Anunțuri
Publicitate
15.7 C
București
joi, 30 mai 2024
caută...
Acasă Blog

Cum condamnă ministerul lui Radu Oprea România la pierderi financiare. Falimentul LIDO, o societate deținută de statul român. Corupție la nivel Înalt?

Eliza Avram
-
0
Cum condamnă ministerul lui Radu Oprea România la pierderi financiare. Falimentul LIDO, o societate deținută de statul român. Corupție la nivel Înalt?

Înalți demnitari, personaje controversate din Servicii și oameni din justiție se numără printre persoanele care luptă pentru falimentarea Lido SA, o companie în care statul român este acționar majoritar. România Liberă dezvăluie „caracatița” care lucrează pentru interesele fostului ministru de finanțe Bogdan Drăgoi. 

În raportul întocmit conform art. 92 din Legea nr. 85/2014 în data de 6.7.2022, administratorul judiciar al LIDO S.A., Consulta 99 a propus trecerea la faliment a societății de stat pentru două motive:

  1. Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 3 din Legea nr. 85/2014, justificat de lipsa organelor de conducere ale societății debitoare. Administratorul judiciar a menționat că potrivit informațiilor obținute de la Registrul Comerțului, mandatele administratorilor Boruna George Bogdan, Cazana Victor Vlad și Chereches Florica au expirat la 18.02.2022, iar mandatul directorului general Papuc Leonard Florian a expirat la 26.03.2022. Mandatele acestor persoane au încetat înainte de deschiderea procedurii insolvenței (care a fost dispusă la 17.06.2022). Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei au omis să numească membri în consiliul de administrație din februarie 2022, lăsând astfel LIDO S.A. fără conducere la momentul intrării în insolvență.
  2. Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 4 din Legea nr. 85/2014. Administratorul judiciar a arătat că, în conformitate cu sentința civilă nr. 1689/19.02.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr. 1078/300/2021 (anexa 2), a fost dispusă evacuarea Lido S.A. din imobilul situat în Municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 108 – 112, imobil în care debitoarea avea sediul social. Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei nu au mutat sediul societății după această evacuare din februarie 2021, lipsind astfel societatea de un sediu de funcționare. Potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile prevăzute la lit. c) a acestui text legal. În cazul debitoarei Lido S.A. au fost reținute două dintre condițiile astfel prevăzute, așa cum se arată prin raportul administratorului judiciar.
FOTO: de la stânga la dreapta – Andreea Negru (președinte PEFA) Radu Oprea (Ministrul turismului) Lorena Stoian ( Prim – Vicepreședinte PEFA și partenera de afaceri cu spionul Gabriel Predoiu)

Ministrul Radu Oprea și rețeaua fostului șef al serviciului secret extern Silviu Predoiu:

Ministrul Radu Oprea participă și se pozează ori de câte ori poate cu partenera de afaceri a fratelui fostului Șef SIE, Silviu Predoiu. Este vorba despre avocata Stoian Elena Lorena, care deține 34% din acțiunile SP Investment Consulting S.R.L. Avocata Stoian este vicepreședinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). PEFA se prezintă astfel pe site-ul său:

”Patronatul European al Femeilor de Afaceri promovează și sprijină afirmarea femeilor în mediul de afaceri în plan național și internațional, cât și reprezentarea intereselor membrilor săi, femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale. PEFA oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile, reprezentându-le interesele comune la nivel național prin Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Susținem prin mijloace specifice procesul de constituire și dezvoltare a IMM-urilor cu capital privat autohton și/sau cu participarea investitorilor străini și promovăm egalitatea de șanse și tratament egal în domeniile antreprenorial și patronal. Ne axăm pe promovarea cooperării și colaborării cu structuri profesionale și patronale similare din țară și străinătate.”

Screenshot Facebook, România Liberă a identificat-o în cel puțin 3 evenimente organizate de PEFA de Ziua Femeii – martie 2024 și în 11 și 23 aprilie 2024. Evenimente la care Ministrul Radu Oprea a fost prezent. Pe lângă Radu Oprea, avocata apare des în poze cu lideri de vază ai PSD – Gabriela Firea sau Florin Jianu.
FOTO LORENA STOIAN – AVOCAT DE PROFESIE ȘI PARTENERĂ DE AFACERI CU SPIONUL GABRIEL PREDOIU

România Liberă a trimis întrebări legate de parteneriatul său cu societatea SP Investment, în care figurează Gabriel Predoiu.

Prezentăm mai jos răspunsurile la întrebările adresate RL:

  1. Îl cunoașteți pe domnul Silviu Predoiu?
    • R: Nu
  2. Îl cunoașteți pe domnul Gabriel Predoiu?
    • R: Nu
  3. Cum considerați colaborarea dintre un avocat civil și un spion?
    • R: Nu are legătură cu activitatea mea profesională.
  4. Sunteți la curent cu falimentul Lido S.A.?
    • R: Nu
  5. Ați discutat vreodată cu ministrul Radu Oprea despre falimentul Lido?
    • R: Nu, niciodată.

Rareori ne este dat, ca jurnaliști de investigații, să fim mințiți cu atâta calm. Doamna Stoian nu doar că este asociată în părți egale cu spionul Gabriel Predoiu, dar este și “specialistă în drept civil”. Cu alte cuvinte, doamna avocat Stoian activează de 20 de ani printre magistrații din domeniul civil. De asemenea, “din martie 2023, Lorena Stoian face parte din Consiliul de Administrație al SNGN Romgaz SA”, o companie de stat.

Mai jos este o fotografie (foto 2) de pe site-ul doamnei Avocat Stoian. Menționăm că nu am mai deranjat-o pe doamna Stoian cu întrebarea dacă îl cunoaște pe domnul doctor Petronel Dobrică, anticipând că răspunsul ar fi fost tot NU.

Screenshot
Foto 2 Lorena Stoian și Petronel Dobrică.

Cine este doctorul Dobrică?

”Cu o experiență specială dobândită în calitate de consilier al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cu o îndelungată practică în domeniul fiscal, Petronel Dobrică se află în poziția de a asista clienții Stoian – Predoiu cu sfaturi competente și eficiente în dreptul fiscal.” Pe domnul Dobrică nu l-am mai întrebat căci, după cum se poate vedea pe site-ul de avocatură dumnealui nu se sfiește se recunoască că servește intereselor clienților Predoiu.

Screenshot site Stoian & Asociații

Gabriel Predoiu, pe care jurnalistul Cătălin Tolontan l-a pomenit în afacerea prostituatelor, ar fi plecat din SRI în 2007. Gabriel Predoiu a lucrat la Contraspionaj și i s-a cerut demisia de către șefii de atunci ai SRI. Conform surselor din presă și a surselor România Liberă, Gabriel Predoiu era unul dintre liderii facțiunii anti-Coldea din SRI. După plecarea din SRI, Gabriel Predoiu a fost consilier al lui Șahin Yuksek, regele comerțului cu legume și fructe, cetățean turc de etnie kurdă. După ce a lucrat pentru turc, Gabriel Predoiu a fost mâna dreaptă a lui Carmen Palade Adamescu și amantul acesteia în timp ce Dan Adamescu se prăpădea în închisorile din România. Sursele România Liberă au confirmat pentru ziar că Predoiu a fost și este creierul războiului purtat de Carmen Adamescu atât cu fostul soț, cât și cu fiul lui Dan Adamescu.

România Liberă a relatat recent că între fosta soție a omului de afaceri Dan Adamescu și fiul generalului DIE Dan Drăgoi există un parteneriat care are ca scop împărțirea activelor lui Dan Adamescu – Carmen Adamescu își dorește să pună din nou mâna pe Unirea Shopping Center, iar Dan Drăgoi, prin fiul său Bogdan Drăgoi, pe Hotelul Grand Hotel Bucharest, fostul Intercontinental. Reamintim că falimentul LIDO S.A. a fost declanșat de Drăgoi prin cumpărarea unor creanțe umflate de la firma Akcent. Carmen Adamescu, înainte de a deveni soția lui Dan Adamescu, a fost secretara acestuia la societatea Modern, acționar al Lido S.A., aceasta având o relație apropiată cu administratorul și directorul general al LIDO S.A. Leonard Papuc. Leonard Papuc a încercat în anul 2020 să vândă 5% din acțiunile hotelului Grand Hotel Bucharest, după cum se arată în strategia de dezvoltare publicată pe Bursa de Valori București a Lido S.A.

Raport Strategie LIDO S.A. 2020-2025 formulată de Directorul General LIDO S.A. Leonard Papuc

Prezentare Implementare Str… by

Influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților din instanță dar și din DNA

Raymond de Rubeis a vorbit despre influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților/sistemului judiciar din România. Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX, acuză că generalul Drăgoi i-a furat societatea pe care o evaluase la 17,5 milioane de euro. Jurnalistul Radu Soviani, care i-a luat interviul lui Raymond de Rubeis, a tras următoarele concluzii în 2019, menționând printre altele protecția de care se bucură familia Drăgoi în rândul procurorilor și al judecătorilor:

În partea a doua a interviului cu Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX și cel care a fost cununat de Dan Drăgoi, continuă povestirea experienței sale despre cum a fost deposedat prin manevre dolosive de jumătate din acțiunile pe care le deținea indirect la COMVEX. Deposedarea, în beneficiul familiei Drăgoi, o evaluează la aproximativ 17,5 milioane de euro.

Este foarte interesantă relatarea lui de Rubeis din această a doua parte legată de experiența cu “cercetarea” de către organe a faptelor sesizate. Sunt foarte mulți care nu vor să se mai vorbească vreodată despre malversațiunile privatizării și despre primitivismul manevrelor dolosive. Nici COMVEX nu vrea să vorbească. Pentru opinia publică și mai ales pentru acționarii COMVEX, irefutabil, nu poate fi pus la dispoziție CV-ul lui Dan Drăgoi (invocând că au pus o sinteză prin niște rapoarte bursiere).

Și contractul de privatizare e de neprezentat. Și prețurile de câte 1,1 milioane de euro pentru care s-au ales fix soțiile celor doi administratori sunt de nespus acționarilor. Și totuși, în răspunsul la cererea de informații adresată de către COMVEX, nu am primit încă un refuz pentru interviul solicitat cu veteranul ofițer Dan Drăgoi, solicitat pentru proxima adunare generală a acționarilor, acum, de la final de ianuarie 2024.

Prin urmare, vă invit să intrați în culisele uneia dintre cele mai primitive manevre dolosive de pe piața de capital din România, făcută sub ochii ASF, ANAF și a procurorilor.

