Parlamentul European a reales-o pe Roberta Metsola, din Malta, în funcția de președinte al instituției.
Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a obținut un număr record de voturi, reafirmându-și poziția de lider în cadrul Parlamentului European.
În timpul primului său mandat, a fost remarcată pentru angajamentul său în diverse probleme europene, inclusiv drepturile omului și democrația.
Realegerea sa subliniază încrederea continuă a colegilor săi europeni în capacitatea sa de a conduce legislativul european în viitor.
Roberta Metsola, care în 2022 a devenit prima femeie în ultimii 20 de ani la cârma Adunării Uniunii Europene, este doar al doilea președinte, după Martin Schulz din Germania, care câștigă un alt mandat de când Parlamentul European a devenit o instituție aleasă direct în 1979.
Metsola, realeasă de majoritatea europarlamentarilor
Metsola a fost realeasă de o majoritate largă a parlamentarilor europeni să conducă Adunarea UE pentru încă doi ani și jumătate, cu 562 de voturi în favoarea reconfirmării ei din totalul de 623 de voturi exprimate.
„Trebuie să fim o instituție care nu poate să se teamă să conducă și să schimbe. Am început, dar încă nu am terminat”, a declarat Metsola, în vârstă de 45 de ani, membră a Partidului Popular European de centru-dreapta.
În fața Adunării UE, Metsola a spus că Parlamentul ar trebui să continue să fie un susținător puternic al Ucrainei, al statului de drept și să caute puterea de a propune legislație europeană.
Partidul Național Liberal este pe primul loc la votul politic din Transilvania înaintea alegerilor locale din 9 iunie.
Cele mai recente sondaje de opinie privind alegerile locale arată că PNL conduce clar, cu 27% din intențiile de vot exprimate în județele din Ardeal și Banat, fiind urmat de UDMR și PSD, ambele având câte 20%. Pe locul patru în intențiile de vot este AUR, cu 10%, în timp ce Alianța USR-PMP-FD are doar 7% din intențiile de vot.
Cercetările sociologice arată o scădere puternică a Alianței USR-PMP-FD în regiunea Ardealului și Banatului, dar și o scădere a AUR.
În același timp, scorul ridicat al PNL în Transilvania arată sprijinul puternic al publicului pentru primarii liberali, care conduc cea mai mare parte dintre orașele regiunii și care, foarte probabil, vor fi realeși aproape în totalitate pe 9 iunie.
Intențiile de vot pentru alegerile europarlamentare din zona Transilvaniei indică o victorie clară pentru Alianța PSD PNL, care are peste 40% în intențiile de vot, urmată de UDMR, cu 20%. Nici în alegerile europarlamentare Alianța USR-PMP-FD nu reușește să depășească bariera celor 10%, având doar 8% din opțiunile alegătorilor din Ardeal și Banat.
Partidul Național Liberal este singura opțiune adevărată de centru-dreapta în alegerile de duminică. Există o singură cale pentru ca dreapta să câștige pe 9 iunie – votul pentru PNL.
Național-liberalii sunt singurii care au dovedit că pot apăra cota unică și pilonul 2 de pensii, singurii care au sprijinit concret microîntreprinderile și fermierii.
PNL e cel mai puternic reprezentant al României în Partidul Popular European, cel mai mare partid politic din Uniunea Europeană.
De asemenea, PNL e singurul partid care poate învinge PSD în alegerile locale, fiind alternativa la social-democrați în majoritatea competițiilor pentru primării și consilii județene.
PNL este partidul tradiției și al valorilor românești. PNL înseamnă respect pentru națiune și biserică, înseamnă sprijin pentru familii, înseamnă rezultate economice pentru români. Votul pentru PNL înseamnă un vot pentru valorile dreptei, pentru o Românie puternică într-o EuropĂ puternică. Veniți la vot pe 9 iunie și votați PNL pe toate cele 5 buletine de vot!
, a declarat Nicolae Ciucă, președintele PNL.
(P) Publicitate electorală Partidul Național Liberal.
PNL are mari șanse să câștige alegerile locale în regiunea Moldovei, conform ultimelor cercetări sociologice.
Sondajul arată că PNL are 30% din intențiile de vot ale alegătorilor din zona Moldovei pentru consiliile județene, în timp ce PSD are 31%, fiind însă în scădere. Liberalii sunt astfel la doar 1% în spatele PSD, dar cu mari șanse să depășească PSD până în ziua votului.
În același timp, Alianța PSD PNL conduce detașat în opțiunile pentru alegerile europarlamentare, înregistrând 46% din intențiile de vot. Ea este urmată la mare distanță de Alianța USR-PMP-FD, cu 17% și de AUR, care are 14%. Pe locul patru se clasează SOS România, cu 6% din intențiile de vot.
Datele ultimului sondaj intern au fost culese în a doua jumătate a lunii mai, pe un eșantion reprezentativ de 1.824 de subiecți din toată țara.
(P) Publicitate electorală Partidul Național Liberal.
Înalți demnitari, personaje controversate din Servicii și oameni din justiție se numără printre persoanele care luptă pentru falimentarea Lido SA, o companie în care statul român este acționar majoritar. România Liberă dezvăluie „caracatița” care lucrează pentru interesele fostului ministru de finanțe Bogdan Drăgoi.
În raportul întocmit conform art. 92 din Legea nr. 85/2014 în data de 6.7.2022, administratorul judiciar al LIDO S.A., Consulta 99 a propus trecerea la faliment a societății de stat pentru două motive:
Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 3 din Legea nr. 85/2014, justificat de lipsa organelor de conducere ale societății debitoare. Administratorul judiciar a menționat că potrivit informațiilor obținute de la Registrul Comerțului, mandatele administratorilor Boruna George Bogdan, Cazana Victor Vlad și Chereches Florica au expirat la 18.02.2022, iar mandatul directorului general Papuc Leonard Florian a expirat la 26.03.2022. Mandatele acestor persoane au încetat înainte de deschiderea procedurii insolvenței (care a fost dispusă la 17.06.2022). Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei au omis să numească membri în consiliul de administrație din februarie 2022, lăsând astfel LIDO S.A. fără conducere la momentul intrării în insolvență.
Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 4 din Legea nr. 85/2014. Administratorul judiciar a arătat că, în conformitate cu sentința civilă nr. 1689/19.02.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr. 1078/300/2021 (anexa 2), a fost dispusă evacuarea Lido S.A. din imobilul situat în Municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 108 – 112, imobil în care debitoarea avea sediul social. Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei nu au mutat sediul societății după această evacuare din februarie 2021, lipsind astfel societatea de un sediu de funcționare. Potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile prevăzute la lit. c) a acestui text legal. În cazul debitoarei Lido S.A. au fost reținute două dintre condițiile astfel prevăzute, așa cum se arată prin raportul administratorului judiciar.
Ministrul Radu Oprea și rețeaua fostului șef al serviciului secret extern Silviu Predoiu:
Ministrul Radu Oprea participă și se pozează ori de câte ori poate cu partenera de afaceri a fratelui fostului Șef SIE, Silviu Predoiu. Este vorba despre avocata Stoian Elena Lorena, care deține 34% din acțiunile SP Investment Consulting S.R.L. Avocata Stoian este vicepreședinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). PEFA se prezintă astfel pe site-ul său:
”Patronatul European al Femeilor de Afaceri promovează și sprijină afirmarea femeilor în mediul de afaceri în plan național și internațional, cât și reprezentarea intereselor membrilor săi, femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale. PEFA oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile, reprezentându-le interesele comune la nivel național prin Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Susținem prin mijloace specifice procesul de constituire și dezvoltare a IMM-urilor cu capital privat autohton și/sau cu participarea investitorilor străini și promovăm egalitatea de șanse și tratament egal în domeniile antreprenorial și patronal. Ne axăm pe promovarea cooperării și colaborării cu structuri profesionale și patronale similare din țară și străinătate.”
România Liberă a trimis întrebări legate de parteneriatul său cu societatea SP Investment, în care figurează Gabriel Predoiu.
Prezentăm mai jos răspunsurile la întrebările adresate RL:
Îl cunoașteți pe domnul Silviu Predoiu?
R: Nu
Îl cunoașteți pe domnul Gabriel Predoiu?
R: Nu
Cum considerați colaborarea dintre un avocat civil și un spion?
R: Nu are legătură cu activitatea mea profesională.
Sunteți la curent cu falimentul Lido S.A.?
R: Nu
Ați discutat vreodată cu ministrul Radu Oprea despre falimentul Lido?
R: Nu, niciodată.
Rareori ne este dat, ca jurnaliști de investigații, să fim mințiți cu atâta calm. Doamna Stoian nu doar că este asociată în părți egale cu spionul Gabriel Predoiu, dar este și „specialistă în drept civil”. Cu alte cuvinte, doamna avocat Stoian activează de 20 de ani printre magistrații din domeniul civil. De asemenea, „din martie 2023, Lorena Stoian face parte din Consiliul de Administrație al SNGN Romgaz SA”, o companie de stat.
Mai jos este o fotografie (foto 2) de pe site-ul doamnei Avocat Stoian. Menționăm că nu am mai deranjat-o pe doamna Stoian cu întrebarea dacă îl cunoaște pe domnul doctor Petronel Dobrică, anticipând că răspunsul ar fi fost tot NU.
