere a Rusiei în următorul său pachet de sancțiuni.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Armata franceză a efectuat miercuri prima lansare de probă a unei rachete aer-sol cu încărcătură nucleară

Armata franceză a efectuat miercuri prima lansare de probă a versiunii renovate a rachetei sale aer-sol cu rază medie de acţiune presupusă a fi capabilă să transporte o încărcătură nucleară, a anunţat ministrul apărării, Sébastien Lecornu, într-un comunicat, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.

Lipsită de orice încărcătură militară, această rachetă ASMPA-R a fost trasă de un avion de luptă Rafale al forţelor aeriene strategice (FAS) în cursul unui exerciţiu desfăşurat “deasupra teritoriului naţional”, “la finalul unui zbor reprezentativ al unui raid nuclear”, a detaliat comunicatul.

Pe reţeaua X, ministrul a precizat că această operaţiune a fost “planificată de mult timp” şi a transmis “felicitări tuturor forţelor, echipelor ministerului şi partenerilor industriali implicaţi în operaţiune”.

Potrivit comunicatului, programul de renovare a acestei rachete, condus de Direcţia generală a armamentelor (DGA), a făcut posibilă consolidarea “performanţei intrinsece” a acesteia şi menţinerea “credibilităţii componentei nucleare aeropurtate de descurajare” franceză, în conformitate cu obiectivele celei mai recente legi de programare militară (LPM).

LPM care acoperă perioada 2024-2030 are obiectivul declarat de a “garanta credibilitatea descurajării franceze pe termen lung”, a reamintit ministerul pe site-ul său.

Această lege a înscris efectiv descurajarea nucleară ca piatră de temelie a apărării franceze, prin alocarea a 13% din creditele militare în această perioadă pentru modernizarea şi sustenabilitatea acesteia.

Armata franceză urmează să dispună de o rachetă nucleară aer-sol de a patra generaţie până în 2035, potrivit AFP.

România va avea avioane de luptă care pot transporta arme nucleare

România cumpără avioane de luptă F-35 iar acest model de avion poate transporta arme nucleare.

Confirmarea privind capacitatea avionului F-35 de a transporta arme nucleare a fost oferită, în fața unui grup restrâns de jurnaliști români, drept răspuns la întrebarea reprezentantului ziarului “România Liberă”, de un specialist al companiei Lockheed Martin. La întrebarea dacă avioanele F-35 au această capacitate, specialistul american a răspuns: “Da, a fost integrată recent”.

Compania americană Lockheed Martin este cea care produce avioanele F-35.

Conform unor date oficiale difuzate de Lockheed Martin, o aeronavă F-35 este dotată cu un tun de calibrul 25 de milimetri și poate lua la bord rachete aer – aer, aer – sol sau împotriva navelor. În plus, modelul F-35A are acum și certificarea pentru a transporta bombe nucleare tip B61-12.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

România și Bulgaria au stabilit noi măsuri la frontierele comune pentru sezonul estival

Secretarul de stat pentru ordine și siguranță publică, chestor general de poliție Bogdan Despescu, a avut o întrevedere de lucru la Ruse, în Bulgaria, cu secretarul general al Ministerului de Interne bulgar, Dimitar Kandaldzhiev. S-au discutat și măsuri în contextul sezonului estival, potrivit jurnalul.ro.

La întâlnire de lucru din Ruse au mai participat reprezentanți ai structurilor de Poliție și de Poliție de Frontieră din cele două țări.

Întâlnirea a avut ca scop evaluarea implementării aspectelor convenite de către viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, cu omologul bulgar, Kalin Stoianov, cu prilejul vizitei, la Sofia, din 18 aprilie, în contextul aderării la spațiul Schengen, respectiv măsurile compensatorii întreprinse de cele două state în urma ridicării controalelor la frontierele aeriene și maritime.

„Cele două părți au stabilit măsuri punctuale în vederea intensificării cooperării operative pentru combaterea criminalității organizate și a celei transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, traficul de droguri, precum și operațiuni speciale. Totodată, au fost stabilite viitoare acțiuni operative în perspectiva eliminării controalelor la frontierele interne terestre, cu accent pe securizarea frontierelor, combaterea migrației ilegale și a criminalității organizate în general”, transmite, miercuri, MAI.