Interviu Raymond de Rubeis Bursa.ro

Este vorba de procurorii DNA care au clasat în anul 2022, sub șefia secției 1 de corupție a procurorului Adrian George Matei faptele de corupție de care familia Drăgoi a fost acuzată încă din anul 2018 de australianul Raymond de Rubeis. Raymond de Rubeis explică și cum, dacă nu le ieșeau jocurile, puneau presiuni pe judecători cu “plângeri”.

Interviu Raymond de Rubeis Bursa.ro

Marius Voineag, șeful DNA, nu știe ce să zică

Contactat de jurnaliștii RL, șeful DNA a refuzat să ofere informații despre dosarele aflate în lucru la DNA ca urmare a plângerilor diverșilor oameni de afaceri, printre acestea fiind și speța societății deținute de stat, LIDO S.A. Deși, după cum România Liberă a relatat în ediția de ieri, 27 Mai, de la DNA pleacă ordonanțe și informații în regim live pe Whatsapp și alte rețele de comunicare criptate. Vom reveni pe acest subiect.

Curtea de Apel București

RL a solicitat un punct de vedere de la mai multe instituții ale statului român. Curtea de Apel București, deși este obligată prin lege și prin ghidul de comunicare al CSM să comunice tot ce ține de organizarea instituției, a refuzat de trei ori să răspundă și să atașeze fișa de repartizare aleatorie a dosarelor LIDO S.A., motivând că nu este o cerere de competență publică.

Curtea de Apel București încalcă, practic, legea liberului acces la informații publice.

Într-un final, după ce RL a scris și Consiliului de Supraveghere a Magistraturii, a primit un răspuns sec, prin care, fără a se atașa dovada (fișele de repartizare aleatorie), ni se confirmă că dosarele LIDO S.A., respectiv 15668/3/2021*/a5 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru) și 15668/3/2021*/a21 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa) au fost repartizate aleatoriu. Este important de menționat că RL a consultat dosarele LIDO S.A. și la niciunul dintre dosare nu s-au identificat fișele de repartizare aleatorie.

Conform legii, dacă dosarul nu este repartizat aleatoriu, deciziile sunt nule. Este de neînțeles cum tocmai la nivelul Curții de Apel București se evită apărarea integrității justiției. Repartizarea aleatorie a dosarelor reprezintă pilonul de bază în apărarea actului de justiție și în garanția dreptului la un proces echitabil. Mai mult, RL a consultat practicile instanțelor de judecată și a constatat că atunci când fișele de repartizare aleatorie nu există, dosarele sunt “înmânate” judecătorilor agreați prin Colegiul de Conducere al instanței sau prin rezervare “directă” de către judecătorii interesați.

Reamintim că suspiciunea România Liberă a venit tocmai de la deciziile surprinzătoare ale acestor complete de apel care au întors decizia de reorganizare a magistratului sindic în cazul societății de stat LIDO S.A. Mai exact, în data de 15.02.2023, magistratul a acceptat argumentele LIDO S.A. și a dispus:

„Analizând fondul cererii depuse de administratorul special al societății debitoare și excepțiile privind tardivitatea cererii deduse judecății în cadrul prezentei hotărâri, instanța apreciază faptul că prin prisma dispozițiilor art. 186 C. p. c., cererea de repunere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 74 din Legea nr. 85/2014 este formulată în termenul legal și este vădit întemeiată.

Relevant în cauză este faptul că societatea debitoare are drepturi care pot fi exercitate doar de către administratorul special. Administratorul judiciar este un profesionist al dreptului care trebuie să dea dovadă de independență în raport cu participanții la procedură. Toate aspectele juridice, contabile, perspectivele de reorganizare trebuie să fie cunoscute îndeaproape de către administratorul special, care trebuie să cunoască situația societății debitoare și să o prezinte în cadrul procedurii insolvenței.

Dispozițiile art. 186 Cod procedură civilă prevăd îndeplinirea anumitor condiții, respectiv: (i) să fie depusă de persoana care a pierdut termenul și (ii) să prezinte motivele temeinice care au dus la întârzierea depunerii cererii inițiale.

Forma de organizare a debitoarei este aceea de societate pe acțiuni, iar conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, termenul pentru convocarea AGEA nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a convocării.”

Screenshot decizia magistratului sindic de reorganizare a societății LIDO S.A.
Screenshot decizia magistratului sindic de reorganizare a societății LIDO S.A.

Falimentul sau decizia de respingere a falimentului urmează să fie pronunțat azi, la camera E-77 de la etajul 1 al Curții de Apel București. Cele două complete de judecate CAB sunt alcătuite din Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Mihaela Ioana Barna Prisăcaru respectiv dosar 15668/3/2021*/a5 Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu – Harfa respectiv dosare 15668/3/2021*/a21.

EXCLUSIV: Se confirmă dezvăluirile România Liberă – Judecătorul de la Tribunalul București vizat de grupul mafiot pentru soluția dată în Cazul Adamescu

Eliza Avram
-
0
EXCLUSIV: Se confirmă dezvăluirile România Liberă – Judecătorul de la Tribunalul București vizat de grupul mafiot pentru soluția dată în Cazul Adamescu

GRUP MAFIOT PENTRU ÎNGENUNCHIEREA JUSTIȚIEI DIN ROMÂNIA ȘI UCIDEREA FIULUI LUI DAN ADAMESCU

Foto: de la stânga la dreapta – Procurorul Adrian George Matei, Carmen Adamescu, Bogdan Drăgoi, Cozmin Gușă

  • Extrădarea lui Alexander Adamescu: S-a confirmat că, dacă Alexander Adamescu ar fi extrădat, nu ar avea parte niciodată de o judecată corectă în România.
  • Intuiția România Liberă: Încă din luna aprilie 2024, România Liberă a prezis formarea unui grup mafiot cu scopul de a submina justiția independentă din România. Acest lucru include presiuni asupra unui judecător de la Tribunalul București să se transfere și să fie arestat sau compromis pentru a anula decizia în cazul lui Alexander Adamescu.
  • Investigație: România Liberă a înlocuit sintagma “Follow the Money” cu “Who benefits from this” pentru a expune autorii care atacă independența justiției în cazul Adamescu.
  • Tăcerea Consiliului Superior al Magistraturii: Deși judecătorul de la Tribunalul București a fost supus unor presiuni imense să dea o sentință favorabilă grupului mafiot, Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a apărat.
  • Încălcarea prezumției de nevinovăție: Un membru DNA din cadrul grupului mafiot a încălcat protocoalele legale prin divulgarea de informații nepublice, în special ordonanța de urmărire penală a procurorului Iorga Moraru.

Așa cum a prezis România Liberă, judecătorul care a rezistat presiunilor adevăraților corupți care manipulează justiția românească este acum ținta unei campanii orchestrate de cei care l-au ucis pe Dan Adamescu pentru a-i confisca averea. Acești indivizi sunt legați de postul de televiziune Realitatea Plus.

În esență, patronii Realitatea Plus, criminalul condamnat Maricel Păcuraru și controversatul rusofil Cozmin Gușă, fac parte din grupul mafiot care exercită presiuni pentru fabricarea unui dosar împotriva judecătorului care l-a „achitat” practic pe omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu.

Acest dosar fabricat în colaborare cu Realitatea Plus confirmă îngrijorările magistraților internaționali cu privire la extrădarea lui Alexander Adamescu în România.

Mai exact, Alexander Adamescu nu va avea parte de un proces corect în România și riscă să-și piardă viața în același mod ca tatăl său.

Dezvăluirile viitoare ale România Liberă sunt demne de un film de Netflix. Ne bazăm dezvăluirile pe date concrete: documente (contracte, emailuri, comunicări) obținute de jurnaliștii RL. Invităm pe oricine se simte lezat de dezvăluirile RL sau dorește să contribuie la aflarea adevărului să solicite corecții la adresa de email a redactorului-șef Adelina Toader sau să trimită un pont pe redactie@romanialibera.ro.

România Liberă va lansa o serie exclusivă de dezvăluiri despre adevărații beneficiari și membri ai grupului mafiot care au pus la cale, încă din 2014, uciderea și deposedarea afacerilor construite de Dan Adamescu în România.

  • Carmen Adamescu, fosta soție a lui Dan Adamescu, fiică de general de Securitate și fost șef la contra – informații Bacău, Costache Palade, l-a părăsit pe Dan Adamescu în 2014, imediat după atacul guvernului Victor Ponta asupra Astra, România Liberă și a integrității și vieții lui Dan Adamescu. Acesta a decedat în 2017, în condiții suspecte, în detenția statului român, în plin scandal public pentru încălcarea demnității umane. Divorțul lui Dan Adamescu a fost finalizat cu succes, respingând cererea de partaj a lui Carmen Adamescu, lăsând-o fără bani, doar cu o funcție executivă la Unirea Shopping Center. Într-o mișcare mafiotă, Carmen Adamescu s-a prezentat la morga institutului Mina Minovici ca “văduva îndurerată” și a ridicat trupul lui Dan Adamescu, împiedicând aflarea cauzei reale a morții acestuia. România Liberă și alte trusturi media au relatat despre suspiciunea uciderii premeditate a lui Dan Adamescu, subliniind că fiului său, Alexander Adamescu, i s-a refuzat dreptul la autopsie, autopsia realizată la Mina Minovici fiind finalizată abia după 4 ani. Carmen Adamescu este acum acuzată în două dosare penale, unul dintre ele fiind trimis în judecată de DIICOT pentru furt, delapidare și evaziune fiscală în dosarul Unirea Shopping Center, în valoare de peste 20 milioane de euro.
  • Generalul (r) Dan Drăgoi și fiul său, Bogdan Alexandru Drăgoi, au lansat din 2018 operațiuni de șantaj și presiuni pentru cumpărarea de voturi în Consiliul fostului hotel Intercontinental, acum Grand Hotel Bucharest, oferind 3 milioane de euro lui Alexander Adamescu pentru a ceda dreptul său de vot. Bogdan Drăgoi, fost ministru PNL și consilier al lui Traian Băsescu, a convins administratorii Lido S.A. să vândă acțiunile deținute la hotel. România Liberă a scris despre acțiunile suspecte care au dus la falimentul Lido S.A., cazul fiind analizat de judecătoarele Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa (Dosar nr. 15668/3/2021*/a21) și Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru (15668/3/2021*/a5). Fondul SIFI Cluj, deținut de Lion Capital și condus de Bogdan Drăgoi, i-a împrumutat lui Carmen Adamescu 4,5 milioane de euro.
  • Procurorul DNA Adrian George Matei, numit în funcție prin decret semnat de președintele Traian Băsescu pe 8 februarie 2010, delegat șef de secție în 2021 fără a avea vechimea necesară, este finul lui Cristian Ban, fost Vice CSM și actual procuror DNA. El l-a condamnat pe Dan Adamescu la moarte prin refuzul accesului la tratament și detenție excesivă, și continuă să-l țină închis pe Alexander Adamescu. În dosarul penal 205/p/2021, Matei a clasat pe prescripție cazul lui Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă, care au preluat Realitatea TV în timp ce Sorin Ovidiu Vîntu era în pușcărie. Deși Maricel Păcuraru se încadra la ”recidivism” acuzațiile fiind tot de corupție.
  • Maricel Păcuraru, patronul condamnat penal al Realitatea Plus, și Anca Alexandrescu au clonat site-ul România Liberă și au cenzurat articolele jurnaliștilor Mihai Diac și Laurențiu Mușoiu (detalii într-un articol următor).
  • Cozmin Gușă și generalii bisericoși din umbră, beneficiari ai clasării DNA pentru corupție dată de Adrian George Matei în martie 2023. Un personaj controversat, candidat al partidului extremist AUR, se laudă cu relații apropiate cu generalii SRI Eduard Hellvig, Adrian Ciocârlan și Cristian Bizadea. Gușă a promovat campanii media plătite și orchestrate pe Realitatea TV prin agenția de publicitate AMICOM, patronată de preotul Mihai Radu.
”Preotul” Mihai Radu – patronul AMICOM Consulting & Stratergy