Cine este doctorul Dobrică?
”Cu o experiență specială dobândită în calitate de consilier al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cu o îndelungată practică în domeniul fiscal, Petronel Dobrică se află în poziția de a asista clienții Stoian – Predoiu cu sfaturi competente și eficiente în dreptul fiscal.” Pe domnul Dobrică nu l-am mai întrebat căci, după cum se poate vedea pe site-ul de avocatură dumnealui nu se sfiește se recunoască că servește intereselor clienților Predoiu.
Gabriel Predoiu, pe care jurnalistul Cătălin Tolontan l-a pomenit în afacerea prostituatelor, ar fi plecat din SRI în 2007. Gabriel Predoiu a lucrat la Contraspionaj și i s-a cerut demisia de către șefii de atunci ai SRI. Conform surselor din presă și a surselor România Liberă, Gabriel Predoiu era unul dintre liderii facțiunii anti-Coldea din SRI. După plecarea din SRI, Gabriel Predoiu a fost consilier al lui Șahin Yuksek, regele comerțului cu legume și fructe, cetățean turc de etnie kurdă. După ce a lucrat pentru turc, Gabriel Predoiu a fost mâna dreaptă a lui Carmen Palade Adamescu și amantul acesteia în timp ce Dan Adamescu se prăpădea în închisorile din România. Sursele România Liberă au confirmat pentru ziar că Predoiu a fost și este creierul războiului purtat de Carmen Adamescu atât cu fostul soț, cât și cu fiul lui Dan Adamescu.
România Liberă a relatat recent că între fosta soție a omului de afaceri Dan Adamescu și fiul generalului DIE Dan Drăgoi există un parteneriat care are ca scop împărțirea activelor lui Dan Adamescu – Carmen Adamescu își dorește să pună din nou mâna pe Unirea Shopping Center, iar Dan Drăgoi, prin fiul său Bogdan Drăgoi, pe Hotelul Grand Hotel Bucharest, fostul Intercontinental. Reamintim că falimentul LIDO S.A. a fost declanșat de Drăgoi prin cumpărarea unor creanțe umflate de la firma Akcent. Carmen Adamescu, înainte de a deveni soția lui Dan Adamescu, a fost secretara acestuia la societatea Modern, acționar al Lido S.A., aceasta având o relație apropiată cu administratorul și directorul general al LIDO S.A. Leonard Papuc. Leonard Papuc a încercat în anul 2020 să vândă 5% din acțiunile hotelului Grand Hotel Bucharest, după cum se arată în strategia de dezvoltare publicată pe Bursa de Valori București a Lido S.A.
Influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților din instanță dar și din DNA
Raymond de Rubeis a vorbit despre influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților/sistemului judiciar din România. Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX, acuză că generalul Drăgoi i-a furat societatea pe care o evaluase la 17,5 milioane de euro. Jurnalistul Radu Soviani, care i-a luat interviul lui Raymond de Rubeis, a tras următoarele concluzii în 2019, menționând printre altele protecția de care se bucură familia Drăgoi în rândul procurorilor și al judecătorilor:
În partea a doua a interviului cu Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX și cel care a fost cununat de Dan Drăgoi, continuă povestirea experienței sale despre cum a fost deposedat prin manevre dolosive de jumătate din acțiunile pe care le deținea indirect la COMVEX. Deposedarea, în beneficiul familiei Drăgoi, o evaluează la aproximativ 17,5 milioane de euro.
Este foarte interesantă relatarea lui de Rubeis din această a doua parte legată de experiența cu „cercetarea” de către organe a faptelor sesizate. Sunt foarte mulți care nu vor să se mai vorbească vreodată despre malversațiunile privatizării și despre primitivismul manevrelor dolosive. Nici COMVEX nu vrea să vorbească. Pentru opinia publică și mai ales pentru acționarii COMVEX, irefutabil, nu poate fi pus la dispoziție CV-ul lui Dan Drăgoi (invocând că au pus o sinteză prin niște rapoarte bursiere).
Și contractul de privatizare e de neprezentat. Și prețurile de câte 1,1 milioane de euro pentru care s-au ales fix soțiile celor doi administratori sunt de nespus acționarilor. Și totuși, în răspunsul la cererea de informații adresată de către COMVEX, nu am primit încă un refuz pentru interviul solicitat cu veteranul ofițer Dan Drăgoi, solicitat pentru proxima adunare generală a acționarilor, acum, de la final de ianuarie 2024.
Prin urmare, vă invit să intrați în culisele uneia dintre cele mai primitive manevre dolosive de pe piața de capital din România, făcută sub ochii ASF, ANAF și a procurorilor.
Este vorba de procurorii DNA care au clasat în anul 2022, sub șefia secției 1 de corupție a procurorului Adrian George Matei faptele de corupție de care familia Drăgoi a fost acuzată încă din anul 2018 de australianul Raymond de Rubeis. Raymond de Rubeis explică și cum, dacă nu le ieșeau jocurile, puneau presiuni pe judecători cu „plângeri”.
Marius Voineag, șeful DNA, nu știe ce să zică
Contactat de jurnaliștii RL, șeful DNA a refuzat să ofere informații despre dosarele aflate în lucru la DNA ca urmare a plângerilor diverșilor oameni de afaceri, printre acestea fiind și speța societății deținute de stat, LIDO S.A. Deși, după cum România Liberă a relatat în ediția de ieri, 27 Mai, de la DNA pleacă ordonanțe și informații în regim live pe Whatsapp și alte rețele de comunicare criptate. Vom reveni pe acest subiect.
Curtea de Apel București
RL a solicitat un punct de vedere de la mai multe instituții ale statului român. Curtea de Apel București, deși este obligată prin lege și prin ghidul de comunicare al CSM să comunice tot ce ține de organizarea instituției, a refuzat de trei ori să răspundă și să atașeze fișa de repartizare aleatorie a dosarelor LIDO S.A., motivând că nu este o cerere de competență publică.
Curtea de Apel București încalcă, practic, legea liberului acces la informații publice.
Într-un final, după ce RL a scris și Consiliului de Supraveghere a Magistraturii, a primit un răspuns sec, prin care, fără a se atașa dovada (fișele de repartizare aleatorie), ni se confirmă că dosarele LIDO S.A., respectiv 15668/3/2021*/a5 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru) și 15668/3/2021*/a21 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa) au fost repartizate aleatoriu. Este important de menționat că RL a consultat dosarele LIDO S.A. și la niciunul dintre dosare nu s-au identificat fișele de repartizare aleatorie.
Conform legii, dacă dosarul nu este repartizat aleatoriu, deciziile sunt nule. Este de neînțeles cum tocmai la nivelul Curții de Apel București se evită apărarea integrității justiției. Repartizarea aleatorie a dosarelor reprezintă pilonul de bază în apărarea actului de justiție și în garanția dreptului la un proces echitabil. Mai mult, RL a consultat practicile instanțelor de judecată și a constatat că atunci când fișele de repartizare aleatorie nu există, dosarele sunt „înmânate” judecătorilor agreați prin Colegiul de Conducere al instanței sau prin rezervare „directă” de către judecătorii interesați.
Reamintim că suspiciunea România Liberă a venit tocmai de la deciziile surprinzătoare ale acestor complete de apel care au întors decizia de reorganizare a magistratului sindic în cazul societății de stat LIDO S.A. Mai exact, în data de 15.02.2023, magistratul a acceptat argumentele LIDO S.A. și a dispus:
„Analizând fondul cererii depuse de administratorul special al societății debitoare și excepțiile privind tardivitatea cererii deduse judecății în cadrul prezentei hotărâri, instanța apreciază faptul că prin prisma dispozițiilor art. 186 C. p. c., cererea de repunere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 74 din Legea nr. 85/2014 este formulată în termenul legal și este vădit întemeiată.
Relevant în cauză este faptul că societatea debitoare are drepturi care pot fi exercitate doar de către administratorul special. Administratorul judiciar este un profesionist al dreptului care trebuie să dea dovadă de independență în raport cu participanții la procedură. Toate aspectele juridice, contabile, perspectivele de reorganizare trebuie să fie cunoscute îndeaproape de către administratorul special, care trebuie să cunoască situația societății debitoare și să o prezinte în cadrul procedurii insolvenței.
Dispozițiile art. 186 Cod procedură civilă prevăd îndeplinirea anumitor condiții, respectiv: (i) să fie depusă de persoana care a pierdut termenul și (ii) să prezinte motivele temeinice care au dus la întârzierea depunerii cererii inițiale.
Forma de organizare a debitoarei este aceea de societate pe acțiuni, iar conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, termenul pentru convocarea AGEA nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a convocării.”
Falimentul sau decizia de respingere a falimentului urmează să fie pronunțat azi, la camera E-77 de la etajul 1 al Curții de Apel București. Cele două complete de judecate CAB sunt alcătuite din Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Mihaela Ioana Barna Prisăcaru respectiv dosar 15668/3/2021*/a5 Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu – Harfa respectiv dosare 15668/3/2021*/a21.
