Miniştrii apărării din statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat miercuri că la summitul NATO din iulie le vor cere aliaţilor creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.ro.
Statele NATO şi-au asumat în cadrul Alianţei angajamentul de a aloca fiecare apărării un buget de minim 2% din PIB, dar numai 11 din cele 32 de ţări membre au atins anul trecut această ţintă.
Deşi nici măcar acest procent de 2% nu este îndeplinit de majoritatea ţărilor membre, statele baltice foste republici sovietice şi care se tem de Rusia consideră că pragul minim al bugetelor apărării ţărilor NATO ar trebui crescut cel puţin cu 0,5%.
În ce priveşte propriile bugete ale apărării, Lituania, Letonia şi Estonia s-au angajat să aloce chiar aproximativ 3% din PIB. Şi alţi aliaţi “sunt bineveniţi să se alăture clubului de 3%”, a declarat miercuri ministrul eston al apărării, Hannu Pevkur, care s-a întâlnit în oraşul lituanian Palanga cu omologii săi lituanian şi leton.
Vorbind la o conferinţă de presă după reuniune, ministrul lituanian Laurynas Kasciunas a spus că pentru ţările baltice o temă importantă la summitul NATO va fi implementarea planurilor de apărare a acestor ţări elaborate după ultimul summit al Alianţei.
“Apărarea prin negare este esenţială”, a indicat ministrul lituanian, concept care, a explicat el, presupune existenţa unor trupe, echipamente şi alte măsuri suficiente pentru a împiedica inamicul (rus) să pătrundă şi să ocupe vreun teritoriu al celor trei state baltice.
În acest sens, Lituania va anunţa detaliile care privesc partea sa din “linia baltică de apărare comună” contra Rusiei convenită de cele trei ţări la începutul anului. Lituania are astfel în vedere construirea unor fortificaţii fixe, dar şi a unor aşa-numite “parcuri de contra-mobilitate”, unde trupe şi echipamente, inclusiv mine antitanc şi antipersonal, vor putea fi concentrate rapid în zonele ameninţate.
La rândul său, ministrul eston Hannu Pevkur a spus că ţara sa deja lucrează la primele poziţii defensive la graniţa cu Rusia, în timp ce ministrul leton Andris Spruds a menţionat că cele trei state baltice vor amenaja infrastructuri care să permită fiecăreia găzduirea unei brigăzi NATO complete.
Unde au dispărut banii destinați armatei? NATO afirmă că România alocă doar 1,6 la sută din PIB pentru Apărare
Un raport al NATO arată că România a cheltuit pentru Apărare, în anul 2023, doar 1,6 la sută din PIB, în ciuda faptului că recomandarea SUA era ca fiecare țară aliată să ofere acestui sector cel puțin 2 la sută și în ciuda faptului că însuși președintele Iohannis anunța că România alocă 2,5 la sută din PIB.
Un raport publicat de NATO și intitulat “Defence Expenditure of NATO Countries” arată că, în anul 2023, România a cheltuit pentru Apărare doar 1,6 la sută din PIB, adică sub nivelul recomandat de NATO și SUA, care este de 2 la sută din PIB. Situația României este cu atât mai stranie cu cât, în ultimii ani și mai ales după momentul februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, mai mulți oficiali români, inclusiv președintele Iohannis, au afirmat că România alocă două procente din PIB pentru Apărare, apoi au revenit și au promis că vom aloca chiar 2,5 la sută din PIB pentru Apărare.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
