“România a întrecut Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum”, scrie, într-o analiză pentru Portfolio.hu, pro­fesorul de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fostul guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei, Akos Peter Bod, potrivit stirileprotv.ro.

Faptul “că România ne întrece nu este surprinzător”, susține acesta, care precizează că țara sa a fost depășită de România la PIB-ul pe cap de locuitor în 2023.

De asemenea, potrivit indicatorilor tra­di­ţionali ai performanţei, economia Ungariei este întrecută nu doar de ma­joritatea vechilor membri ai Uniunii Europene, ci şi de cei noi, care au intrat în UE în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Cehia, Slovenia şi Estonia.

Se ştie şi că economia poloneză s-a ridicat de la nivelul ei foarte scă­zut şi a ajuns Ungaria din urmă. To­tuşi, “ca­zul României este cu siguranţă di­ferit”, susține Akos Peter Bod.

Dacă a existat vreo certitu­di­ne în mintea maghiarilor legată de schim­­bările rapide şi confuze din lu­me, aceea este dezvoltarea Ungariei în raport cu vecinii din est şi sud.

Mai mult, România şi Bulgaria au intrat în UE mai târziu. Bulgaria este mai îndepărtată, dar România este un punct de referinţă. Cei care ci­tesc ştirile nu ar trebui să fie sur­prinşi că România ne întrece deoa­rece deja de anul trecut cursa era strânsă, deşi în Ungaria consumul din gospodării şi investiţiile au primit un imbold sem­ni­ficativ mulţumită alege­ri­lor. Dar tot atunci a venit şi recesiunea. PIB-ul ungar a scăzut cu 1%, în timp ce economia României a crescut cu peste 2%.

“Însă, ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială. Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile”, spune Akos Peter Bod.

Însă dacă este comparat consumul din gospodării în România şi Ungaria, diferenţa este atât de mare încât aceasta nu mai poate fi atribuită erorilor. Pot fi comparate şi salariile şi productivitatea, dar imaginea nu se schimbă. Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există, remarcă economistul ungur.

Ungaria este în continuare campioana regională la contribuţia companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, cota este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43% şi în Polonia de 37%. Dar Ungaria a pornit de mai de sus, iar între timp economia României a cunoscut o internaţionalizare rapidă şi importuri de tehnologie şi capital.

Astfel, creşterea dinamică a producţiei per angajat, adică a productivităţii, din România, nu ar trebui să fie surprinzătoare. Mai mult, ar trebui subliniată şi structura economiei româneşti, care este mai diversificată. “Mediul de afaceri nu este atât de dependent de un sector sau două cum este cel din Ungaria sau din Slovacia”, subliniază Akos Peter Bod.

Acesta mai spune că industria auto este importantă, dar are o pondere mai mică. În acelaşi timp, în România companiile de servicii pentru afaceri au crescut rapid în ceea ce poriveşte locurile de muncă. În comparaţie cu încetinirea sau chiar stagnarea dezvoltării regionale din Ungaria, în România se remarcă greutatea economică din ce în ce mai mare a unor oraşe depărtate de capitală precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Oradea.

Toate acestea sunt centre de afaceri dinamice, autonome şi care stăpânesc pieţe mari. Statul român centralizează circa 33% din PIB. În Ungaria, pe partea de venituri a bugetului, cota este cu 10 puncte procentuale mai mare. Cheltuielile de stat sunt în aceeaşi măsură supradimensionate, ceea ce aduce riscurile ineficienţei şi corupţiei. Intervenţia microeconomică a statului a devenit mult mai extinsă în ultimii zece ani decât în oricare altă ţară din Uniunea Europeană.

Măsurile PSD ajung să-i atragă pe maghiari la cumpărături în România

Datele Eurostat arată că România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia în privința PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, iar acest lucru se poate observa și printr-un fenomen apărut în ultimele luni: turismul pentru cumpărături din Ungaria în România.

După ce măsurile populiste ale Guvernului Viktor Orban s-au dovedit a fi un eșec, tot mai mulți cetățeni maghiari, în speciali cei care locuiesc aproape de granița cu România, preferă să își facă cumpărăturile în supermarketurile din țara noastră. Aceștia caută prețuri mai mici în special la alimentele de bază unde, în România, la propunerea PSD, a fost plafonat adaosul comercial, iar prețurile sunt și cu 20% mai mici față de perioadele anterioare.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!