GRUP MAFIOT PENTRU ÎNGENUNCHIEREA JUSTIȚIEI DIN ROMÂNIA ȘI UCIDEREA FIULUI LUI DAN ADAMESCU
Foto: de la stânga la dreapta – Procurorul Adrian George Matei, Carmen Adamescu, Bogdan Drăgoi, Cozmin Gușă
Extrădarea lui Alexander Adamescu: S-a confirmat că, dacă Alexander Adamescu ar fi extrădat, nu ar avea parte niciodată de o judecată corectă în România.
Intuiția România Liberă: Încă din luna aprilie 2024, România Liberă a prezis formarea unui grup mafiot cu scopul de a submina justiția independentă din România. Acest lucru include presiuni asupra unui judecător de la Tribunalul București să se transfere și să fie arestat sau compromis pentru a anula decizia în cazul lui Alexander Adamescu.
Investigație: România Liberă a înlocuit sintagma „Follow the Money” cu „Who benefits from this” pentru a expune autorii care atacă independența justiției în cazul Adamescu.
Tăcerea Consiliului Superior al Magistraturii: Deși judecătorul de la Tribunalul București a fost supus unor presiuni imense să dea o sentință favorabilă grupului mafiot, Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a apărat.
Încălcarea prezumției de nevinovăție: Un membru DNA din cadrul grupului mafiot a încălcat protocoalele legale prin divulgarea de informații nepublice, în special ordonanța de urmărire penală a procurorului Iorga Moraru.
Așa cum a prezis România Liberă, judecătorul care a rezistat presiunilor adevăraților corupți care manipulează justiția românească este acum ținta unei campanii orchestrate de cei care l-au ucis pe Dan Adamescu pentru a-i confisca averea. Acești indivizi sunt legați de postul de televiziune Realitatea Plus.
În esență, patronii Realitatea Plus, criminalul condamnat Maricel Păcuraru și controversatul rusofil Cozmin Gușă, fac parte din grupul mafiot care exercită presiuni pentru fabricarea unui dosar împotriva judecătorului care l-a „achitat” practic pe omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu.
Acest dosar fabricat în colaborare cu Realitatea Plus confirmă îngrijorările magistraților internaționali cu privire la extrădarea lui Alexander Adamescu în România.
Mai exact, Alexander Adamescu nu va avea parte de un proces corect în România și riscă să-și piardă viața în același mod ca tatăl său.
Dezvăluirile viitoare ale România Liberă sunt demne de un film de Netflix. Ne bazăm dezvăluirile pe date concrete: documente (contracte, emailuri, comunicări) obținute de jurnaliștii RL. Invităm pe oricine se simte lezat de dezvăluirile RL sau dorește să contribuie la aflarea adevărului să solicite corecții la adresa de email a redactorului-șef Adelina Toader sau să trimită un pont pe redactie@romanialibera.ro.
România Liberă va lansa o serie exclusivă de dezvăluiri despre adevărații beneficiari și membri ai grupului mafiot care au pus la cale, încă din 2014, uciderea și deposedarea afacerilor construite de Dan Adamescu în România.
Carmen Adamescu, fosta soție a lui Dan Adamescu, fiică de general de Securitate și fost șef la contra – informații Bacău, Costache Palade, l-a părăsit pe Dan Adamescu în 2014, imediat după atacul guvernului Victor Ponta asupra Astra, România Liberă și a integrității și vieții lui Dan Adamescu. Acesta a decedat în 2017, în condiții suspecte, în detenția statului român, în plin scandal public pentru încălcarea demnității umane. Divorțul lui Dan Adamescu a fost finalizat cu succes, respingând cererea de partaj a lui Carmen Adamescu, lăsând-o fără bani, doar cu o funcție executivă la Unirea Shopping Center. Într-o mișcare mafiotă, Carmen Adamescu s-a prezentat la morga institutului Mina Minovici ca „văduva îndurerată” și a ridicat trupul lui Dan Adamescu, împiedicând aflarea cauzei reale a morții acestuia. România Liberă și alte trusturi media au relatat despre suspiciunea uciderii premeditate a lui Dan Adamescu, subliniind că fiului său, Alexander Adamescu, i s-a refuzat dreptul la autopsie, autopsia realizată la Mina Minovici fiind finalizată abia după 4 ani. Carmen Adamescu este acum acuzată în două dosare penale, unul dintre ele fiind trimis în judecată de DIICOT pentru furt, delapidare și evaziune fiscală în dosarul Unirea Shopping Center, în valoare de peste 20 milioane de euro.
Generalul (r) Dan Drăgoi și fiul său, Bogdan Alexandru Drăgoi, au lansat din 2018 operațiuni de șantaj și presiuni pentru cumpărarea de voturi în Consiliul fostului hotel Intercontinental, acum Grand Hotel Bucharest, oferind 3 milioane de euro lui Alexander Adamescu pentru a ceda dreptul său de vot. Bogdan Drăgoi, fost ministru PNL și consilier al lui Traian Băsescu, a convins administratorii Lido S.A. să vândă acțiunile deținute la hotel. România Liberă a scris despre acțiunile suspecte care au dus la falimentul Lido S.A., cazul fiind analizat de judecătoarele Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa (Dosar nr. 15668/3/2021*/a21) și Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru (15668/3/2021*/a5). Fondul SIFI Cluj, deținut de Lion Capital și condus de Bogdan Drăgoi, i-a împrumutat lui Carmen Adamescu 4,5 milioane de euro.
Procurorul DNA Adrian George Matei, numit în funcție prin decret semnat de președintele Traian Băsescu pe 8 februarie 2010, delegat șef de secție în 2021 fără a avea vechimea necesară, este finul lui Cristian Ban, fost Vice CSM și actual procuror DNA. El l-a condamnat pe Dan Adamescu la moarte prin refuzul accesului la tratament și detenție excesivă, și continuă să-l țină închis pe Alexander Adamescu. În dosarul penal 205/p/2021, Matei a clasat pe prescripție cazul lui Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă, care au preluat Realitatea TV în timp ce Sorin Ovidiu Vîntu era în pușcărie. Deși Maricel Păcuraru se încadra la ”recidivism” acuzațiile fiind tot de corupție.
Maricel Păcuraru, patronul condamnat penal al Realitatea Plus, și Anca Alexandrescu au clonat site-ul România Liberă și au cenzurat articolele jurnaliștilor Mihai Diac și Laurențiu Mușoiu (detalii într-un articol următor).
Cozmin Gușă și generalii bisericoși din umbră, beneficiari ai clasării DNA pentru corupție dată de Adrian George Matei în martie 2023. Un personaj controversat, candidat al partidului extremist AUR, se laudă cu relații apropiate cu generalii SRI Eduard Hellvig, Adrian Ciocârlan și Cristian Bizadea. Gușă a promovat campanii media plătite și orchestrate pe Realitatea TV prin agenția de publicitate AMICOM, patronată de preotul Mihai Radu.
În dezvăluirile viitoare, România Liberă va expune schema prin care se trimit „punctaje” în redacțiile de ziar, costurile acestor punctaje, cine le trimite, cum se interceptează ilegal „ținte” folosind softuri de intelligence și cine sunt oamenii din servicii implicați.
Subjugarea Judecătorului: Schema Grupului Mafiot
În iunie 2021, Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost trimis în judecată de același procuror DNA, Adrian George Matei, care a refuzat drepturile fundamentale ale tatălui său, ducând la moartea acestuia.
28 Februarie 2024: O Decizie Crucială
La data de 28 februarie 2024, magistratul Cătălin Bunea de la Tribunalul București a decis, practic, „achitarea” lui Alexander Adamescu într-o cauză extrem de complexă. Această decizie a impresionat presa din România, cu o acoperire extinsă a hotărârii judecătorului de la Tribunalul București. Europa Liberă a oferit o explicație pentru durata lungă a procesului și a clarificat că termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare:
Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare
profesorul Sergiu Bogdan
Profesorul Sergiu Bogdan explica pentru Europa Liberă de ce durează atât de mult faza procesuală de la Camera Preliminară. ”Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare,” spunea acesta.
Durează pentru că faza de cameră preliminară trebuie să se desfășoare cu garanțiile specifice oricărui proces, inclusiv proceduri complete: citarea martorilor, audierea mărturiilor și discutarea probelor. De aceea, este considerată inutilă. Judecătorul care a primit dosarul a constatat că există ceva ilegal și putea achita sau retrimite dosarul. Acum, această procedură se desfășoară în două etape,
explică profesorul Sergiu Bogdan.
Panică În Rândul Grupului Mafiot
Știrea despre decizie a creat panică în cadrul grupului mafiot. Rapoartele de intelligence consultate de România Liberă, legate de guvernul Ponta, confirmă o schemă prestabilită, pe care România Liberă o detaliază mai jos.
Carmen Adamescu, familia Drăgoi și un grup restrâns de avocați apropiați magistraților și bugetarilor corupți, dar și consultanților media, au stabilit că decizia magistratului de la Tribunalul București este extrem de dăunătoare și trebuie compromisă prin orice mijloace necesare.
Schema de Compromitere a Judecătorului de la Tribunalul București
Conform jurnaliștilor RL, operațiunea s-a desfășurat astfel:
Identificarea rapidă a unui/unor denunțător(i).
Promisiunea de imunitate pentru denunțător(i).