În dezvăluirile viitoare, România Liberă va expune schema prin care se trimit „punctaje” în redacțiile de ziar, costurile acestor punctaje, cine le trimite, cum se interceptează ilegal „ținte” folosind softuri de intelligence și cine sunt oamenii din servicii implicați.

Subjugarea Judecătorului: Schema Grupului Mafiot

În iunie 2021, Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost trimis în judecată de același procuror DNA, Adrian George Matei, care a refuzat drepturile fundamentale ale tatălui său, ducând la moartea acestuia.

28 Februarie 2024: O Decizie Crucială

La data de 28 februarie 2024, magistratul Cătălin Bunea de la Tribunalul București a decis, practic, „achitarea” lui Alexander Adamescu într-o cauză extrem de complexă. Această decizie a impresionat presa din România, cu o acoperire extinsă a hotărârii judecătorului de la Tribunalul București. Europa Liberă a oferit o explicație pentru durata lungă a procesului și a clarificat că termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare:

Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare

profesorul Sergiu Bogdan

Profesorul Sergiu Bogdan explica pentru Europa Liberă de ce durează atât de mult faza procesuală de la Camera Preliminară. ”Termenul de 60 de zile este mai mult o recomandare,” spunea acesta.

Durează pentru că faza de cameră preliminară trebuie să se desfășoare cu garanțiile specifice oricărui proces, inclusiv proceduri complete: citarea martorilor, audierea mărturiilor și discutarea probelor. De aceea, este considerată inutilă. Judecătorul care a primit dosarul a constatat că există ceva ilegal și putea achita sau retrimite dosarul. Acum, această procedură se desfășoară în două etape,

explică profesorul Sergiu Bogdan.

Panică În Rândul Grupului Mafiot

Știrea despre decizie a creat panică în cadrul grupului mafiot. Rapoartele de intelligence consultate de România Liberă, legate de guvernul Ponta, confirmă o schemă prestabilită, pe care România Liberă o detaliază mai jos.

Carmen Adamescu, familia Drăgoi și un grup restrâns de avocați apropiați magistraților și bugetarilor corupți, dar și consultanților media, au stabilit că decizia magistratului de la Tribunalul București este extrem de dăunătoare și trebuie compromisă prin orice mijloace necesare.

Schema de Compromitere a Judecătorului de la Tribunalul București

Conform jurnaliștilor RL, operațiunea s-a desfășurat astfel:

  1. Identificarea rapidă a unui/unor denunțător(i).
  2. Promisiunea de imunitate pentru denunțător(i).
  3. Identificarea unui post de televiziune puternic și „de încredere” pentru a crea audiență.
  4. Lansarea punctajelor în mass-media influențată de grupul infracțional.
  5. Diseminarea actelor și procedurilor penale pentru a informa opinia publică și complicii, dar și pentru a determina alte instituții ale statului român, în special Secția de Investigare a Magistraților din Parchetul General, să deschidă un dosar împotriva magistratului de la Tribunalul București.
  6. Dosarul împotriva magistratului de la Tribunalul București are scopul de a alarma și de a da o lecție judecătorilor ce vor urma în acest dosar.

România Liberă Construiește și Timeline-ul Acestui Grup Mafiot

1 Martie 2024: Ionuț Mureșan, cunoscut în presa de calitate ca fiind trompeta DNA, a fost dat afară de la Luju.ro și Ziare.com, a apucat să titreze pe Ziare.com: ” Instanța care a șpăguit-o Alexander Adamescu”  

4 Martie 2023: Într-un articol pe mycyta.ro si replicaonline.ro (Constanța), a apărut știrea că procurorii DNA au făcut apel și s-a menționat interesant:

Screenshot articole replicaonline.ro

“Această decizie ridică serioase întrebări privind procedurile judiciare și de urmărire penală în România, evidențiind potențiale vulnerabilități în sistemul de justiție. Restituirea dosarului la DNA pentru o posibilă reanaliză nu înseamnă neapărat sfârșitul acuzațiilor împotriva lui Alexander Adamescu… Rămâne de văzut dacă vor fi identificate noi dovezi care să permită reluarea procesului împotriva lui Alexander Adamescu…”

12 Aprilie 2024: Aflăm dintr-o ordonanță transmisă ilegal de magistratul corupt din DNA că Hideg Robertino-Cătălin a formulat un denunț în legătură cu decizia din dosarul său de corupție. Denunțătorul Hideg, nemulțumit că, deși și-a recunoscut faptele și a acceptat procedura de judecată simplificată, nu a primit condamnarea cu suspendare promisă de avocații săi. Ordonanța a fost comunicată jurnaliștilor prin WhatsApp și alte aplicații media pe care RL le-a consultat. Procuroarea Iorga Moraru a dat un comunicat DNA anonimizat.

Documentul word, intitulat ”Ordonanță_continuare_urmărire_penală_dosar_HIDEG_finală_corectata_22.05.2024_dosar_52” poate fi citit mai jos:

  • Informăm opinia publică despre gravitatea acestei comunicări. Avocații consultați de RL au confirmat că faza de urmărire penală este nepublică, încălcând următoarele articole din lege și din Cartă:
    • Articolul 285, alineat 2 – Cod de Procedură Penală: “Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
    • Articolul 304, alineat 1 – Cod Penal: “Săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.”
    • Articolul 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
      1. “Orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până când vinovăția va fi stabilită în conformitate cu legea.”
      2. “Respectarea drepturilor la apărare ale oricărei persoane acuzate este garantată.”
    • Articolul 277, alineat 2 – Cod Penal: “Dezvăluirea, fără drept, a mijloacelor de probă sau a documentelor oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată sau de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.” Această infracțiune împotriva intereselor justiției incriminează o activitate similară cu cea descrisă în articolul 304 Cod Penal. Din Ordonanță reiese că ancheta în cazul lui Alexander este nefinalizată, fiind în REM.

15 Aprilie 2024: Carmen Adamescu a primit 4,5 milioane de euro de la Bogdan Drăgoi prin SIFI Cluj Retail SA. Informații din România Liberă indică faptul că sume de bani au fost trimise și prin societăți din Cipru în beneficiul patronilor Realitatea Plus-Gold FM, respectiv Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă. Implicațiile financiare sunt ample; RL va reveni cu informații despre celelalte plăți către membrii grupului mafiot imediat ce vor fi confirmate cu documente.

https://www.scribd.com/document/736502754/I-mprumut-Bogdan-Dra-goi

23 Aprilie 2024: Nicoleta Ciuculescu de la Realitatea Plus a trimis o adresă către Tribunalul București, Secția Penală 1, cerând explicit confirmarea dacă “Cătălin Bunea a avut în instrumentare dosarul care îl vizează pe Alexander Adamescu.” În aceeași zi, fără să aștepte răspunsul Tribunalului București, care a venit pe 29 aprilie 2024, Realitatea Plus a dat știrea cu “Rețeaua penală de magistrați a lui Coldea: Judecătorul „generalului negru” deține o avere uriașă și se bucură de un salariu de sute de mii de lei pe an,” referindu-se la judecătorul Bunea și Alexander Adamescu.

Screenshot adresa răspuns Tribunalul București
Screenshot

Cătălin Hideg a refuzat să răspundă întrebărilor RL, care a intuit scandalul orchestrat de Realitatea Plus.

Anca Alexandrescu și Cozmin Gușă au atacat jurnaliștii RL și au cerut live pe Realitatea Plus joi, 2 mai 2024, în emisiunea “Culisele Statului Paralel,” aducerea în țară a lui Alexander Adamescu.

  • Este crucial de menționat dorința acerbă de a-l aduce pe Alexander Adamescu în România. Grupul mafiot se confruntă cu mari dificultăți în preluarea ostilă a afacerilor administrate de Alexander Adamescu, surse RL confirmând că aceste lupte au costat milioane de euro și implică fapte de corupție tot mai greu de acoperit.

15 Mai 2024: Ionuț Mureșanu, trompeta DNA, dat afară de la Ziare.com, a publicat în Libertatea.ro:

  • “Judecătoarea mituită de Alexander Adamescu cu 5.000 de euro, reabilitată după 6 luni de închisoare.”
  • Având în vedere că situația juridică a lui Alexander Adamescu este la faza de cameră preliminară, cu dosarul DNA desființat în integralitatea sa afirmația lui Mureșan este cât se poate de explicită și arată intențiile și dorințele magistraților care nu pot fi decât corupți și care îi ”livrează” știrile false.

23 Mai 2024: Realitatea Plus a primit în timp real informații directe de la DNA despre cursul audierilor. Anca Alexandrescu a anunțat live că nu vor fi luate măsuri preventive.

24 Mai 2024: DNA a trimis un comunicat anonimizat la prânz. La ora 18:00, ordonanța de urmărire penală, menționând numele lui Alexander Adamescu, a fost propagată pe grupurile de WhatsApp ale jurnaliștilor. Trusturi precum g4media.ro și Evenimentul Zilei au scris despre Alexander Adamescu.

