Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, susţine că alegerea preşedintelui de consiliu judeţean de către consilieri reprezintă “un pas înapoi”, întrucât în timpul unui mandat pot fi schimbaţi mai mulţi şefi ai instituţiei, fapt ce poate “deranja stabilitatea administrativă”, conform Mediafax.
Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, liberalul Răducu Filipescu, este de părere că Legea alegerilor locale era o “absolut necesară”, având în vedere că anul următor este unul electoral.
Filipescu a spus că liberalii au susţinut alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi, dar că se vor “adapta” la noile prevederi legislative privitoare la alegerea autorităţilor locale.
“Faptul că a ieşit legea aşa cum a ieşit, cu primarii într-un tur şi cu preşedinţii de consilii judeţene pe listă, până la urmă asta este. Ne vom adapta la această nouă lege”, a declarat, şeful CJ Călăraşi.
Răducu Filipescu a menţionat că alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin “nu ar fi o problemă chiar specială”, dar că există “puncte negre” legate de alegerea preşedinţilor de consilii judeţene nu direct de către electorat, ci de către consilierii judeţeni.
Citește și: Legea alegerilor locale, adoptată. Cum vor fi aleși primarii și consilierii de CJ
“Alegerea preşedintelui de consiliu judeţean direct de către consilieri are, după părerea mea, mai multe puncte negre decât puncte albe. În general, mi se pare un pas înapoi această parte a legii. (…) Dacă până acum un preşedinte de consiliu judeţean era ales pe patru ani, putea să-şi facă un program şi putea să-şi facă o gândire foarte clară, acum pot fi, în timpul unui singur mandat, patru preşedinţi de consiliu judeţean, sau cinci, sau doi, în funcţie de interesul fiecărui grup politic în interiorul Consiliului Judeţean. E o problemă care poate să deranjeze stabilitatea administrativă şi care poate fi cauzată de instabilitatea politică”, a spus preşedintele CJ Călăraşi, Răducu Filipescu.
Totodată, el a afirmat că legea care prevede că primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice era una necesară.
Citește și: Cum vor putea micile partide să apeleze la șantaj pentru formarea majorității
“Este o lege care trebuia să vină neapărat, pentru că ştim foarte bine că sunt sute de cazuri de primari sau de preşedinţi de consilii judeţene care sunt aleşi în aceste asociaţii de dezvoltare intercomunitară, unde nu sunt plătiţi, dar au responsabilitate maximă. ANI a găsit această găselniţă, în baza căreia s-a decis că unii sunt incompatibili pentru că erau şi membri în aceste asociaţii de dezvoltare. Mi se pare absolut anormal să dai ca incompatibil pe un preşedinte de consiliu judeţean sau pe un primar care face parte dintr-o asociaţie în care îşi asumă responsabilităţi majore, să nu-l plăteşti sub nicio formă, nici măcar un leu la o astfel de şedinţă şi în acelaşi timp să îl acuzi de incompatibilitate. Mie mi se părea pur şi simplu aberant şi e bine că această lege a reglementat acest lucru”, a declarat Răducu Filipescu.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerile locale, stabilind că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi într-un singur tur.
Potrivit celor adoptate de deputaţi, preşedinţii consiliilor judeţene, vicepreşedinţii – dar şi viceprimarii – vor fi aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.
O altă prevedere a proiectului de lege adoptată este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.
Proiectul care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, a fost adoptat în forma stabilită de Comisia de cod electoral, fiind aprobat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Tot miercuri, Camera Deputaţilor a decis că primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, respingând cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare şi menţinând forma iniţială a legii.