În perspectiva apropiatului sezon turistic estival, delegațiile au discutat despre măsurile care vizează gestionarea traficului rutier la punctele de trecere a frontierei comune.

CE dă asigurări că România și Bulgaria vor intra și terestru în spațiul Schengen

Bulgaria şi România devin state membre ale spaţiului Schengen la 31 martie. De la această dată normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se vor aplica în ambele ţări, iar controalele la frontierele aeriene şi maritime interne vor fi eliminate, anunţă sâmbătă Reprezentanţa Comisiei Europene în România, potrivit agerpres.ro.

Aderarea la spaţiul Schengen a celor două state membre, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023, aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea. Preşedinta Comisiei Europene şi alţi membri ai Executivului UE au salutat şi au felicitat cele două ţări pentru această realizare şi au dat asigurări că discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta în vederea eliminării controalelor şi la frontierele terestre interne.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Statele baltice vor cere la summitul NATO creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre

Miniştrii apărării din statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat miercuri că la summitul NATO din iulie le vor cere aliaţilor creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.ro.

Statele NATO şi-au asumat în cadrul Alianţei angajamentul de a aloca fiecare apărării un buget de minim 2% din PIB, dar numai 11 din cele 32 de ţări membre au atins anul trecut această ţintă.

Deşi nici măcar acest procent de 2% nu este îndeplinit de majoritatea ţărilor membre, statele baltice foste republici sovietice şi care se tem de Rusia consideră că pragul minim al bugetelor apărării ţărilor NATO ar trebui crescut cel puţin cu 0,5%.

În ce priveşte propriile bugete ale apărării, Lituania, Letonia şi Estonia s-au angajat să aloce chiar aproximativ 3% din PIB. Şi alţi aliaţi “sunt bineveniţi să se alăture clubului de 3%”, a declarat miercuri ministrul eston al apărării, Hannu Pevkur, care s-a întâlnit în oraşul lituanian Palanga cu omologii săi lituanian şi leton.

Vorbind la o conferinţă de presă după reuniune, ministrul lituanian Laurynas Kasciunas a spus că pentru ţările baltice o temă importantă la summitul NATO va fi implementarea planurilor de apărare a acestor ţări elaborate după ultimul summit al Alianţei.

“Apărarea prin negare este esenţială”, a indicat ministrul lituanian, concept care, a explicat el, presupune existenţa unor trupe, echipamente şi alte măsuri suficiente pentru a împiedica inamicul (rus) să pătrundă şi să ocupe vreun teritoriu al celor trei state baltice.

În acest sens, Lituania va anunţa detaliile care privesc partea sa din “linia baltică de apărare comună” contra Rusiei convenită de cele trei ţări la începutul anului. Lituania are astfel în vedere construirea unor fortificaţii fixe, dar şi a unor aşa-numite “parcuri de contra-mobilitate”, unde trupe şi echipamente, inclusiv mine antitanc şi antipersonal, vor putea fi concentrate rapid în zonele ameninţate.

La rândul său, ministrul eston Hannu Pevkur a spus că ţara sa deja lucrează la primele poziţii defensive la graniţa cu Rusia, în timp ce ministrul leton Andris Spruds a menţionat că cele trei state baltice vor amenaja infrastructuri care să permită fiecăreia găzduirea unei brigăzi NATO complete.

Unde au dispărut banii destinați armatei? NATO afirmă că România alocă doar 1,6 la sută din PIB pentru Apărare

Un raport al NATO arată că România a cheltuit pentru Apărare, în anul 2023, doar 1,6 la sută din PIB, în ciuda faptului că recomandarea SUA era ca fiecare țară aliată să ofere acestui sector cel puțin 2 la sută și în ciuda faptului că însuși președintele Iohannis anunța că România alocă 2,5 la sută din PIB.