25 Mai 2024: Cătălin Lăpușneanu a scris un articol copiat din „sursa DNA”. Articolul este ținut în promo încă de atunci, mai exact articolul este menținut pe prima pagină a site-ul știripesurse.ro.

Site-ul știripesurse.ro este deținut de Diana Tușe și Iosif Buble. România Liberă a devoalat schema, Alexander Adamescu câștigând definitiv procesul împotriva patronilor Buble și Diana Tușă care au publicat pe bani articole false în site-urile deținute de aceștia – știripesurse.ro și bugetul.ro

Screenshot 25 mai 2023

Concluzie

Materialul de astăzi subliniază subminarea pașilor importanți pe care România i-a făcut pentru ridicarea MCV, dar și eforturile României de a fi recunoscută ca o țară care aderă la principiul statului de drept și la democrație. Acest articol dezvăluie, pas cu pas, o tragedie nesoluționată de autoritățile române. Omisiunea de a trage la răspundere presa de șantaj, fake news și oficialii corupți nu face decât să compromită imaginea României. Ca jurnaliști, nu avem dreptul să fabricăm dosare penale, dar avem dreptul să acționăm din convingere pură, obiectivă și bine documentată, pentru a dezvălui orice adevăr de interes public aflat în posesia noastră, indiferent de sursă. România trebuie să-și protejeze sistemul de justiție și să garanteze că toți cetățenii beneficiază de un proces echitabil și imparțial. Continuăm să ne angajăm în dezvăluirea adevărului și în apărarea valorilor democrației și statului de drept.

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Primar din Buzău cercetat penal pentru folosirea resurselor primăriei

Puterea.ro
-
0
Primar din Buzău cercetat penal pentru folosirea resurselor primăriei


Mai mulți locuitori ai comunei Cozieni, județul Buzău, au făcut publice acuzații grave împotriva actualului primar al localității, susținând că acesta comite infracțiuni și abuzează de relațiile sale în justiție și politică. Conform declarațiilor acestora, primarul este prieten apropiat al actualului prim-ministru, ceea ce îi conferă un sentiment de invincibilitate și îi face pe cetățeni să se teamă să depună plângeri împotriva sa.

Localnicii au declarat…



Source link

Prin comasarea alegerilor, AUR pierde jumătate din numărul europarlamentarilor

Marius Ghilezan
-
0
Prin comasarea alegerilor, AUR pierde jumătate din numărul europarlamentarilor

Ultimul sondaj INSCOP ne confirmă predicțiile preelectorale: 1 + 1 nu fac 2 pe tabla rezultatelor celor două scrutinuri din 9 iunie 2024. Dar s-a îndeplinit obiectivul: AUR va avea jumătate din voturile previzibile înainte de „comas are.” O misiune europeană îndeplinită, cum s-ar spune.

Încă de la început, obiectivul principal al comasării alegerilor locale și europarlamentare era acțiunea de tăiere a avântului AUR, cotat la acea vreme cu 30 %.

Decizia liderilor PSD și PNL de a-și diminua procentele finale, mergând în alianță în loc să participe în procesele electorale separat, mult mai îndestulătoare în voturi, și-a îndeplinit scopul. AUR coboară de la 30 % la 17,5 %. Dar alegerile se organizează îndeobște pentru a primeni administrația și a înnoi reprezentativitatea, pe de-o parte și pe de alta pentru a prezenta soluții la problemele cetățenilor.

Încă o dată, alegerile se organizează împotriva cuiva, nu pentru cauza servirii cetățenilor.

Alianţa PSD-PNL se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, cu 43,7 %, conform unui studiu realizat de INSCOP. Totodată, același sondaj indică și intenţiile de vot pentru consiliile locale.

Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianţei electorale PSD-PNL la alegerile europarlamentare, care domină clasamentul. AUR ar coborî sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15 %, pachetul  cumulat de voturi ale AUR şi SOS România fiind undeva la 20 %, iar Alianţa Dreapta Unită ar creşte în ritm lent.  

Intenţii de vot pentru consiliile locale ar arăta, într-o aproximativă formă, cam așa: PSD – 29 %, PNL-27,6 %, AUR – 14,5 %, Alianţa Dreapta Unită – 12,7 %.

Ce sare izbitor în ochi e cifra de 56,6 %, rezultată în urma adunării prezumtivelor voturi pentru PNL și PSD în consiliile locale, considerat pe bună dreptate un vot politic.

Buletin de vot

Deci, partidele din arcul guvernamental și-au diminuat cu bună știință numărul de locuri în cele două grupuri politice europene, disjuncte, doar de dragul căsătoriei de interes, pentru ca nuntașii să nu fugă la altă nuntă. Cam așa s-ar traduce împușcarea în picior.

Să repetăm: împreună, Alianța PSD-PNL ar obține 43,7 %, un vot eminamente politic la alegerile europarlamentare, iar adunarea scorurilor separate la consiliile locale, tot opțiuni politice, dă 56, 6 %. Ca să înțelegem și noi, coaliția sacrifică 13 procente, adică vreo cinci scaune de parlamentari europeni, doar ca să nu plece la Bruxelles cinci de-ai AUR? Nu știm dacă înțelegem bine.

AUR ar scoate cinci europarlamentari, deci fiul de boieri Dimitrie Sturdza, unul dintre sponsorii partidului, nu va accede în forul european. Cu 17 procente, formațiunea obține fix cinci europarlamentari. Jumătate de procent nu e suficient pentru un loc eligibil la redistribuire.

Dacă PSD și PNL ar fi mers separat în toate alegerile, din 10 iunie încolo, n-am mai fi avut picior de userist pe lista primarilor marilor orașe. Ca să nu spunem despre anacronica alegere a primarului dintr-un singur tur de scrutin. Liberalii și social-democrații ar fi spulberat orice brumă de neomarxism din administrațiile locale. Dar poate undeva, sus, i s-a promis hegemonului că o parte din elita useristă va fi protejată. Altfel nu se explică de ce penalii din USR nu sunt trimiși în judecată.

Lăsând de o parte obsesiva listare a lui Mircea Geoană și a lui Emil Boc (doi potențiali candidați care, după părerea noastră, nu sunt de box-office), în topul încrederii românilor, interesantă e notorietatea sub limita adecvării a lui Cătălin Drulă: 46,7 %. Dacă jumătate dintre români nu-l cunosc, cum ar avea el șanse prezidențiabile? E clar că nu va fi el desemnatul. Până și Dacian Cioloș are o expunere mai mare.

O lecție de comunicare politică, neînțeleasă de către politruci, este că dacă vrei să fii ales, trebuie mai întâi să te cunoască lumea și de abia în faza ulterioară să ceri oamenilor voturi. Nimeni nu votează un necunoscut.

De candidatul PNL, Sebastian Burduja au auzit doar 60,4 % dintre bucureşteni şi 20,6 % dintre aceștia au încredere multă şi foarte multă în el (respectiv 12,5 % raportat la totalul populaţiei Capitalei). Adică, doi din zece care au auzit de el îl creditează cu votul, ceea ce e un lucru excepțional. Deși a beneficiat de fonduri uriașe de campanie, candidatul PNL (dacă datele lui Ștefureac sunt reale) n-a reușit să comunice că el candidează. Doar șase din zece știu că el e pe lista electorală și dintre aceștia, doi l-ar vota.

Multe ciudățenii au explicații științifice, dar candidații n-au vreme de asta, iar strategii lor de campanie sunt mai preocupați de cheltuirea bugetelor, decât de atragerea voturilor.

Ca urmare, se trag câteva concluzii simple. Comasarea alegerilor s-a făcut doar pentru a limita ascensiunea partidelor naționaliste și a oferi un anumit grad de protecție pentru edilii progresiști, bine plăcuți ambasadelor și multinaționalelor.

Cum să pierzi deliberat cinci locuri de europarlamentari, doar să nu câștige prea mult forța patriotică?

VOCILE LUMII

INSCOP

“Partidul România Mare ar fi votat de 1.7 % dintre votanţii mobilizaţi  (faţă de 1.9% dintre votanţi generici). Partidul REPER ar fi ales de 1.5 % dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.3% dintre votanţii generici), iar PUSL de 1.1 % (faţă de 1.3% dintre votanţii generici) la fel ca Silvestru Şoşoacă (faţă de 1.5 % dintre votanţii generici). Sub 1 % din alegătorii mobilizaţi îşi exprimă opţiunea pentru: Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Patrioţilor, România Socialistă şi candidatul independent Paula Pîrvănescu,” mai spun datele sondajului, conform Euronews.ro.

Cartea lui Ciucă ar fi fost scrisă cu inteligența sa artificială, pe care i-au creionat-o liberalii

academiacatavencu.com
-
0
Cartea lui Ciucă ar fi fost scrisă cu inteligența sa artificială, pe care i-au creionat-o liberalii


Ilustrație: Marian Avramescu

Foarte mulți se întreabă cum a izbutit președintele Partidului Național Liberal (PNL), generalul Nicolae Ionel Ciucă, să-și scrie cartea într-un timp record, contrar vitezei discursului său.

Secretul începe să iasă la iveală, chiar înainte de târgul de carte la care va avea loc lansarea mult așteptată.

Cartea lui Nicolae Ciucă ar fi fost concepută de inteligența artificială.

Mai exact, de inteligența artificială a…



Source link

Candidatul independent la Casa Albă Robert Kennedy Jr. se plânge că a fost exclus din dezbaterea televizată Biden-Trump

Cătălin Șerban
-
0
Candidatul independent la Casa Albă Robert Kennedy Jr. se plânge că a fost exclus din dezbaterea televizată Biden-Trump

Candidatul independent la Casa Albă Robert Kennedy Jr. s-a plâns organismului responsabil de buna desfăşurare a campaniei electorale că a fost exclus din dezbaterea televizată dintre Joe Biden şi Donald Trump, a declarat miercuri echipa sa de campanie, scrie AFP, preluat de agerpres.ro.

Nepotul preşedintelui asasinat “JFK” acuză postul CNN, care urmează să difuzeze o primă confruntare în direct între Biden şi Trump pe 27 iunie, că l-a exclus din dezbatere.

Avocaţii săi au depus o plângere la Comisia electorală federală, marţi, în care au susţinut că echipa lui Joe Biden a cerut în mod deschis ca Robert Kennedy Jr. să nu participe şi au menţionat că presa americană a raportat că Donald Trump “a primit asigurări din partea CNN că domnul Kennedy va fi exclus”.

De asemenea în centrul plângerii: obligaţia impusă de canalul de ştiri, pentru a participa la dezbatere, de a apărea pe buletinele de vot ale unui număr suficient de state până pe 20 iunie.