Identificarea unui post de televiziune puternic și „de încredere” pentru a crea audiență.
Lansarea punctajelor în mass-media influențată de grupul infracțional.
Diseminarea actelor și procedurilor penale pentru a informa opinia publică și complicii, dar și pentru a determina alte instituții ale statului român, în special Secția de Investigare a Magistraților din Parchetul General, să deschidă un dosar împotriva magistratului de la Tribunalul București.
Dosarul împotriva magistratului de la Tribunalul București are scopul de a alarma și de a da o lecție judecătorilor ce vor urma în acest dosar.
România Liberă Construiește și Timeline-ul Acestui Grup Mafiot
1 Martie 2024: Ionuț Mureșan, cunoscut în presa de calitate ca fiind trompeta DNA, a fost dat afară de la Luju.ro și Ziare.com, a apucat să titreze pe Ziare.com: ” Instanța care a șpăguit-o Alexander Adamescu”
4 Martie 2023: Într-un articol pe mycyta.ro si replicaonline.ro (Constanța), a apărut știrea că procurorii DNA au făcut apel și s-a menționat interesant:
„Această decizie ridică serioase întrebări privind procedurile judiciare și de urmărire penală în România, evidențiind potențiale vulnerabilități în sistemul de justiție. Restituirea dosarului la DNA pentru o posibilă reanaliză nu înseamnă neapărat sfârșitul acuzațiilor împotriva lui Alexander Adamescu… Rămâne de văzut dacă vor fi identificate noi dovezi care să permită reluarea procesului împotriva lui Alexander Adamescu…”
12 Aprilie 2024: Aflăm dintr-o ordonanță transmisă ilegal de magistratul corupt din DNA că Hideg Robertino-Cătălin a formulat un denunț în legătură cu decizia din dosarul său de corupție. Denunțătorul Hideg, nemulțumit că, deși și-a recunoscut faptele și a acceptat procedura de judecată simplificată, nu a primit condamnarea cu suspendare promisă de avocații săi. Ordonanța a fost comunicată jurnaliștilor prin WhatsApp și alte aplicații media pe care RL le-a consultat. Procuroarea Iorga Moraru a dat un comunicat DNA anonimizat.
Documentul word, intitulat ”Ordonanță_continuare_urmărire_penală_dosar_HIDEG_finală_corectata_22.05.2024_dosar_52” poate fi citit mai jos:
Informăm opinia publică despre gravitatea acestei comunicări. Avocații consultați de RL au confirmat că faza de urmărire penală este nepublică, încălcând următoarele articole din lege și din Cartă:
Articolul 285, alineat 2 – Cod de Procedură Penală: „Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
Articolul 304, alineat 1 – Cod Penal: „Săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.”
Articolul 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
„Orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până când vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.”
„Respectarea drepturilor la apărare ale oricărei persoane acuzate este garantată.”
Articolul 277, alineat 2 – Cod Penal: „Dezvăluirea, fără drept, a mijloacelor de probă sau a documentelor oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată sau de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.” Această infracțiune împotriva intereselor justiției incriminează o activitate similară cu cea descrisă în articolul 304 Cod Penal. Din Ordonanță reiese că ancheta în cazul lui Alexander este nefinalizată, fiind în REM.
15 Aprilie 2024: Carmen Adamescu a primit 4,5 milioane de euro de la Bogdan Drăgoi prin SIFI Cluj Retail SA. Informații din România Liberă indică faptul că sume de bani au fost trimise și prin societăți din Cipru în beneficiul patronilor Realitatea Plus-Gold FM, respectiv Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă. Implicațiile financiare sunt ample; RL va reveni cu informații despre celelalte plăți către membrii grupului mafiot imediat ce vor fi confirmate cu documente.
23 Aprilie 2024: Nicoleta Ciuculescu de la Realitatea Plus a trimis o adresă către Tribunalul București, Secția Penală 1, cerând explicit confirmarea dacă „Cătălin Bunea a avut în instrumentare dosarul care îl vizează pe Alexander Adamescu.” În aceeași zi, fără să aștepte răspunsul Tribunalului București, care a venit pe 29 aprilie 2024, Realitatea Plus a dat știrea cu „Rețeaua penală de magistrați a lui Coldea: Judecătorul „generalului negru” deține o avere uriașă și se bucură de un salariu de sute de mii de lei pe an,” referindu-se la judecătorul Bunea și Alexander Adamescu.
Cătălin Hideg a refuzat să răspundă întrebărilor RL, care a intuit scandalul orchestrat de Realitatea Plus.
Anca Alexandrescu și Cozmin Gușă au atacat jurnaliștii RL și au cerut live pe Realitatea Plus joi, 2 mai 2024, în emisiunea „Culisele Statului Paralel,” aducerea în țară a lui Alexander Adamescu.
Este crucial de menționat dorința acerbă de a-l aduce pe Alexander Adamescu în România. Grupul mafiot se confruntă cu mari dificultăți în preluarea ostilă a afacerilor administrate de Alexander Adamescu, surse RL confirmând că aceste lupte au costat milioane de euro și implică fapte de corupție tot mai greu de acoperit.
15 Mai 2024: Ionuț Mureșanu, trompeta DNA, dat afară de la Ziare.com, a publicat în Libertatea.ro:
„Judecătoarea mituită de Alexander Adamescu cu 5.000 de euro, reabilitată după 6 luni de închisoare.”
Având în vedere că situația juridică a lui Alexander Adamescu este la faza de cameră preliminară, cu dosarul DNA desființat în integralitatea sa afirmația lui Mureșan este cât se poate de explicită și arată intențiile și dorințele magistraților care nu pot fi decât corupți și care îi ”livrează” știrile false.
23 Mai 2024: Realitatea Plus a primit în timp real informații directe de la DNA despre cursul audierilor. Anca Alexandrescu a anunțat live că nu vor fi luate măsuri preventive.
24 Mai 2024: DNA a trimis un comunicat anonimizat la prânz. La ora 18:00, ordonanța de urmărire penală, menționând numele lui Alexander Adamescu, a fost propagată pe grupurile de WhatsApp ale jurnaliștilor. Trusturi precum g4media.ro și Evenimentul Zilei au scris despre Alexander Adamescu.
25 Mai 2024: Cătălin Lăpușneanu a scris un articol copiat din „sursa DNA”. Articolul este ținut în promo încă de atunci, mai exact articolul este menținut pe prima pagină a site-ul știripesurse.ro.
Site-ul știripesurse.ro este deținut de Diana Tușe și Iosif Buble. România Liberă a devoalat schema, Alexander Adamescu câștigând definitiv procesul împotriva patronilor Buble și Diana Tușă care au publicat pe bani articole false în site-urile deținute de aceștia – știripesurse.ro și bugetul.ro
Concluzie
Materialul de astăzi subliniază subminarea pașilor importanți pe care România i-a făcut pentru ridicarea MCV, dar și eforturile României de a fi recunoscută ca o țară care aderă la principiul statului de drept și la democrație. Acest articol dezvăluie, pas cu pas, o tragedie nesoluționată de autoritățile române. Omisiunea de a trage la răspundere presa de șantaj, fake news și oficialii corupți nu face decât să compromită imaginea României. Ca jurnaliști, nu avem dreptul să fabricăm dosare penale, dar avem dreptul să acționăm din convingere pură, obiectivă și bine documentată, pentru a dezvălui orice adevăr de interes public aflat în posesia noastră, indiferent de sursă. România trebuie să-și protejeze sistemul de justiție și să garanteze că toți cetățenii beneficiază de un proces echitabil și imparțial. Continuăm să ne angajăm în dezvăluirea adevărului și în apărarea valorilor democrației și statului de drept.
Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.
Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul „polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică „triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.
Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.
Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.
Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, „tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce „tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.
Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.
Concluzie: Raportul „A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza „triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.
Despre autori
Ivan Krastev:
Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
Mark Leonard:
Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.
Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor „A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.
Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.
Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani:
Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători;
Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.
Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:
Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani.
Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara.
În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).
Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.
În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.
Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”.
Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat: „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”
Ediția 2024/2025 a UEFA Champions League aduce schimbări majore în formatul competiției, fiind pentru prima dată când se aplică noua structură introdusă de UEFA.
În locul vechiului sistem cu 32 de echipe distribuite în grupe, competiția trece la un format cu 36 de echipe care joacă într-o singură ligă.
În acest sistem, fiecare echipă va disputa opt meciuri, patru acasă și patru în deplasare, împotriva a două echipe din fiecare urnă valorică.
Pe lângă formatul inovator, UEFA a crescut și premiile financiare pentru echipele participante. Astfel:
O victorie în faza ligii va aduce 2,1 milioane de euro.
O remiză va fi recompensată cu 700.000 de euro.
Echipele care se califică în optimi vor primi 11 milioane de euro, iar pentru sferturi, suma crește la 12,5 milioane de euro.
Echipele din semifinale vor câștiga 15 milioane de euro, iar finalistele vor primi 18,5 milioane de euro.
Echipa câștigătoare va primi un bonus de 9,9 milioane de euro, iar formația de pe ultimul loc va încasa 275.000 de euro.