Un raport publicat de NATO și intitulat “Defence Expenditure of NATO Countries” arată că, în anul 2023, România a cheltuit pentru Apărare doar 1,6 la sută din PIB, adică sub nivelul recomandat de NATO și SUA, care este de 2 la sută din PIB. Situația României este cu atât mai stranie cu cât, în ultimii ani și mai ales după momentul februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, mai mulți oficiali români, inclusiv președintele Iohannis, au afirmat că România alocă două procente din PIB pentru Apărare, apoi au revenit și au promis că vom aloca chiar 2,5 la sută din PIB pentru Apărare.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Secretarul britanic al apărării îndeamnă țările neutre să se alăture NATO pentru a fi protejate

Grant Shapps, secretarul britanic al apărării, este de părere că țările neutre, care nu sunt membre NATO, dar care se bucură de “umbrela de protecţie” a acesteia, ar trebui să fie determinate să se alăture alianţei militare, scrie miercuri, 22 mai, POLITICO, potrivit ziare.com.

Într-un discurs susţinut la Londra, Grant Shapps nu a ţinut să arate cu degetul direct către ţările europene care nu sunt membre NATO, precum Irlanda, Malta, Austria şi Elveţia, şi care preţuiesc de mult timp neutralitatea, dar oficialul a precizat că Marea Britanie va face lobby pentru ca mai multe ţări să se alăture blocului militar.

“Voi pleda pentru ca NATO să îi aducă în organizaţie pe toţi cei care beneficiază de umbrela de protecţie a alianţei”, a spus Shapps.”Unele ţări europene beneficiază efectiv de acoperirea NATO, se bucură de beneficiile libertăţii şi, totuşi, nu se înscriu în sistemul de disuasiune colectivă a continentului”, a adăugat Shapps, făcând referire la ameninţarea reprezentată de Rusia.

“Când lupul se află la uşa securităţii europene, nu ar trebui să fie loc pentru neutralitate”, a insistat el.Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a stârnit dezbateri în unele capitale europene neutre cu privire la posibilitatea de a regândi politica de lungă durată şi de a se alătura alianţei militare.

Au făcut-o Finlanda şi Suedia, care au aderat la NATO în ultimii doi ani.

Comentariile lui Shapps vin în timp ce membrii actuali ai NATO sunt îndemnaţi să-şi crească cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB. Obiectivul actual al alianţei este de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare – obiectiv îndeplinit de două treimi dintre cei 32 de membri ai NATO.Marea Britanie a promis recent că va ajunge la 2,5% din PIB până la sfârşitul deceniului, iar Shapps a promis că va insista asupra acestei probleme la summitul aniversar al NATO, care va avea loc în iulie la Washington şi care va marca 75 de ani de existenţă ai alianţei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

VIDEO. La 52 de ani, Monica Anghel a devenit instructor de fitness. “Am făcut pentru mine”

La vârsta de 52 de ani, Monica Anghel a uimit pe toată lumea cu noua sa siluetă, generând speculații că ar fi suferit o intervenție chirurgicală de micșorare a stomacului. Cu toate acestea, vedeta a respins categoric aceste zvonuri, afirmând că pierderea în greutate a fost rezultatul unei diete echilibrate.

“Da, sunt instructor de fitness”

Cu câțiva ani în urmă, Monica Anghel a suferit o transformare fizică remarcabilă, pierzând 40 de kilograme. Pentru a-și menține noua siluetă, artista a adoptat un stil de viață activ, dedicându-se sportului și devenind chiar instructor de fitness după absolvirea unui curs specializat.

“Da, sunt instructor de fitness. Cu acte în regulă, cu nota 10! Nu, nu îmi deschid sală, am făcut pentru mine, ca să pot să merg la sală și să mă antrenez singură, să știu exact ce am de făcut astfel încât să nu mă accidentez, să știu cum să lucrez toate grupele corect”, a spus Monica Anghel.

Decizia de a slăbi a fost luată în principal din motive medicale, a mărturisit Monica Anghel.