Or, acest avocat în dreptul mediului, respins de o mare parte a clanului Kennedy, este înregistrat în prezent doar în şapte state.

“RFK Jr” nu are aproape nicio şansă de victorie în noiembrie, cu puţin peste 10% din intenţiile de vot în sondaje. Dar democraţii ca şi republicanii sunt îngrijoraţi de impactul acestuia în statele-cheie, unde ar putea înclina voturile indecişilor într-o parte sau alta.

Robert Kennedy Jr va candida la alegerile prezidențiale din SUA din 2024

Controversatul Robert Kennedy Jr., nepotul preşedintelui american “JFK” asasinat în 1963, a anunţat miercuri că este candidat la alegerile prezidențiale din SUA din 2024, relatează AFP.

“Îmi anunţ candidatura la învestitura democrată”, a afirmat sexagenarul, ale cărui şanse de reuşită sunt limitate, în faţa susţinătorilor săi din Boston, potrivit Reuters.

Robert Kennedy Junior este fiul fostului ministru democrat al Justiţiei şi candidat la preşedinţie Robert Kennedy, care a fost asasinat în 1968, dar şi nepotul preşedintelui John Fitzgerald Kennedy, asasinat cu cinci ani înainte.

Avocat specializat pe probleme de mediu, el este cunoscut încă din 2005 pentru propagarea unor teorii ale conspiraţiei privind vaccinurile, legând în special autismul de una dintre componentele unor vaccinuri.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Putin avertizează Occidentul „să nu se joace cu focul” permițând Ucrainei să folosească armele primite în atacuri în interiorul Rusiei

Cătălin Șerban
-
0
Putin avertizează Occidentul „să nu se joace cu focul” permițând Ucrainei să folosească armele primite în atacuri în interiorul Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat marţi Occidentul că membrii NATO din Europa se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să folosească armele occidentale pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei, ceea ce, în opinia sa, ar putea declanşa un conflict global, transmite Reuters, potrivit epochtimes-romania.com.

După mai bine de doi ani de la declanşarea celui mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Putin a vorbit tot mai mult despre riscul unui conflict global mai amplu, în timp ce Occidentul se gândeşte ce să facă în legătură cu avansarea trupelor ruseşti în Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, pentru The Economist, că membrii alianţei ar trebui să lase Ucraina să lovească cu arme occidentale adânc pe teritoriul Rusiei, un punct de vedere susţinut de unii membri NATO, dar nu şi de Statele Unite.

„Escaladarea constantă poate duce la consecinţe grave. Dacă aceste consecinţe grave apar în Europa, cum se vor comporta Statele Unite, ţinând cont de paritatea noastră în domeniul armelor strategice? Este greu de spus – vor ei un conflict global?”, a declarat Putin reporterilor la Taşkent.

Putin a declarat că loviturile ucrainene asupra Rusiei cu arme cu rază lungă de acţiune ar avea nevoie de ajutorul occidental prin satelit, de informaţii şi de ajutor militar – deci Occidentul va fi implicat direct. El a spus că trimiterea de trupe franceze în Ucraina ar fi un pas spre un conflict global.

Vorbind despre membrii NATO din Europa, Putin a spus că ţările mici de acolo „ar trebui să fie conştiente cu ce se joacă”, deoarece au suprafeţe mici de teren şi populaţii foarte dense.

„Acesta este un factor pe care ar trebui să îl aibă în vedere înainte de a vorbi despre lovituri în adâncimea teritoriului rusesc”, a spus Putin.

Avansurile ruseşti declanşează dezbateri în Occident

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanşat cea mai gravă prăbuşire a relaţiilor cu Occidentul din ultimii 60 de ani, iar criza escaladează, iar diplomaţii precizează că acum este cea mai periculoasă etapă de până acum.

Invazia a provocat moartea a zeci de mii de civili ucraineni, a determinat milioane de oameni să fugă în străinătate şi a redus la ruine cartiere şi oraşe întregi.

Rusia, care controlează 18% din Ucraina, avansează şi a deschis un nou front în regiunea Harkiv, declanşând o dezbatere în Occident cu privire la ce ar mai putea face după ce a furnizat Kievului sute de miliarde de dolari în ajutoare, arme şi informaţii.

Liderii occidentali şi Ucraina au minimalizat avertismentele Rusiei cu privire la riscul unui război mai amplu care să implice Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume, şi NATO, cea mai puternică alianţă militară din lume, condusă de Statele Unite.

Ucraina susţine că ar trebui să poată lovi în spatele liniilor ruseşti, inclusiv împotriva teritoriului suveran rusesc, pentru a riposta.

Dar oficialii ruşi spun că răbdarea Moscovei se epuizează după repetatele atacuri ucrainene împotriva oraşelor ruseşti, a rafinăriilor de petrol şi, în ultimele zile, chiar împotriva unor elemente ale sistemului său de avertizare timpurie nucleară.

Întrebat de televiziunea de stat rusă despre legitimitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Putin a declarat că singura autoritate legitimă din Ucraina este acum parlamentul şi că şeful acestuia ar trebui să primească puterea.

Zelenski nu s-a confruntat cu alegeri, în ciuda expirării mandatului său din cauza legii marţiale care a fost impusă după invazie.

Rusia susține că România are instructori militari în Ucraina. Președintele Iohannis negase că trimite combatanți, însă militarii pot fi și necombatanți

Rusia susține că mai multe țări membre NATO, printre care România, Polonia și Estonia, au deja “unități speciale” și instructori militari în Ucraina care antrenează armata ucraineană și că, separat, Franța ar avea peste o mie de militari, proveniți din Legiunea Străină, în Ucraina.

Un colonel rus din regiunea Lugansk, aflată în estul Ucrainei, a declarat că mai multe țări membre NATO au deja militari în Ucraina, iar între primele țări menționate de colonelul rus se află România. Cel care a făcut aceste afirmații este Vitaly Kiselev, considerat a fi fondatorul “milițiilor” (unități înarmate ilegale) pro-ruse din Lugansk. Din declarațiile colonelului Kiselev reiese că în Donețk și Lugansk s-ar afla peste o mie de combatanți din Legiunea Străină franceză și că, separat, țări precum România, Polonia și Estonia au în Ucraina instructori militari.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Finală dramatică la Atena: Olympiakos Pireu a câştigat trofeul Europa Conference League la fotbal, după ce a învins-o pe Fiorentina cu scorul de 1-0 (0-0, 0-0)

Cătălin Șerban
-
0
Finală dramatică la Atena: Olympiakos Pireu a câştigat trofeul Europa Conference League la fotbal, după ce a învins-o pe Fiorentina cu scorul de 1-0 (0-0, 0-0)

Olympiakos Pireu a câştigat dramatic trofeul Europa Conference League la fotbal, după ce a învins-o pe Fiorentina cu scorul de 1-0 (0-0, 0-0), după prelungiri, miercuri seara, pe AEK Arena din Atena, potrivit agerpres.ro.

Olympiakos a devenit prima echipă elenă care câştigă un trofeu european prin golul atacantului marocan Ayoub El Kaabi (116).

Fiorentina a pierdut finala competiţiei pentru al doilea sezon consecutiv, după ce anul trecut era învinsă de West Ham United cu 2-1, printr-un gol înscris de Jarrod Bowen (90).

Olympiakos a avut prima mare ocazie a finalei, portarul Terracciano (4) salvând golul la şutul trimis de Podence la colţul lung. Echipa viola a replicat imediat, dar Belotti a fost imprecis din poziţie bună (5).

Fiorentina, care a început meciul cu opt jucători care au fost titulari şi în finala de anul trecut, a fost echipa care a construit mai mult, iar Bonaventura (21) l-a testat pe tânărul portar grec Tzolakis, care a fost la post.

Portughezul Podence a creat din nou pericol la poarta lui Terracciano (25), cu o deviere cu capul la un corner, însă goalkeeper-ul italian a reţinut.

În repriza secundă ocazii clare de poartă au lipsit multă vreme, Fiorentina fiind mai aproape de finalizare, însă Milenkovic (65) a trimis pe lângă poartă cu capul, iar Tzolakis a intervenit salvator la reluarea nu tocmai reuşită a lui Kouame (69).

Oly ieşit la rampă pe finalul timpului regulamentar, când Iborra a trimis periculos cu capul mingea centrată de Horta (80).

Gazdele au protestat în debutul prelungirilor, după ce o centrare a lovit mâna lui Martinez Quarta în careu, dar arbitrul nu a acordat penalty.

Terraciano s-a evidenţiat din nou (96), de data aceasta la şutul lui Jovetic, fostul jucător al Fiorentinei. La poarta cealaltă, Tzolakis a salvat situaţia la mingea trimisă de Ikone (110).

Olympiakos s-a impus prin golul marocanului Ayoub El Kaabi, care i-a luat faţa fundaşului şi a trimis cu capul în plasă la colţul scurt mingea centrată de Hezze (116). Pentru El Kaabi a fost al 16-lea său gol european din acest sezon.

Fiorentina a avut o şansă de a restabili egalitatea, însă Ikone a fost blocat in extremis de David Carmo (120+1).

Ambele formaţii au fost lipsite de prospeţime în unele momente, având în vedere că au jucat 57 de meciuri în acest sezon.

Spaniolul Jose Luis Mendilibar a devenit, la 63 de ani şi 76 de zile, cel mai vârstnic antrenor care câştigă Europa Conference League, doborând recordul lui David Moyes, care avea 60 de ani şi 43 de zile când a cucerit trofeul cu West Ham, anul trecut.

Fiorentina rămâne singurul club care a jucat finalele celor patru competiţii europene intercluburi, Cupa Campionilor Europeni/Champions League, Cupa UEFA/Europa League, UEFA Europa Conference League şi defuncta Cupa Cupelor.