UEFA Champions League, programul primei săptămâni
Marți, 17 septembrie
Juventus – PSV, 19:45
Young Boys – Aston Villa, 19:45
AC Milan – Liverpool, 22:00
Real Madrid – Stuttgart, 22:00
Bayern – Dinamo Zagreb, 22:00
Sporting – Lille, 22:00
Miercuri, 18 septembrie
Bologna – Șahtior Donețk, 19:45
Sparta Praga – Salzburg, 19:45
Manchester City – Inter, 22:00
PSG – Girona, 22:00
Club Brugge – Dortmund, 22:00
Celtic – Slovan Bratislava, 22:00
Joi, 19 septembrie
Feyenoord – Bayer Leverkusen, 19:45
Steaua Roșie Belgrad – Benfica, 19:45
Monaco – Barcelona, 22:00
Atalanta – Arsenal, 22:00
Atletico – RB Leipzig, 22:00
Brest – Sturm Graz, 22:00
UEFA Champions League, calendar
17-19 septembrie – etapa I;
1-2 octombrie – etapa II;
22-23 octombrie – etapa III;
5-6 noiembrie – etapa IV;
26-27 noiembrie – etapa V;
10-11 decembrie – etapa VI;
21-22 ianuarie – etapa VII;
29 ianuarie – etapa VIII;
31 ianuarie – tragerea la sorți a „șaisprezecimilor”;
11-12 și 18-19 februarie – „șaisprezeceimi”;
21 februarie – tragerea la sorți a fazelor finale;
Un francez judecat pentru drogarea soției sale pentru a o viola și apoi pentru a o oferi unor străini în timp ce era inconștientă a cerut marți iertare în fața instanței.
„Sunt vinovat de ceea ce am făcut. Îmi implor soția, copiii, nepoții… să accepte scuzele mele. Cer iertare”, a declarat Dominique Pelicot, în vârstă de 71 de ani. Principalul acuzat într-un proces de viol în grup care a șocat Franța a spus marți că este un „violator”, adăugând că și ceilalți 50 de co-inculpați pe care i-ar fi recrutat pentru a o viola pe fosta sa soție în timp ce era drogată sunt la fel.
„Sunt un violator ca și ceilalți din această sală. Toți știau, nu pot spune contrariul”, a spus Dominique Pelicot, în vârstă de 71 de ani, în primul său testament în fața instanței de când a început procesul pe 2 septembrie.
Vorbind despre fosta sa soție, Gisele Pelicot, în vârstă de 71 de ani, el a spus: „Nu merita asta”.
„Sunt un violator”: Un francez mărturisește în procesul de viol în masă al soției sale
„Sunt un violator”, a spus un francez acuzat că și-a drogat soția pentru ca el și zeci de străini să o agreseze sexual, în prima sa mărturie într-un proces care a șocat Franța.
Dominique Pelicot, în vârstă de 71 de ani, s-a sprijinit de un baston marți, în timp ce a intrat încet în sala de judecată din orașul sudic Avignon, unde fosta sa soție era prezentă pentru mărturia dureroasă.
„Sunt un violator, la fel ca ceilalți din această sală”, a spus Pelicot, referindu-se la ceilalți 50 de inculpați din acest proces colectiv – bărbați pe care i-ar fi recrutat online pentru a-și viola soția de atunci, Gisele Pelicot.
„Toți știau” că îi invita să o violeze, a spus el.
Dar a adăugat: „Ea nu merita asta”.
Dominique Pelicot este acuzat că i-a administrat Giselei medicamente anxiolitice pe o perioadă de aproape un deceniu, între 2011 și 2020.
El este acuzat că a violat-o în timp ce era inconștientă și că a recrutat zeci de alți bărbați pe care i-a întâlnit online pentru a face același lucru.
Dominique Pelicot a recunoscut acuzațiile, dar marți a fost prima dată când a vorbit pe larg de la începutul procesului, pe 2 septembrie.
El a vorbit despre copilăria sa „dificilă”, spunând că părinții săi „se agresau reciproc”.
A menționat pe scurt ceea ce a descris ca fiind două episoade „traumatizante”, când a fost victima unui viol la vârsta de nouă ani și a altui incident pe un șantier în timpul uceniciei sale.
„Am purtat mereu cu mine aceste evenimente traumatizante”, a spus el, cu ochii în lacrimi și cu vocea tremurândă.
„Nu te naști așa, devii așa”, a adăugat.
„Sunt vinovat”
Fosta sa soție, Gisele Pelicot, care a obținut divorțul de el luna trecută, a rămas stoică în timp ce acesta vorbea, apoi a urcat ea însăși pe podium.
„Nici măcar o secundă nu am avut vreo îndoială despre acest bărbat”, a spus ea.
Fostul său soț și-a cerut apoi iertare de la ea și de la ceilalți.
„Sunt vinovat de ceea ce am făcut. Îmi implor soția, copiii, nepoții… să accepte scuzele mele. Cer iertare”, a spus el.
De asemenea, și-a cerut scuze unei alte femei implicate în acest caz, al cărei soț este acuzat că a violat-o în timp ce era puternic sedată, urmând același mod de operare.
Principalul acuzat a fost scuzat de la audierile de săptămâna trecută și nu s-a prezentat luni.
Avocata sa, Beatrice Zavarro, a declarat pentru AFP că acesta suferea de „un cheag în vezică” și de începutul unei infecții renale.
Cu toate acestea, un examen medical ordonat de judecătorul prezidant a constatat că Pelicot era apt pentru a apărea în instanță, evitând o amânare a procesului de săptămâni sau chiar luni.
S-au făcut ajustări în „structurarea audierilor”, iar Dominique Pelicot va beneficia de „odihnă regulată”, a spus Zavarro, adăugând că problemele de sănătate nu reprezintă o încercare a clientului său de a scăpa de justiție.
„Rușinea trebuie să schimbe taberele”
Mărturia lui Dominique Pelicot este de așteptat să fie decisivă pentru ceilalți 50 de bărbați cu vârste cuprinse între 26 și 74 de ani care sunt judecați, patru dintre cazurile acestora urmând să fie audiate în zilele următoare.
Unii dintre inculpați au recunoscut că le-a spus că își droga soția de atunci, în timp ce alții susțin că au crezut că participă la fantezia unui cuplu de swingeri.
Anchetatorii au identificat 72 de bărbați suspectați că au participat la abuzarea Giselei Pelicot, în afară de soțul ei, dar au reușit să identifice doar 50 dintre aceștia.
Toți cei 50 sunt judecați. Printre aceștia se numără un pompier, un asistent medical, un gardian de închisoare și un jurnalist.
Șaptesprezece dintre aceștia se află în arest, la fel ca Dominique Pelicot, în timp ce 32 de inculpați participă la proces în stare de libertate.
Un co-inculpat este judecat în lipsă.
Gisele Pelicot a cerut ca procesul să fie deschis publicului pentru a crește conștientizarea despre utilizarea drogurilor în comiterea abuzurilor sexuale.
Cazul a provocat indignare în toată Franța, mii de oameni manifestând în orașe în weekend pentru a cere încetarea violurilor și pentru a sprijini Gisele Pelicot.
„Rușinea trebuie să schimbe taberele”, au spus mai multe pancarte, repetând cuvintele Giselei Pelicot că violatorii – nu victimele lor – ar trebui să fie cei care se simt rușinați.
Gisele le-a mulțumit protestatarilor luni.
„Datorită vouă am forța de a duce această luptă până la capăt”, a spus ea.
Infecțiile cu superbacterii rezistente la medicamente ar putea ucide aproape 40 de milioane de oameni în următorii 25 de ani, a prezis o analiză globală publicată luni, cercetătorii solicitând acțiuni pentru a evita acest scenariu sumbru.
Superbacteriile – tulpini de bacterii sau agenți patogeni care au devenit rezistenți la antibiotice, făcându-le mult mai greu de tratat – au fost recunoscute ca o amenințare în creștere pentru sănătatea globală.
Analiza este considerată prima cercetare care urmărește impactul global al superbacteriilor în timp și estimează ce s-ar putea întâmpla în continuare.
Peste un milion de oameni au murit din cauza superbacteriilor – numite și rezistență la antimicrobiene (AMR) – anual, în întreaga lume, între 1990 și 2021, conform studiului GRAM publicat în revista The Lancet.
Decesele în rândul copiilor sub cinci ani din cauza superbacteriilor au scăzut de fapt cu peste 50% în ultimele trei decenii, datorită îmbunătățirii măsurilor de prevenire și control al infecțiilor la sugari.
Cu toate acestea, atunci când copiii contractează acum superbacterii, infecțiile sunt mult mai greu de tratat.
Iar decesele persoanelor de peste 70 de ani au crescut cu peste 80% în aceeași perioadă, deoarece o populație îmbătrânită a devenit mai vulnerabilă la infecții.
Decesele cauzate de infecțiile cu MRSA, un tip de bacterie stafilococică rezistentă la multe antibiotice, s-au dublat până la 130.000 în 2021, comparativ cu trei decenii mai devreme, conform studiului.
Cercetătorii au folosit modelări pentru a estima că, pe baza tendințelor actuale, numărul de decese directe cauzate de AMR ar crește cu 67%, ajungând la aproape două milioane de decese anual până în 2050.
De asemenea, ar contribui la alte 8,2 milioane de decese anuale, o creștere de aproape 75%, conform modelării.