“Am conștientizat că mă simt extraordinar de bine așa și până la urmă a fost o chestiune de sănătate. Eu dacă nu aveam problema aia cu coloana și nu îmi spunea domnul doctor care m-a și operat „Dacă nu slăbești o să vii la mine în fiecare an”. Mulțumesc pentru asta (…) Nici nu mai pot să mai mănânc lucruri care nu sunt ok”, a MAI SPUS Monica Anghel, la „Xtra Night Show”, conform Spynews.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Angajaţi de la Protecţia Mediului, ONRC, Arhivele Naţionale, CNCD şi Sport şi Tineret vor protesta faţă de inechităţile salariale

Angajații din Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și din domeniul Sportului și Tineretului, se vor aduna joi în Piața Victoriei pentru a organiza un miting de protest împotriva inechităților și discriminărilor salariale din domeniile lor de activitate.

“Sindicatul Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Sindicatul Angajaţilor din Oficiul Naţional al Registrului Comerţului – SAONRC, Sindicatul Europol – filiala Arhivele Naţionale ale României, Sindicatul Salariaţilor din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării – CNCD şi Sindicatul Naţional Sport şi Tineret – SNST – afiliate la Federaţia Publisind şi Blocul Naţional Sindical – organizează un miting de protest contra inechităţilor şi discriminărilor salariale existente în domeniile de activitate reprezentate. Joi, 23 mai 2024, ora 13:30, sindicatele Publisind organizează Miting de Protest în faţa Piaţa Victoriei”, se arată într-un comunicat al Publisind.

Potrivit acestora, se pare că veniturile sunt menținute intenționat la niveluri care nu reflectă complexitatea muncii sau care în anumite situaţiei sunt chiar sub limita subzistenţei, scrie Agerpres.

“Cu toate acestea, precum şi în condiţiile în care nu se fac încadrări corespunzătoare, angajatorii pretind performanţă, impun muncă suplimentară şi alocă constant extrasarcini, în schimb salariaţii au de respectat o serie de interdicţii specifice profesiilor. Revendicăm – respectul cuvenit profesiilor noastre!” se mai arată în comunicat.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Echipa de fotbal FCU Craiova, amendată cu 22.500 lei

Clubul FCU Craiova a fost sancționat cu o amendă de 22.500 de lei din cauza incidentelor provocate de spectatori la meciul împotriva FC Hermannstadt, disputat în etapa a 9-a și ultima a fazei play-out a Superligii de fotbal.

”FCU 1948 Craiova vs. AFC Hermannstadt – Incidente – În temeiul art. 82.1 şi 3.a şi c, raportat la art. 83.2.d, se sancţionează clubul FCU 1948 Craiova cu penalitate sportivă de 22.500 lei”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ligii Profesioniste de Fotbal.

FCU Craiova va juca sezonul viitor în liga a doua, după ce a pierdut partida cu sibienii, scor 3-1.

Meciul desfășurat în Bănie a fost marcat de incidente pe final, cu jocul fiind întrerupt în minutul 85, după ce suporterii gazdelor au distrus scaunele și le-au aruncat pe teren. După o pauză de cinci minute, arbitrul a trimis jucătorii la vestiare pentru zece minute, iar apoi partida s-a reluat fără alte incidente.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Rishi Sunak anunță alegeri generale pe 4 iulie

Rishi Sunak a convocat alegeri anticipate surpriză pentru data de 4 iulie, într-o competiție în care Keir Starmer va încerca să preia puterea pentru Partidul Laburist după 14 ani sub coordonarea conservatorilor, notează The Guardian.

Primul ministru a anunțat că alegerile vor avea loc la începutul verii, într-o mișcare cu risc ridicat pentru Partidul Conservator, care se află la 20 de puncte în urma laburiștilor în sondaje.

Sunak a decis în cele din urmă să dezvăluie data după ce a afirmat că inflația a fost din nou sub control și că economia se îmbunătățește.

„Sper că eforturile mele de când am devenit prim-ministru arată că avem un plan și suntem pregătiți să luăm măsurile îndrăznețe necesare pentru ca țara noastră să prospere”, a declarat el.