Olympiakos Pireu – Fiorentina 1-0 (0-0, 0-0), după prelungiri
A marcat: Ayoub El Kaabi (116).
Atena, AEK Arena: 26.842 spectatori
Europa Conference League – finala

Au evoluat echipele:
Olympiakos: 88. Konstantinos Tzolakis – 23. Rodinei, 45. Panagiotis Retsos, 16. David Carmo, 3. Francisco Ortega (18. Quini, 91) – 32. Santiago Hezze, 8. Vicente Iborra – 56. Daniel Podence (19. Georgios Masouras, 106), 6. Chiquinho (5. Andre Horta, 77), 7. Konstantinos Fortounis (căpitan; 22. Stevan Jovetic, 73) – 9. Ayoub El Kaabi (11. Youssef El-Arabi, 120+2). Antrenor: Jose Luis Mendilibar.
Rezerve neutilizate: 1. Alexandros Paschalakis, 99. Athanasios Papadoudis – 15. Sotiris Alexandropoulos, 20. Joao Carvalho, 27. Omar Richards, 65. Apostolos Apostolopoulos, 74. Andreas Ntoi.
Fiorentina: 1. Pietro Terracciano – 2. Dodo, 4. Nikola Milenkovic, 28. Lucas Martinez Quarta, 3. Cristiano Biraghi (căpitan; 16. Luca Ranieri, 106) – 6. Arthur Melo (32. Alfred Duncan, 74), 38. Rolando Mandragora – 10. Nicolas Gonzalez (9. Lucas Beltran, 106), 5. Giacomo Bonaventura (11. Jonathan Ikone, 82), 99. Christian Kouame (72. Antonin Barak, 82) – 20. Andrea Belotti (18. Mbala Nzola, 59). Antrenor: Vincenzo Italiano.
Rezerve neutilizate: 53. Oliver Christensen – 8. Maxime Lopez, 19. Gino Infantino, 22. Davide Faraoni, 33. Michael Kayode, 65. Fabiano Parisi.

Arbitru: Artur Soares Dias; arbitri asistenţi: Paulo Soares, Pedro Ribeiro (toţi din Portugalia); al patrulea oficial: Glenn Nyberg (Suedia)
Arbitru video: Tiago Martins (Portugalia); arbitri asistenţi video: Christian Dingert, Marco Fritz (ambii din Germania)
Observator pentru arbitri: Carlos Velasco Carballo (Spania); Delegat UEFA: Istvan Huszar (Ungaria)
Cartonaşe galbene: Podence (29), Martinez Quarta (42), Kouame (79), Jovetic (94), Paschalakis (95), Biraghi (99), El Kaabi (117).

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Dispută Brazilia-Israel: Președintele Lula da Silva și-a revocat ambasadorul de la Tel Aviv

Cătălin Șerban
-
0
Dispută Brazilia-Israel: Președintele Lula da Silva și-a revocat ambasadorul de la Tel Aviv

Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva l-a revocat pe ambasadorul său în Israel și l-a trimis în calitate de reprezentant special la Geneva, pe fondul unei dispute diplomatice între cele două țări, se arată în Monitorul Oficial, publicat miercuri, potrivit jurnalul.ro.

Revocarea lui Frederico Meyer vine la câteva luni după ce Lula l-a chemat înapoi în Brazilia. Rechemarea lui Meyer a avut loc după ce ministrul israelian de externe, Israel Katz, l-a convocat pe Meyer pentru a-i spune că Lula este persona non grata în țara din Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

Măsura Israelului a fost legată de remarcile lui Lula care a comparat războiul Israelului din Gaza cu Holocaustul.

Meyer nu s-a mai întors în Israel de atunci.

El va fi acum reprezentantul special al Braziliei la Națiunile Unite și la alte organizații internaționale la Geneva.

Un nou ambasador brazilian în Israel va fi anunțat în timp util, a precizat Ministerul de Externe al Braziliei într-o declarație, adăugând că, până atunci, ambasada sa din Tel Aviv va fi condusă de însărcinatul său cu afaceri.

Ambasadorul israelian, convocat la Brasilia

Ministrul brazilian de Externe, Mauro Vieira, l-a convocat pe ambasadorul Israelului în Brazilia, după ce preşedintele Lula da Silva a fost declarat “persona non grata” în Israel pentru afirmaţiile sale în care a comparat războiul din Fâşia Gaza cu Holocaustul.

“În faţa gravităţii declaraţiilor de luni dimineaţă ale guvernului israelian, ministrul Mauro Vieira (…) l-a convocat astăzi pe ambasadorul israelian Daniel Zonshine” la Rio de Janeiro, potrivit unui comunicat al Ministerului brazilian de Externe.

De asemenea, el l-a “rechemat pentru consultări pe ambasadorul brazilian la Tel Aviv, Frederico Meyer, care va pleca mâine (marţi) în Brazilia”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Israelul justifică acțiunea militară de la Rafah împotriva Hamas prin existența unor tuneluri sub frontiera egipteană

Cătălin Șerban
-
0
Israelul justifică acțiunea militară de la Rafah împotriva Hamas prin existența unor tuneluri sub frontiera egipteană

Israelul afirmă că există tuneluri sub frontiera egipteană cu Fâşia Gaza pentru a justifica ofensiva sa la Rafah împotriva Hamas, a acuzat miercuri “o sursă egipteană de rang înalt” citată de Al-Qahera News, media apropiată serviciilor de informaţii egiptene, scrie AFP, potrivit agerpres.ro.

“Informaţiile presei israeliene despre existenţa unor tuneluri la frontiera Egiptului cu Fâşia Gaza nu sunt adevărate”, a declarat această sursă.

“Israelul foloseşte aceste alegaţii pentru a justifica continuarea operaţiunii asupra oraşului palestinian Rafah (în extremul sud al Fâşiei Gaza, la frontiera cu Egiptul) şi pentru a prelungi războiul în scopuri politice”, a adăugat ea.

Anterior, consilierul israelian pentru securitate naţională, Tzachi Hanegbi, declarase că Israelul trebuie să “se asigure (de la egipteni) că nu există contrabandă prin tunelurile” sub graniţa dintre Egipt şi teritoriul palestinian asediat, unde se înfruntă de aproape opt luni Israelul şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

“Trebuie să închidem frontiera între Egipt şi Fâşia Gaza”, a adăugat el într-un interviu acordat postului israelian de radio Kan.

Din 2013, armata egipteană a distrus sute de tuneluri subterane săpate între Fâşia Gaza şi Egipt, care în opinia sa au servit pentru contrabanda de luptători şi arme în timpul lungii sale campanii împotriva grupărilor jihadiste din Peninsula Sinai (nord-estul Egiptului).

Destinate contrabandei sau în scopuri militare pentru grupările armate palestiniene, punctele de trecere clandestine săpate în Fâşia Gaza sunt de multă vreme esenţiale pentru a ocoli blocadele impuse de Israel şi Egipt.

De la începutul războiului din Fâşia Gaza, Israelul a afirmat în repetate rânduri că prin tunelurile de sub frontiera cu Egiptul contrabanda continuă.

În ianuarie, şeful serviciilor de comunicaţii ale statului egiptean, Diaa Rashwan, a declarat că Egiptul a “eliminat aceste tuneluri odată pentru totdeauna”, făcând “imposibilă orice operaţiune de contrabandă, fie la suprafaţă, fie sub pământ”.

Egiptul a acuzat atunci Israelul că încearcă să justifice ocuparea ilegală a coridorului Philadelphia, o zonă tampon la frontiera dintre Fâşia Gaza şi Egipt, potrivit lui Rashwan.

Miercuri seara, un responsabil militar israelian a anunţat că armata israeliană a preluat controlul asupra coridorului Philadelphia. Contraamiralul Daniel Hagari, purtător de cuvânt al armatei israeliene, a declarat că armata israeliană a descoperit “aproximativ 20 de tuneluri” în această zonă.

VIDEO. Nou-născuții au fost evacuați din Gaza

Un prim grup de bebeluși născuți prematur care au fost evacuați dintr-un spital din Fâșia Gaza a trecut luni (20 noiembrie) în Egipt pentru a primi tratament medical, potrivit unor imagini difuzate de guvernul egiptean.

Peste douăzeci de bebeluși erau așteptați să traverseze, potrivit televiziunii egiptene Al Qahera. Nou-născuții se aflau la spitalul Al Shifa din Gaza, unde alți câțiva bebeluși au murit pe fondul prăbușirii serviciilor medicale, cauzată parțial de întreruperi de energie electrică, când s-a terminat combustibilul.

Forțele israeliene au luat cu asalt spitalul Al Shifa săptămâna trecută, pentru a căuta o rețea de tuneluri Hamas construită dedesubt.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ialomița: Un bărbat de 44 de ani a murit când încerca să facă o bombă artizanală

Cătălin Șerban
-
0
Ialomița: Un bărbat de 44 de ani a murit când încerca să facă o bombă artizanală

Un bărbat de 44 de ani din judeţul Ialomiţa a murit încercând să facă o bombă artizanală în locuinţă. Materialele folosite au explodat. În imobil anchetatorii au găsit articole pirotehnice şi elemente de muniţie, conform spotmedia.ro.

”În cursul nopţii trecute, poliţiştii au fost sesizaţi, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că din locuinţa unui bărbat, de 44 de ani, din municipiul Feteşti, iese fum urmare a unui zgomot puternic, iar acesta este inconştient.

La faţa locului, s-a deplasat cu operativitate o echipă complexă de poliţişti, pompieri, jandarmi şi medici, care au constatat decesul bărbatului, iar în interiorul locuinţei au identificat mai multe obiecte susceptibile a conţine materiale pirotehnice şi explozive”, au transmis, miercuri seară, oficialii IPJ Ialomiţa.

Potrivit acestora, cercetările se derulează sub conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, fiind întocmit dosar penal pentru omor, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.

”În cadrul cercetării la faţa locului, au fost identificate articole pirotehnice şi elemente de muniţie, care au fost ridicate în condiţii de siguranţă şi urmează a fi expertizate.

Pentru ridicarea în condiţii de siguranţă şi investigarea materiilor explozive, s-a beneficiat de sprijinul Serviciului Pirotehnic din cadrul Brigăzii Antitero a Serviciului Român de Informaţii”, a mai precizat sursa citată.

Surse judiciare au precizat că incidentul s-a produs în timp ce bărbatul încerca să construiască o bombă artizanală. Deocamdată, nu a fost comunicat motivul pentru care bărbatul încerca să construiască bomba.

Rusia susține că a interceptat un transport de bombe artizanale care a trecut prin România. Bombele ar fi fost ascunse în icoane

Serviciul de informații al Rusiei, FSB, susține că a confiscat un transport de bombe artizanale, care avea ca destinație Moscova și care trecuse anterior prin România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania și Letonia.

Rusia mai pretinde că dispozitivele explozive proveneau din Ucraina. Nu este clar de ce, dacă proveniența explozibilului este Ucraina, acest explozibil n-a fost trimis de Ucraina pe o cale mai scurtă, de exemplu direct în Polonia (nu prin România, Ungaria și Slovacia), întrucât Ucraina și Polonia au graniță comună.