Amenințare pentru medicina modernă
În acest scenariu, AMR va fi ucis direct 39 de milioane de oameni în următorii 25 de ani și va contribui la un total de 169 de milioane de decese.
Însă sunt posibile și scenarii mai puțin dramatice.
Dacă lumea ar acționa pentru a îmbunătăți tratamentul infecțiilor severe și accesul la medicamente antimicrobiene, ar putea salva viețile a 92 de milioane de oameni până în 2050, sugerează modelarea.
Cercetătorii au analizat 22 de agenți patogeni, 84 de combinații de medicamente și agenți patogeni și 11 sindroame infecțioase, cum ar fi meningita.
Studiul a implicat date din 520 de milioane de înregistrări individuale din 204 țări și teritorii.
„Aceste descoperiri subliniază că AMR a fost o amenințare semnificativă pentru sănătatea globală de decenii și că această amenințare este în creștere”, a spus coautorul studiului, Mohsen Naghavi, de la Institutul pentru Metrici de Sănătate din SUA.
Jeremy Knox, șeful politicii privind bolile infecțioase la organizația de caritate britanică Wellcome Trust, a avertizat că efectele creșterii AMR vor fi resimțite la nivel global.
„O povară AMR în creștere la scara descrisă în raportul GRAM ar reprezenta o subminare constantă a medicinei moderne, așa cum o cunoaștem, pe măsură ce antibioticele de care depindem pentru a menține intervențiile medicale comune sigure și de rutină și-ar putea pierde eficacitatea”, a declarat Knox pentru AFP.
Deși în ultimul deceniu a existat o creștere constantă a atenției politice asupra acestui subiect, „încă nu am văzut guvernele din întreaga lume să acționeze suficient de rapid pentru a combate amenințarea AMR”, a adăugat el.
Knox a descris o reuniune de nivel înalt privind AMR la Națiunile Unite, programată pentru 26 septembrie, ca fiind un „moment vital” în lupta împotriva superbacteriilor.
Rezistența la antimicrobiene este un fenomen natural, dar utilizarea excesivă și greșită a antibioticelor la oameni, animale și plante a agravat problema.
Acuzațiile împotriva lui Sean ‘Diddy’ Combs urmează să fie dezvăluite după arestarea de azi.
Detaliile acuzațiilor împotriva super-starului rapper Sean „Diddy” Combs urmează să fie dezvăluite marți, a anunțat procurorul SUA pentru Districtul de Sud din New York, după arestarea mogulului muzical în Manhattan.
Mogulul rap este ținta mai multor procese civile care îl descriu ca un prădător sexual violent care a folosit alcoolul și drogurile pentru a-și subjugă victimele.
Combs, în vârstă de 54 de ani, a fost arestat luni de agenți federali care acționau pe baza unui rechizitoriu sigilat, depus de Districtul de Sud din New York.
„Ne așteptăm să solicităm desecretizarea rechizitoriului dimineață și vom oferi mai multe detalii la acel moment”, a declarat procurorul Damian Williams într-un comunicat luni seara.
Williams nu a oferit alte detalii despre acuzații, însă Marc Agnifilo, un avocat al lui Combs, a declarat pentru The New York Times că rapperul ar fi acuzat de infracțiuni precum extorcarea și traficul de persoane.
Agnifilo a precizat într-o declarație oferită pentru AFP că Combs s-a mutat voluntar la New York, anticipând că va fi acuzat.
„Suntem dezamăgiți de decizia de a continua ceea ce considerăm a fi o urmărire penală nedreaptă a domnului Combs de către Biroul Procurorului SUA”, se arată în declarație.
Agnifilo a adăugat că Combs este „cooperant în cadrul acestei investigații” și „așteaptă cu nerăbdare să-și dovedească nevinovăția în instanță”.
Reședințele de lux ale rapperului din Miami și Los Angeles au fost percheziționate de agenți federali în martie, într-o operațiune bicoastală puternic mediatizată, ceea ce a sugerat că o investigație federală și un potențial caz penal se formau împotriva lui Combs.
Proces de proporții
Puternica figură din industria muzicală, cunoscută sub diverse nume, inclusiv Puff Daddy și P Diddy, a fost larg creditat ca fiind cheia în evoluția hip-hop-ului, de la străzi la cluburi exclusiviste.
Combs a acumulat o avere vastă de-a lungul decadelor, în mare parte datorită afacerilor sale în industria alcoolului.
Cu toate acestea, în ciuda eforturilor sale de a cultiva imaginea unui magnat al petrecerilor și al afacerilor, o serie de procese îl descriu pe Combs ca fiind un om violent, care și-a folosit celebritatea pentru a ataca femei.
Artistul a negat toate acuzațiile împotriva sa.
Combs nu are condamnări majore, dar a fost de mult timp urmărit de acuzații de agresiune fizică, datând încă din anii ’90.
Valul de acuzații a început la sfârșitul anului trecut, după ce cântăreața Cassie, al cărei nume real este Casandra Ventura, a susținut că Combs a supus-o la peste un deceniu de coerciție prin forță fizică și droguri, precum și la un viol în 2018.
Cei doi s-au întâlnit când Ventura avea 19 ani și Combs 37, după ce el a semnat un contract cu ea la casa sa de discuri și au început o relație romantică.
Procesul de răsunet a fost soluționat rapid în afara instanței, dar o serie de alte acuzații de agresiune sexuală au urmat – inclusiv una în decembrie, când o femeie a susținut că a fost violată în grup de Combs și alții când avea 17 ani.
În luna mai, au apărut imagini video dintr-o cameră de supraveghere, care îl arătau pe Combs agresând-o fizic pe iubita sa de atunci, Ventura, confirmând acuzațiile pe care ea le-a făcut în procesul deja soluționat.
Faimă globală cu o umbră întunecată
Născut Sean John Combs pe 4 noiembrie 1969, în Harlem, artistul a intrat în industrie ca stagiar în 1990 la Uptown Records, unde a ajuns să devină director de talente.
Și-a câștigat reputația de organizator de petreceri, un aspect central al imaginii sale pe măsură ce faima sa a crescut.
În 1991, a promovat un meci de baschet cu celebrități și un concert la City College of New York, eveniment care s-a soldat cu moartea a nouă persoane în urma unei busculade.
Evenimentul a fost supraaglomerat cu mii de persoane și a rezultat într-o serie de procese, Combs fiind acuzat de angajarea unei securități inadecvate.
A fost concediat de la Uptown și și-a fondat propria casă de discuri, Bad Boy Records.
Astfel a început ascensiunea rapidă spre vârful hip-hop-ului de pe Coasta de Est, alături de discipolul său, regretatul The Notorious B.I.G.
Combs s-a lăudat cu numeroase colaborări importante și semnături de artiști, printre care Mary J Blige, Usher, Lil’ Kim, TLC, Mariah Carey și Boyz II Men.
A fost, de asemenea, un rapper premiat cu Grammy, debutând cu single-ul de succes „Can’t Nobody Hold Me Down” și albumul său „No Way Out”.
Și-a construit o imagine de hustler îndrăzneț, cu o aroganță neapologetică, un mare producător care a pătruns și în Hollywood, televiziune de realitate și modă, având legături romantice de profil înalt, inclusiv cu Jennifer Lopez.
Dar un trecut întunecat de violență și comportament inadecvat grav a umbrit mult timp faima sa.
Portofolii economice cheie pentru Franța, Spania și Italia, în timp ce securitatea și apărarea capătă o importanță sporită în contextul războiului din Ucraina.
După săptămâni de negocieri politice intense, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți noua sa echipă care va ghida Uniunea Europeană în următorii cinci ani, o perioadă marcată de incertitudini globale.
În fața războiului din Ucraina, posibilității revenirii lui Donald Trump la președinția Statelor Unite și competiției cu China, formarea noii comisii vine într-un moment crucial.
Pentru a face față provocărilor, von der Leyen a încredințat portofolii economice puternice Franței, Spaniei și Italiei – oferind un rol important unui candidat de extremă dreapta din Roma.
Este vorba despre consolidarea suveranității noastre tehnologice, securității noastre și democrației noastre
a declarat șefa comisiei în timp ce a anunțat echipa la Parlamentul European din Strasbourg.
Candidatul francez Stephane Sejourne a primit un rol de vicepreședinte executiv responsabil cu strategia industrială, după ce von der Leyen a înlăturat primul candidat al Franței.
Candidata Spaniei, Teresa Ribera, o militantă socialistă pentru mediu, a fost, de asemenea, numită vicepreședinte executiv, însărcinată cu supravegherea tranziției economice a blocului către neutralitatea carbonului.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se prelungește în al treilea an, rolurile de securitate și apărare au dobândit o importanță nouă.
Fostul prim-ministru al Lituaniei, Andrius Kubilius, a primit un nou rol de apărare, supraveghind eforturile UE de a se reînarma, făcându-l unul dintre criticii fermi ai Rusiei din Europa de Est care au primit un rol proeminent.
Printre aceștia se numără și fostul premier al Estoniei, Kaja Kallas, deja aleasă de liderii UE ca șefă a politicii externe a blocului.
Finlanda, o altă țară vecină cu Rusia, a văzut că propunerea sa, Henna Virkkunen, a primit un rol semnificativ care include securitatea și tehnologia.
