Publicarea interceptărilor din cazul Blejnar, care nu conţin indicii infracţionale (greşeală strictă a procurorului de caz), a oferit ocazia unor politicieni şi chiar şi premierului Victor Ponta de a pregăti terenul pentru interzicerea apariţiei în presă a unor astfel de documente din dosare penale.
Reamintim politicienilor că există un ghid de colabarare presă-justiţie, aprobat de CSM . Potrivit ghidului de bune practici, întocmit de reprezentanţi ai presei în colaborare cu cei ai Justiţiei – în ateliere de lucru, derulate pe parcursul mai multor luni, finanţate de Ambasada Olandei la Bucureşti-, presa trebuie să aibă acces inclusiv la interceptări, după ce dosarul ajunge la instanţă. De asemenea, presa trebuie să aibă acces inclusiv la referatul de arestare şi la motivele arestării, mai ales că recursul la arestare se judecă în şedinţă publică, unde se citesc şi se dezbat aceste documente. Accesul este posibil la dosarele în care demnitari, politicieni, magistraţi, primari, preşedinţi de consilii judeţene etc sunt acuzaţi de corupţie, delapidări, spălări de bani, interesul public fiind maxim deoarece în astfel de dosare este vorba de banii publici. Publicarea unor astfel de stenograme descurajează comiterea unor infracţiuni similare de către alţi demnitari. Cu alte cuvinte, există şi rolul preventiv al demersului jurnalistic.
Sperăm că politicienii nu vor impune reguli restrictive, ceea ar însemna că Ambasada Olandei la Bucureşti a cheltuit banii degeaba . În plus, Olanda prima ţară care că s-a opus intrării României în spaţiul Schengen pe motive care ţin tot de reformarea incompletă a Justiţiei, va ajunge la concluzia că a fost păcălită, crezând în buna intenţie a guvernanţilor de a transparentiza actul de Justiţie.
