Alex Florența a prezentat, marţi, concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România, despre care a spus că e „mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample”, potrivit Antena 3 CNN.
Procurorul general a subliniat că România a fost ținta unor campanii ample hibride în contextul alegerilor din 2024 – prin atacuri cibernetice, măsuri de influențare electorală, etc, – și se află în continuare în vizor.
„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024”, a afirmat Florenţa, subliniind că obiectivele actorilor ostili au fost modelarea opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea coeziunii sociale.
„România a fost și va fi ținta unui război hibrid”, a declarat procurorul general, explicând că atacurile s-au manifestat prin campanii de dezinformare, microtargetare a populaţiei, măsuri de destabilizare a ordinii publice şi atacuri cibernetice masive. Acestea au exploatat vulnerabilităţile audienţelor prin folosirea reţelelor sociale şi prin tehnici de inginerie socială.
Peste 85000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale din România
În 2024, România a fost ţinta a peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, iar mai mult de 13 instituţii au fost vizate de atacuri cu origine rusă. Au fost accesate inclusiv camerele de supraveghere aflate la frontiera cu Ucraina, iar unele atacuri au vizat aeroporturi şi instituţii publice.
Războiul hibrid, a adăugat el, nu se limitează la atacuri informatice. Include și acte de sabotaj, subversiune politică, propagandă şi manipulare economică. Campaniile online au avut un caracter organizat, folosind ferme de boţi, reţele de influenceri corupţi şi conţinut generat cu inteligenţă artificială. Mesajele au fost adaptate contextului naţional – energie, migraţie, corupţie, alegeri – şi au fost distribuite în volume masive, cu ritm accelerat, pentru a crea ceea ce Florenţa a numit modelul „furtunii de minciuni”.
În apropierea alegerilor prezidenţiale, a fost observată o intensificare a campaniilor. Din 27 noiembrie 2024, peste 1,3 milioane de membri activi pe reţele sociale au dispersat mesaje instigatoare la ură, iar hashtag-ul #revoluție a fost folosit masiv, generând 1,8 milioane de vizualizări zilnic pe canale de Telegram din Rusia.
Un rol central în aceste campanii l-au avut patru companii cu legături „certe” cu Federaţia Rusă, care au construit reţele de site-uri, pagini şi influenceri. Au folosit tactica Doppelganger – clonarea site-urilor oficiale pentru a induce confuzie – şi au creat peste 2000 de pagini de Facebook cu conţinut generat prin AI, distribuite cu titluri conspiraţioniste sau alarmiste. Tematicile abordate au fost variate: nostalgie comunistă, conspiraţii, medicină alternativă, religie.
De asemenea, a fost identificată implicarea ecosistemului Pravda, activ din 2019, extins ulterior în 19 state europene, inclusiv România. În perioada campaniei electorale, Pravda România a publicat 230 de articole cu retorică naţionalist-extremistă şi mesaje favorabile candidatului Călin Georgescu.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!