Presa de stat de la Moscova citează un comunicat al FSB în care este prezentată o declarație a șoferului camionului în care s-ar fi descoperit explozibilul: “Când am ajuns în <…> România pentru încărcare, la depozit m-am uitat la marfă. Era formată din ustensile liturgice și icoane. Și apoi m-am îndreptat spre Rusia, la Moscova, unde trebuia descărcată marfa”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cazurile AEGEK și SIVECO, aproape să îngroape ministerul lui Adrian Câciu! Guvernul scoate de la saltea 300 de milioane de lei

Puterea.ro
-
0
Cazurile AEGEK și SIVECO, aproape să îngroape ministerul lui Adrian Câciu! Guvernul scoate de la saltea 300 de milioane de lei



Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu, se confruntă cu posibilitatea un blocaj financiar semnificativ din cauza unei serii de sentințe judecătorești și cereri de despăgubire formulate împotriva instituției. Pentru a evita acest colaps, Guvernul va trebui să aloce de la fondul de rezervă, zis și bugetul parlel, suma de 300 milioane de lei. 

Cazul AEGEK

În implementarea programelor ISPA, la data de 16.11.2004 a fost încheiat un contract…



Source link

SUA vor da Republicii Moldova fonduri de 50 milioane de dolari pentru a se opune interferențelor ruse

Cătălin Șerban
-
0
SUA vor da Republicii Moldova fonduri de 50 milioane de dolari pentru a se opune interferențelor ruse

Statele Unite ale Americii (SUA) vor oferi Republicii Moldova 50 de milioane de dolari pentru a întări capacitatea republicii de a rezista interferenţelor ruse, de a organiza alegeri libere, corecte şi de a continua parcursul spre Uniunea Europeană, a anunţat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de preşedintele Maia Sandu, la Chişinău, informează MOLDPRES, preluat de agerpres.ro.

Oficialul american a subliniat că SUA îşi doreşte să conlucreze cu Republica Moldova pentru a consolida economia şi securitatea energetică a ţării.

“Atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene au exacerbat şi provocările pentru ţara voastră. Au crescut preţurile la energie, care afectează întreprinderile şi consumatorii. Statele Unite, împreună cu Republica Moldova, doresc să sporească utilizarea surselor regenerabile, pentru a ne îndepărta de dependenţa faţă de sursele energetice ruse”, a declarat Blinken.

Potrivit secretarului de stat american, “Republica Moldova are o experienţă directă cu aceste provocări” şi de aceea este”atât de ferm alături de poporul ucrainean”. “Sunteţi într-adevăr o ţară mică cu o inima mare. Aţi primit peste un milion de refugiaţi la începutul războiului, aţi oferit adăpost, locuri de muncă, asistenţă medicală şi educaţie. Cred că moldovenii sunt conştienţi de faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina este important nu numai pentru Ucraina, dar şi pentru Moldova, pentru restul Europei şi dincolo de ea. Noi ştim că dacă permitem acestei agresiuni împotriva Ucrainei să continue, aceste atacuri nu se vor opri la Ucraina. De aceea, suntem alături şi sprijinim Ucraina’, a subliniat Antony Blinken.

Secretarul american de stat a spus că SUA şi partenerii folosesc sancţiuni împotriva celor ce încearcă să submineze democraţia Moldovei. Acesta a apreciat angajamentul Republicii Moldova pentru democraţie, în contextul unei campanii de dezinformare şi tentative antiguvernamentale.

“Sunt aici şi aduc din partea preşedintelui Biden angajamentul ferm pentru suveranitatea şi succesul Republicii Moldova. Doamnă preşedinte, ultima oară când am fost aici mi-aţi spus că o Moldovă mai puternică, mai rezistentă poate deveni un pol de stabilitate, un partener de încredere, un bastion al lumii libere şi cred că aceasta este calea pe care se află poporul Republicii Moldova şi acesta este parcursul de care aţi vorbit. Acum doi ani am discutat cum vom continua să construim o Moldovă dinamică, ancorată în Europa, care trăieşte în pace, cu moldovenii care îşi vor decide viitorul lor”, a amintit Blinken.

“În ciuda atâtor dificultăţi cu care vă confruntaţi, aţi făcut paşi concreţi pentru a îndeplini această viziune care va crea un viitor puternic – parcursul european. Astăzi dorim să continuăm aceste progrese şi vom încheia în curând negocierile pentru un nou sediu al ambasadei, care va fi un simbol al profunzimii relaţiei noastre şi va oferi o bază pentru aprofundarea acestora. Aici este foarte puternic angajamentul pentru democraţie, astfel încât moldovenii să îşi decidă propriul viitor şi asta în faţa unei campanii de intimidare, de interferenţă rusească, răspândire a dezinformării, utilizare a corupţiei ca armă, fabricarea de proteste antiguvernamentale”, a adăugat oficialul american.

“Împreună cu alte ţări încercăm să vă oferim sprijinul necesar pentru a avansa. Mă reîntorc la februarie 2022, de atunci SUA au alocat 774 de milioane de dolari pentru a consolida instituţiile moldoveneşti, a construi rezilienţa voastră şi a contracara aceste acţiuni care vin din partea Federaţiei Ruse’, a precizat Antony Blinken.

Secretarul american de stat, Antony Blinken, efectuează miercuri o vizită în Republica Moldova. Agenda include întrevederi cu şefa statului Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean, precum şi alţi oficiali moldoveni. Aceasta este a doua vizită a lui Antony Blinken în Republica Moldova după cea din martie 2022.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Au început deliberările cu cei 12 jurați în procesul penal al lui Donald Trump

Cătălin Șerban
-
0
Au început deliberările cu cei 12 jurați în procesul penal al lui Donald Trump

Cei 12 jurați în procesul penal al lui Donald Trump la New York deliberează miercuri pentru a ajunge la un verdict istoric care ar putea înclina campania prezidențială americană într-un scenariu complet nou, potrivit AFP. Deliberările juriului pot dura mai multe zile, potrivit hotnews.ro.

Aceștia vor trebui să îl declare în unanimitate pe Donald Trump vinovat sau nevinovat.

Judecătorul Juan Merchan, de la Tribunalul districtual din Manhattan, care prezidează acest proces fără precedent împotriva unui fost președinte american, le-a ordonat celor șapte bărbați și cinci femei să se retragă în spatele ușilor închise, nu fără a-i avertiza împotriva oricărei tentații de a judeca faptele pe baza „opiniilor lor personale”.

„Aveți obligația de a lăsa deoparte (opiniile (voastre) personale, fie că sunt pro sau contra acuzatului”, a avertizat magistratul în timp ce dădea instrucțiunile sale juridice juriului format din 12 cetățeni americani care trebuie să decidă soarta judiciară a fostului lor președinte republican (2017-2021), care aspiră să redevină președinte pe 20 ianuarie.

Donald Trump, în vârstă de 77 de ani, a părăsit apoi sala de judecată, judecătorul ordonându-i să nu părăsească clădirea tribunalului din Manhattan în timpul deliberărilor.

Aflat în campanie pentru alegerile prezidențiale din 5 noiembrie și obligat de la jumătatea lunii aprilie să vină în fiecare zi în sala de judecată, miliardarul republican a răbufnit apoi în fața presei împotriva „unei situații scandaloase” și a denunțat „proceduri (penale) trucate”.

Nici măcar „Maica Tereza nu ar putea să înlăture aceste acuzații”
Nici măcar „Maica Tereza nu ar putea să înlăture aceste acuzații”, a spus el, sugerând că nici măcar o sfântă precum celebra călugăriță catolică, care a murit în 1997 și a fost canonizată, nu ar putea convinge instanțele de nevinovăția sa.

Pe rețeaua sa de socializare Truth, Donald Trump a denunțat de asemenea un „tribunal de proastă calitate” și un magistrat „corupt și conflictual”.

Juriul trebuie să răspundă la o singură întrebare

Marți a fost o zi maraton la etajul 15 al tribunalului din Manhattan.

Juriul a ascultat mai mult de trei ore de pledoarii ale apărării care au cerut o achitare „rapidă” a acuzatului, urmate de cinci ore de pledoarii ale acuzării care au cerut condamnarea acestuia pentru „subminarea democrației”.

Cele șase săptămâni de dezbateri de la New York au fost dominate de povești despre sex, bani și politică.

Juriul va trebui să se pronunțe asupra unei singure întrebări: a fost Donald Trump vinovat de 34 de falsificări de documente contabile, menite să ascundă o plată de 130.000 de dolari către actrița porno Stormy Daniels pentru a evita un scandal sexual chiar la sfârșitul campaniei sale prezidențiale din 2016?

În unanimitate

În cazul unui răspuns pozitiv, campania prezidențială din 2024 ar ajunge într-un scenariu fără precedent, unul dintre cei doi mari candidați fiind condamnat penal.

Donald Trump ar putea face apel și ar putea totuși să candideze pe 5 noiembrie împotriva lui Joe Biden, actualul președinte democrat, în vârstă de 81 de ani.

Deliberările juriului pot dura mai multe zile. Aceștia vor trebui să îl declare în unanimitate pe Donald Trump vinovat sau nevinovat.

Dacă, după o anumită perioadă de timp, nu vor cădea de acord, procesul va fi anulat și totul va trebui refăcut, un răgaz care s-ar putea dovedi suficient pentru Donald Trump, deoarece va fi probabil dificil să organizeze noi dezbateri înainte de alegerile prezidențiale.

Apărarea trebuie deci să convingă doar un singur jurat să nu-l condamne pe candidatul Partidului Republican.

Conspirație

În timpul pledoariei finale, care a durat cinci ore, marți, procurorul Joshua Steinglass a încercat pentru ultima dată să îi convingă pe jurați că, în spatele falsificărilor contabile, „inima acestui caz este o conspirație și o mușamalizare” pentru a câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie 2016 împotriva lui Hillary Clinton.

Banii au fost folosiți pentru a cumpăra tăcerea lui Stormy Daniels cu privire la o relație sexuală pe care aceasta susține că a avut-o cu miliardarul în 2006, când acesta era deja căsătorit cu soția sa Melania, episod negat de Donald Trump.

Suma i-a fost plătită actriței de Michael Cohen, fostul confident al omului de afaceri și lider republican.

Odată ce Donald Trump a ajuns la Casa Albă, în 2017, Michael Cohen a prmit banii înapoi, folosind, potrivit acuzării, facturi false și înregistrări deghizate în „onorarii legale” în conturile Organizației Trump, de unde și urmărirea penală pentru falsuri contabile.

Dar, pentru apărare, acest argument nu este valabil. Donald Trump, acum „liderul lumii libere” și preocupat de probleme mult mai importante, nu cunoștea detaliile documentelor atunci când și-a plătit avocatul.