Ca parte a actului echilibrat al blocului, șefa germană a executivului UE a trebuit să aleagă echipa pentru al doilea mandat din candidații propuși de celelalte 26 de state membre.
Acest lucru a însemnat că von der Leyen a trebuit să navigheze între cerințele liderilor naționali concurenți – și să deranjeze pe unii dintre ei.
Cea mai notabilă „victimă” a fost primul candidat al Franței, Thierry Breton, care a demisionat brusc din funcția de comisar pentru piața internă luni, acuzând-o pe von der Leyen că a presat Parisul să-l înlocuiască.
Von der Leyen nu a reușit, de asemenea, să obțină un echilibru de gen în administrația sa, ajungând la un procent de 40% femei, după ce a presat statele membre să propună candidate femei.
Alegerea celor care primesc anumite roluri indică direcția în care Bruxelles-ul dorește să îndrepte Uniunea Europeană – și influența pe care o dețin statele membre și grupările politice după alegerile din Parlamentul European din iunie.
Nominalizare controversată din Italia?
Printre cei șase vicepreședinți puternici ai comisiei se numără și Raffaele Fitto din Italia, care a primit un portofoliu pentru coeziune, ca un semn al câștigurilor obținute de partidele de extremă dreapta în alegerile din iunie.
Perspectiva de a oferi un rol de top unui membru al partidului Frații Italiei al premierului Giorgia Meloni a stârnit reacții puternice în rândul grupurilor de centru și de stânga.
Meloni a declarat că numirea sa ca vicepreședinte „confirmă rolul central redescoperit al națiunii noastre în UE”.
După pierderile suferite de partidele verzi la scrutinul din iunie, protejarea mediului a coborât pe lista de priorități de la Bruxelles, iar modul în care diferitele aspecte ale politicii verzi au fost împărțite între comisari a fost un subiect de analiză atentă.
Pe lângă rolul general al Teresei Ribera în tranziția verde, olandezul de centru-dreapta Wopke Hoekstra va continua să gestioneze clima și eforturile de a face UE neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Printre alte alegeri notabile se numără decizia de a acorda Croației un rol nou, Dubravka Suica fiind responsabilă de supravegherea regiunii mediteraneene, iar Slovenia va primi rolul de comisar pentru extindere, deși Marta Kos, candidata țării, nu a fost încă confirmată.
Alte figuri importante care vor juca un rol în viitor sunt Maros Sefcovic din Slovacia, care se va ocupa de comerț, și Piotr Serafin din Polonia, care va conduce negocierile privind următorul buget al blocului.
Toți viitorii comisari trebuie să obțină sprijin politic larg, deoarece trebuie să fie aprobați de Parlamentul European.
Audierile vor începe în Bruxelles în săptămânile următoare, iar parlamentarii ar putea să își exercite influența respingând unii candidați – sau cel puțin să îi „tragă la răspundere”, așa cum se așteaptă în cazul lui Fitto din Italia.
Printre cei care ar putea fi vizați pentru eliminare se numără și Oliver Varhelyi din Ungaria, omul premierului naționalist Viktor Orban la Bruxelles în ultimii cinci ani.
Varhelyi a primit un rol diminuat de această dată, ocupându-se de sănătate și bunăstarea animalelor.
Ținta stabilită este ca noua comisie să fie funcțională până la 1 noiembrie, dar diplomații spun că acest obiectiv este ambițios, fiind mai probabil ca startul să fie amânat până la 1 decembrie.
Roxana Mînzatu va administra un portofoliu major, care va gestiona 235 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat astăzi că România a obținut pentru prima dată, de la aderarea la Uniunea Europeană, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Roxana Mînzatu, propunerea României pentru această funcție, va gestiona unul dintre cele mai importante portofolii – cel dedicat Competențelor și Educației, Locurilor de Muncă, Drepturilor Sociale și Demografiei.
Potrivit premierului, acest portofoliu va administra aproximativ o cincime din bugetul Uniunii Europene, adică 235 de miliarde de euro, gestionând programe de finanțare esențiale precum Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă și Erasmus+.
Practic, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană
a declarat Ciolacu, subliniind că această realizare oferă țării noastre o influență semnificativă în politica europeană.
Totodată, România mai este reprezentată la nivel înalt în instituțiile europene prin Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGIO) din Parlamentul European. Ciolacu a descris aceste poziții ca o recunoaștere a importanței României în cadrul Uniunii Europene și a eforturilor de negociere de la Bruxelles.
„Toți cei care denigrau capacitatea noastră de negociere au primit astăzi o lecție dură: niciodată nu e bine să îți vorbești de rău țara peste hotare, ci să contribui la dezvoltarea ei”, a mai adăugat premierul.
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta…
Ora 14:45: A apărut prima fotografie cu suspectul care dat foc în Palatul Parlamentului.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Un atac a fost înregistrat marți, 17 septembrie, în interiorul Palatului Parlamentului. Cei prezenți la parterul clădirii au fost evacuați.
O persoană a intrat cu un recipient cu benzină în Palatul Parlamentului și a dat foc. O persoană a suferit un atac de panică.
„O persoană neidentificată a dat foc. A pus benzină
Vreau să mă asigur că angajata este în regulă. A suferit un atac de panică“, a spus Daniel Suciu, președintele Camerei Deputaților. Forțe de la ISU și Jandarmerie au intervenit de urgență.
Persoana care a dat foc este căutată în prezent de anchetatori. Nu sunt victime.
Alexandru Tănase, directorul tehnic al Palatului Parlamentului, a spus că persoana care a dat foc a vizitat o expoziție: „A fost o persoană care a vizitat expoziția. A fugit după ce a pus foc. S-a intervenit în momentul în care s-a declanșat alarma“.
Un agent economic din municipiul Târgu Jiu este acuzat că a comercializat detergenți contrafăcuți în valoare de peste 54.000 de lei.
Oamenii legii au efectuat nouă percheziții.
„Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Economice Gorj, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, au pus în executare 9 mandate de percheziție domiciliară ( 7 în județul Dolj și 2 în județul Gorj), în cadrul unui dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punerea în circulaţie fără drept a produselor purtătoare de marcă.
Din cercetări s-a stabilit faptul că un agent economic din municipiul Târgu Jiu ar fi comercializat produse din categoria detergenți, susceptibile a fi contrafăcute.
În urma perchezițiilor au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor 831 de sticle cu detergent lichid, în valoare de peste 54.000 de lei.
La activități au participat și polițiști din cadrul IPJ Dolj“, au transmis reprezentanții Poliției Gorj
Este greu de negat că cultivarea florilor necesită mai mult efort decât întreținerea arbuștilor sau a copacilor. Totuși, tocmai plantele înflorite pot aduce o varietate incredibilă în mediul nostru și ne pot îmbunătăți starea de spirit prin culorile lor. Abundența de culori, forme și specii de flori anuale, bienale și perene este fascinantă. Multe dintre aceste plante pot fi cultivate din semințe de flori bune, ceea ce reprezintă o metodă economică și simplă pentru…
Dunărea a ieșit din matcă la Viena și sunt în pericol locuințe și din Budapesta
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a transmis că debitul Dunării la intrarea în România aproape se va dubla în următoarea săptămână.
Hidrologii au emis prognoza debitelor şi nivelurilor în intervalul 16 -23 septembrie, conform căreia debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere pe toată perioada de prognoză până la valoarea de 6900 m3/s, situându-se peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s), exceptând primele două zile ale intervalului.
În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creștere, exceptând prima zi a intervalului când vor fi relativ staționare pe sectorul Oltenița – Tulcea. Experții spun că atunci când atinge cota de pericol, apa strânsă în barajele de acumulare poate fi deversată controlat, în cantităţi mici. În acest fel, localnicii din zonă au timp să ia măsuri împotriva inundaţiilor. Valul de viitură va fi controlat din barajul de la Porţile de Fier.
În Bratislava, nivelul Dunării a depăşit 9 metri, în timp ce Budapesta ar putea fi afectată la fel de mult. Hidrologii estimează că nivelul Dunării va ajunge la Budapesta la peste opt metri şi jumătate. Preventiv, cheiurile din Buda şi Pesta au fost închise.
Guvernul de la Varşovia a declarat luni stare de urgenţă pentru 30 de zile în regiunile din sud-vestul Poloniei, care au fost afectate de inundaţii.
Durata pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor va fi de 72 de luni
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A a anunțat că două asocieri au depus oferte pentru atribuirea contractului de reabilitare a liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș (Lot 3), iar alte trei asocieri și un ofertant unic sunt interesați de modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre stațiile CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (Lot 2).
Valoarea estimată a achiziției publice pentru „Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean”- LOT 3 este cuprinsă în intervalul 5,167 miliarde de lei – 6,152 miliarde de lei, fără TVA, iar sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2012 – 2027 și din bugetul de stat, scrie Agerpres.
Durata pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor va fi de 72 de luni, din care 12 luni proiectare și 60 de luni execuție. Achiziția publică pentru Lotul 3 prevede proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare pe un traseu de circa 41,234 km. CFR SA menționează că linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă din punct de vedere economic, pentru că preia traficul internațional de pe cele două coridoare centrale care străbat teritoriul României.