„Acum m-am ținut de acest plan și am fost întotdeauna sincer cu voi în legătură cu ceea ce este necesar, chiar și atunci când acest lucru a fost dificil,” a mai spus el.

Premierul a adăugat: „Nu pot și nu voi pretinde că am reușit să facem totul bine. Niciun guvern nu ar putea, dar sunt mândru de ceea ce am realizat împreună, de acțiunile îndrăznețe pe care le-am întreprins. Sunt încrezător în ceea ce putem face în viitor.”

Cu toate acestea, se așteaptă ca Starmer să devină următorul prim-ministru, asta după ce și-a transformat partidul de la înfrângerea istorică în alegeri de acum aproape cinci ani.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Traducătorul german bazat pe inteligență artificială DeepL, evaluat la 2 miliarde de dolari

Compania germană de traduceri bazate pe inteligență artificială (AI) DeepL a fost evaluată la 2 miliarde de dolari în cadrul unei runde conduse de investitorul Index Ventures, a anunțat miercuri compania, potrivit Reuters.

Acest lucru face ca DeepL să fie cea mai valoroasă companie de inteligență artificială din Germania, potrivit cotidianului de afaceri Handelsblatt.

Firma a anunțat, de asemenea, o investiție de 300 de milioane de dolari pentru a finanța cercetarea și inovarea produselor, precum și pentru a dubla expansiunea pe piața globală și pentru a crește numărul de angajări.

Kutylowski, fost șef al departamentului de tehnologie al Linguee, a fondat DeepL în 2018, care până în prezent oferă servicii de traducere de afaceri de înaltă calitate pentru peste 100.000 de companii, printre care Nikkei, Coursera și Deutsche Bahn.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

DIICOT a destructurat o grupare de trafic de persoane și proxenetism

La data de 21 mai 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Bacău au dispus reținerea a patru inculpați și aplicarea măsurii controlului judiciar față de un alt inculpat, toți fiind cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și proxenetism. Din materialul probator administrat în cauză, a reieșit că, în perioada ianuarie – octombrie 2020, inculpații au constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a obține foloase materiale din administrarea unor stabilimente situate în municipiul Iași, destinate practicării prostituției.

Comunicatul DIICOT

La data de 21.05.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Bacău au dispus reținerea a 4 inculpați și măsura controlului judiciar față de un altul, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, în formă continuată și proxenetism.

Din materialul probator administrat în cauză a reieșit că, în perioada ianuarie – octombrie 2020, inculpații au constituit un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de foloase materiale din administrarea unor stabilimente situate pe raza municipiului Iași, dedicate practicării prostituției.

Astfel, atât în perioada menționată cât și în intervalele iunie 2021 – noiembrie 2022 respectiv decembrie 2022 –  21.05.2024, inculpații au recrutat persoane interesate să practice prostituția și le-au înlesnit activitățile prin punerea la dispoziție a două imobile, promovarea prin intermediul site-urilor de profil  și organizarea logistică a stabilimentelor. Veniturile obținute din activitatea infracțională au fost colectate și însușite de membrii grupului infracțional.

Din materialul probator administrat în cauză a mai  rezultat că, în perioada 2019 –2020,  unul dintre inculpați, la diferite intervale de timp și baza aceleiași rezoluții infracționale, a transportat, adăpostit și exploatat, atât pe teritoriul României cât și al Germaniei, o persoană vătămată majoră pe care a obligat-o la practicarea prostituției, în folosul său material. 

În încercarea de a ieși de sub tutela acestuia, victima a fost indusă în eroare de către un alt inculpat  cercetat în cauză, care a transportat-o, adăpostit-o și obligat-o să practice prostituția pe raza municipiului Iași.

În cursul zilei de ieri, au fost puse în aplicare, pe raza județelor Bacău, Iași și Neamț, 6 mandate de percheziție domiciliară, fiind identificate și ridicate mai multe arme albe, un pistol cu gaze, înscrisuri, sume de bani, precum și alte mijloace de probă.

Totodată, într-unul dintre imobilele percheziționate au fost descoperite un salon de masaj erotic și un studio de videochat care funcționau concomitent.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!