Dacă va fi găsit vinovat, judecătorul va pronunța sentința peste câteva săptămâni. Aceasta ar putea fi de până la patru ani de închisoare, dar magistratul poate decide o pedeapsă alternativă, cum ar fi eliberarea condiționată.

Trump se confruntă cu o audiere pentru sfidarea curții din cauza comentariilor despre martori

Donald Trump se confruntă marți cu o audiere pentru sfidarea curții în cadrul procesului său penal istoric, procurorii din New York insistând că fostul președinte a încălcat în mod repetat ordinul de restricție emis pentru a-l împiedica să intimideze martorii.
Audierea vine la o zi după ce juriul a ascultat argumentele inițiale în cazul banilor pentru tăcere al lui Trump, cu procurorii plasându-l în centrul unei conspirații criminale, în timp ce echipa sa de apărare a insistat că el „este nevinovat”.

Cazul, care se concentrează pe acuzațiile de fraudă în afaceri în perioada premergătoare victoriei lui Trump în alegerile din 2016, este primul proces penal al unui fost președinte al SUA – și deja pune în pericol candidatura lui Trump la Casa Albă din noiembrie, deoarece nu poate părăsi sala de judecată pentru campania electorală.

Audierea pentru sfidarea curții de marți se va concentra pe declarațiile făcute de republican despre martorii Michael Cohen – fostul său asistent personal – și Stormy Daniels, o actriță porno.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Pandele a încercat să se autoplagieze și să-și ducă teza la Primăria Capitalei. Plagiat în toată Firea

academiacatavencu.com
-
0
Pandele a încercat să se autoplagieze și să-și ducă teza la Primăria Capitalei. Plagiat în toată Firea


Ilustrație: Marian Avramescu

Primarul-doctor de Voluntari, Florin Pandele, este acuzat că a comis furt intelectual.

Se pare că Florentin Pandele ar fi încercat să se autoplagieze și, cu titlul de doamnă Pandele, să intre în cartea de istorie a Primăriei Municipiului București.

Teza doctorului de Ilfov nu s-a dovedit însă potrivită pentru București, nici în urmă cu aproape patru ani.

Rezultatele slabe ale elevilor ilfoveni de la examenele naționale se reflectă…



Source link

Marcel Ciolacu anunță o ședință comună a guvernelor României și Ucrainei care va avea loc cât mai curând

Cătălin Șerban
-
0
Marcel Ciolacu anunță o ședință comună a guvernelor României și Ucrainei care va avea loc cât mai curând

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că în perioada următoare va avea loc o şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, reuniune care cel mai probabil se va desfăşura la Bucureşti, potrivit agerpres.ro.

“Mai mult ca sigur, în perioada următoare o să avem o şedinţă iarăşi, Guvernul ucrainean cu Guvernul României. Aşa a şi rămas când am avut ultima şedinţă de la Kiev, vom stabili dacă va fi la Bucureşti. Diplomatic, ar trebui să fie la Bucureşti”, a declarat Marcel Ciolacu, miercuri, la Euronews România.

Premierul a afirmat că şi-ar dori ca formatul acestei reuniuni guvernamentale să fie mai larg, cu reprezentanţi şi din Polonia şi Republica Moldova.

“Eu mi-aş dori ca formatul să fie mai larg. Să fim totuşi România şi Polonia, şi Ucraina şi posibil şi Republica Moldova. În acest moment lucrăm la … Pentru că vorbim de o strategie regională şi vorbim de statele care au ajutat cel mai mult Ucraina şi când a existat migraţia, acestea sunt traseele”, a declarat Ciolacu.

În context, el a punctat că sustenabilitatea economică a Ucrainei se datorează în mare măsură şi implicării statului român şi a deciziilor României, în primul rând cea legată de tranzitarea grânelor.

“Cu adevărat am luat măsuri în compensare pentru fermierii din România. Întotdeauna este loc şi de mai bine, dar găsind acest sistem de licenţiere pe care l-am convenit eu împreună cu primul-ministru al Ucrainei, Denis Şmîhal, pe urmă a fost aprobat şi de către Comisie şi acum vedem că toate statele europene au luat această formulă. Încă este un stat aflat la nevoie şi agresat de către alt stat, fără niciun temei real”, a declarat Ciolacu.

Precedenta reuniune comună a guvernelor României şi Ucrainei a avut loc, la Kiev, în toamna anului trecut, pe 18 octombrie.

La Kiev se desfășoară ședința comună a guvernelor României și Ucrainei. Scopul declarat al premierului Ciolacu este susținerea românilor din Ucraina

În capitala Ucrainei, Kiev, se desfășoară, în ziua de 18 octombrie 2023, prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei, sub conducerea celor doi prim-miniștri: Marcel Ciolacu și Denys Shmyhal.

Potrivit unui comunicat al Guvernului României, intențiile părții române sunt “promovarea drepturilor românilor din Ucraina și semnarea unor acorduri bilaterale importante”.

”Vizita la Kiev are două obiective clare – promovarea drepturilor românilor din Ucraina și semnarea unor acorduri bilaterale importante, care să pună bazele unei colaborări mai aplicate în mai multe sectoare. Ucraina poate conta pe România acum și pe termen lung pentru că avem capacitatea de a deveni un centru de suport logistic pentru reconstrucția acestei țări”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cazurile AEGEK și SIVECO, aproape să îngroape ministerul lui Adrian Câciu! Guvernul scoate de la saltea 300 milioane de lei

Puterea.ro
-
0
Cazurile AEGEK și SIVECO, aproape să îngroape ministerul lui Adrian Câciu! Guvernul scoate de la saltea 300 milioane de lei



Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu, se confruntă cu posibilitatea un blocaj financiar semnificativ din cauza unei serii de sentințe judecătorești și cereri de despăgubire formulate împotriva instituției. Pentru a evita acest colaps, Guvernul va trebui să aloce de la fondul de rezervă, zis și bugetul parlel, suma de 300 milioane de lei. 

Cazul AEGEK

În implementarea programelor ISPA, la data de 16.11.2004 a fost încheiat un contract…



Source link

Ministrul ceh de externe crede că orice pas al NATO pentru Ucraina va izola Rusia

Cătălin Șerban
-
0
Ministrul ceh de externe crede că orice pas al NATO pentru Ucraina va izola Rusia

La începutul acestei luni, preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski a îndemnat aliaţii să intensifice ajutorul şi implicarea în război într-un interviu acordat Reuters, în timp ce forţele ucrainene sunt supuse unei presiuni tot mai mari de-a lungul a peste 1.000 km de linii de front şi după ce livrările de arme au fost întârziate luni de zile din cauza disputelor politice interne, potrivit actualitate.org.

Miniştrii de externe ai celor 32 de membri NATO se vor reuni joi şi vineri în capitala cehă Praga pentru a pune la punct acorduri pentru mai târziu, când liderii NATO se vor reuni la Washington în iulie, concentrându-se pe plasarea sprijinului pentru Ucraina pe o bază mai stabilă pe termen lung.

„ NATO este o alianţă defensivă. Nu vrem să schimbăm nimic în această privinţă. Pe de altă parte, dacă vrem să apărăm Europa, suntem destul de deschişi în a recunoaşte ceea ce ameninţă apărarea europeană. Acesta este, în ochii mei, imperialismul rusesc”, a declarat Lipavsky într-un interviu acordat Reuters.

„Fac apel la alte state să aibă o strategie comună pentru a ţine Rusia în frâu şi, cu siguranţă, fiecare pas care va ajuta Ucraina, va ajuta, de asemenea, la acest obiectiv”.

Alianţa îşi propune să preia de la Washington coordonarea ajutorului militar occidental şi a instruirii pentru Kiev, în încercarea de a proteja fluxul continuu de arme către Ucraina împotriva oricărei interferenţe din partea lui Donald Trump, în cazul în care acesta va reveni la Casa Albă anul viitor.

Trump este sceptic în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei, care a subliniat politicile „America First”.

Lipavsky a declarat că Cehia a susţinut obiectivul de a transfera responsabilitatea pentru organizarea ajutorului pentru Ucraina de la aşa-numitul Grup Ramstein, un grup de 56 de ţări, la alianţa însăşi.

„Suntem foarte deschişi să folosim NATO ca platformă şi să creăm, de exemplu, un anumit aparat care să ajute în acest sens… iar acesta va fi un mesaj foarte puternic pentru Putin, că ambiţiile sale imperiale nu vor fi necontrolate”, a spus el.

Aliaţii vor trebui să învingă rezistenţa Ungariei, care, sub conducerea premierului Viktor Orban, a adoptat o poziţie din ce în ce mai conflictuală faţă de ajutorul acordat Ucrainei.

Lipavsky a declarat că nu este îngrijorat că această schimbare va duce NATO mai aproape de un conflict cu Rusia – deoarece Rusia este cea care a escaladat situaţia. De asemenea, el nu a fost îngrijorat de faptul că ţările din Grupul Ramstein vor regândi sprijinul.

„Sunt sigur că totul va fi făcut în aşa fel încât să nu pierdem pe nimeni pe drum. Şi cred că există o mulţime de ţări care nu sunt în NATO şi care înţeleg valoarea strategică a sprijinului acordat Ucrainei”, a spus el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat ideea de a promite 100 de miliarde de euro Kievului în următorii cinci ani, iar miniştrii vor evalua sentimentele iniţiale cu privire la acest lucru, a declarat Lipavsky.

El a adăugat că nu se aşteaptă la nicio mişcare substanţială în direcţia extinderii unei invitaţii mai concrete către Ucraina de a adera la NATO şi a spus că este mai important să se concentreze asupra nevoilor imediate ale ţării.

„Cred că toată lumea simte că mai întâi trebuie să luăm măsuri practice pentru Ucraina, pentru ca Ucraina să poată supravieţui, iar apoi putem avea o discuţie mai politică despre aderare”, a spus el.

Statele membre NATO sunt profund îngrijorate „ de activitățile rău intenționate ale Rusiei” pe teritoriul Alianței

Statele membre ale NATO s-au declarat joi “profund preocupate de activităţile rău intenţionate” ale Rusiei “întreprinse recent pe teritoriul Alianţei” şi care “constituie o ameninţare la adresa securităţii lor”, informează AFP, potrivit agerpres.ro.

Într-un comunicat, aliaţii denunţă “activităţile ostile ale statului (rus) care au lovit Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit”.

“Incidentele în cauză se înscriu în cadrul intensificării activităţilor pe care Rusia le întreprinde în tot spaţiul euroatlantic şi mai ales pe teritoriul Alianţei, făcând apel la intermediari”, se subliniază în comunicat.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.