Unele patronate din România își exprimă îndoielile privind succesul ediției din acest an a programului Start-Up Nation, invocând lipsa de claritate din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) privind restricțiile pentru tipurile de afaceri eligibile pentru granturile de 50.000 de euro.
Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), consideră că programul Start-Up Nation 2024 ar fi trebuit să sprijine startup-uri în domenii precum inventica, robotică și inteligență artificială.
„După părerea noastră, a celor de la PIAROM, ar trebui finanțat ceea ce ar interesa România în mod deosebit, fie că se cheamă inventică, robotică sau inteligență artificială, dacă avem astfel de interese. Trebuie să reducem deficitul comercial și să stimulăm startup-urile în procesarea materiilor prime românești, ca să aducem valoare adăugată și să producem mai mult PIB”, a declarat Pârvan pentru Termene.ro.
Alte critici aduse programului Start-Up Nation 2024
Un alt aspect criticat este faptul că, deși procedura prevede o anexă cu codurile CAEN eligibile, aceasta nu a fost încă publicată. În plus, programul permite absolvenților cursurilor de antreprenoriat să solicite finanțare prin intermediul societăților nou-înființate după participarea la cursuri.
Reprezentanții PIAROM sunt nemulțumiți de faptul că programul finanțează orice tip de afacere, fără a lua în considerare valoarea adăugată pe care o aduce în economie.
„Ni se pare neproductiv pentru țară ca programul StartUp Nation să fie construit și lansat cu orice fel de startup. România nu are atâția bani încât să finanțeze orice,” a adăugat Cristian Pârvan.
Oamenii de afaceri subliniază că România nu dispune de o strategie coerentă pentru dezvoltarea startup-urilor, care să vizeze domeniile cele mai profitabile, cum ar fi sectorul industrial. Citiți materialul integral pe Termene.ro.
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta…
Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, valoarea totală a TVA-ului restant la 31 decembrie 2023 se ridica la 47,2 miliarde lei. Din această sumă, 79%, echivalentul a 37,3 miliarde lei, reprezintă obligații bugetare restante pentru care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu poate iniția sau continua măsurile de executare silită din cauza unor probleme administrative.
Printre motivele suspendării procedurilor se numără deciziile instanțelor de judecată care au dispus suspendarea executării silite în anumite cazuri, obligațiile fiscale restante ale contribuabililor aflați în insolvență și administrarea specială a creanțelor debitorilor.
În ceea ce privește execuția bugetară pentru anul trecut, TVA-ul colectat a fost de 104,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de aproape 11% față de anul anterior.
În răspunsul la întrebarea privind măsurile adoptate de Ministerul Finanțelor, instituția a subliniat că TVA-ul a fost majorat pentru diverse produse și servicii începând cu 1 ianuarie 2024.
Totodată, se preconizează că sistemul e-TVA va aduce schimbări semnificative începând cu 1 ianuarie 2025.
Ministerul Finanțelor a menționat și implementarea sistemelor e-Factura și e-Transport.
Cu toate acestea, în cazul e-Factura, Fiscul trimite facturile cu o întârziere de peste 5 zile calendaristice, în timp ce firmele și PFA-urile sunt obligate să respecte termenul pentru a evita amenzi.
Amenzile variază între 1.000 lei și 10.000 lei, în funcție de tipul de contribuabil. De asemenea, contribuabilii care înregistrează facturi în contabilitate fără a le fi fost trimise prin e-Factura riscă o sancțiune de 15% din valoarea facturii.
Fațetele dentare reprezintă una dintre cele mai bune soluții la care se poate apela atunci când se dorește o transformarea spectaculoasă a aspectului zâmbetului într-un timp foarte scurt. Pe lângă faptul că pot îmbunătăți aspectul estetic al dinților, mascând o varietate de imperfecțiuni, sunt și rezistente. În funcție de materialul din care sunt fabricate, pot rezista până la 10 – 15 ani sau chiar mai mult, dacă sunt îngrijire corect.[1][2] Cum anume trebuie să…
Un sondaj recent realizat de Gallup arată că românii sunt europenii cei mai implicați în profesia lor, cu 36% dintre aceștia afirmând că sunt foarte dedicați muncii lor, comparativ cu 15% dintre germani și 7% dintre francezi.
Raportul subliniază că, la nivel european, gradul de implicare al angajaților a stagnat, iar bunăstarea acestora a scăzut, cu 41% dintre angajați raportând niveluri ridicate de stres.
În contextul României, 52% dintre salariații români consideră că au o viață prosperă, plasând țara pe locul 13 în clasamentul european, în timp ce 83% dintre finlandezi și 77% dintre danezi se declară foarte mulțumiți de traiul lor actual.
În plus, 53% dintre români cred că momentul actual este favorabil pentru găsirea unui loc de muncă, spre deosebire de doar 32% dintre italieni și spanioli.
Cu toate acestea, doar 29% dintre români își caută activ un nou job.
Totodată, 37% dintre respondenții din România au raportat niveluri ridicate de stres în ziua precedentă, un procent similar cu cel din Franța, Suedia sau Islanda.
În aceeași perioadă, 15% dintre români s-au simțit furioși și tot atâția triști, procentaje care sunt mai mici decât media europeană.
Grupul american Meta, care deține platformele Facebook, Instagram și WhatsApp, a anunțat luni că va interzice accesul presei de stat ruse la serviciile sale la nivel global.
Decizia a fost luată de Meta pentru a preveni „activitatea de interferență străină”. Această măsură vine după ce secretarul de stat american, Antony Blinken, a criticat vineri activitățile destabilizatoare ale postului media rus RT, acuzându-l că s-a transformat într-o „filială” a serviciilor de informații rusești.
„După o analiză atentă, am decis să extindem acțiunea împotriva presei de stat ruse,” a declarat Meta într-un comunicat trimis AFP. „Rossia Segodnia, RT și alte entități conexe sunt acum interzise pe platformele noastre din cauza activităților lor de interferență externă,” a adăugat compania.
În ultimele zile, autoritățile americane au anunțat măsuri suplimentare, inclusiv proceduri penale și sancțiuni, menite să vizeze mass-media rusă, ca reacție la presupusele tentative de influențare a alegerilor din SUA, pe care le asociază cu Rusia.
Departamentul de Stat a impus restricții de viză pentru grupul media din care face parte RT și alte filiale ale acestei companii.
În replică, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a ironizat măsurile americane într-un mesaj pe Telegram, sugerând că ar trebui creată o „nouă profesie” în SUA: specialist în sancțiuni împotriva Rusiei.
Prezența scăzută la vot și rezultatele tot mai contestate pun în pericol credibilitatea alegerilor la nivel global, conform unui raport recent al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), publicat marți.
Acesta marchează al optulea an consecutiv de declin în performanța democratică globală, reprezentând cea mai lungă perioadă de scădere continuă de la începutul înregistrărilor în 1975.
Raportul, intitulat „Starea Globală a Democrației”, este bazat pe analize detaliate ale peste 100 de variabile și utilizează patru categorii principale — reprezentare, drepturi, statul de drept și participare — pentru a evalua performanța democratică.
În 2023, categoria legată de alegeri libere și corecte, precum și controlul parlamentar, a avut cele mai slabe rezultate de când sunt efectuate aceste evaluări.
„Acest raport este un apel urgent pentru protejarea alegerilor democratice,” a declarat secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora. „Democrația nu poate funcționa dacă alegerile eșuează”, a adăugat el.
Raportul subliniază creșterea intimidării guvernamentale și a neregulilor electorale
De asemenea, amenințările legate de interferența străină, dezinformare și utilizarea inteligenței artificiale în campanii amplifică aceste provocări.
În perioada 2008-2023, participarea globală la vot a scăzut cu 10 puncte procentuale, de la 65,2% la 55,5%. În aproape 20% din alegerile desfășurate între 2020 și 2024, unul dintre candidați sau partide a contestat rezultatele scrutinului.
Declinul afectează atât tinerele democrații, cât și democrațiile mai vechi și consolidate din Europa și America, conform declarațiilor lui Casas-Zamora pentru AFP.
Un proverb vechi, spune că ciorba reîncălzită nu mai are același gust. Se-mpute și sleiala te îngrețoșează. O ciorbă reîncălzită nu va fi niciodată o altă ciorbă și, cu siguranță, niciodată o ciorbă mai bună decât a fost.
Mircea Geoană vrea să pară noul Mircea Geoană, adică un om diferit de ce a fost și nu numai, ci mult mai bun și mai potrivit pentru cea mai înaltă funcție în stat. Pentru asta însă, musai să-ți renegi istoria, când ai una ca…
Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a accesa informații despre dispozitivul tău. Consimțământul față de aceste tehnologii ne va permite nouă și partenerilor noștri să procesăm date cu caracter personal, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site și să afișăm reclame (ne)personalizate. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Fă clic mai jos pentru a consimți la cele de mai sus sau pentru a face alegeri mai detaliate. Opțiunile tale vor fi aplicate doar pe acest site. Poți modifica oricând setările, inclusiv prin retragerea consimțământului, utilizând comutatoarele din Politica privind Cookie-urile sau făcând clic pe butonul de gestionare a consimțământului din partea de jos a ecranului.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.