Peste 200 de cetățeni români care au depus cerere să fie repatriați din Fâșia Gaza încă așteaptă să fie salvați, întrucât nu s-au aflat pe lista persoanelor care au putut părăsi această regiune, în primele zile de la deschiderea punctului de frontieră spre Egipt.
Primele acțiuni de evacuare a răniților palestinieni și a cetățenilor străini din Fâșia Gaza s-au realizat în zilele de 1 și 2 noiembrie 2023. Evacuarea s-a realizat doar prin punctul de frontieră Rafah, aflat în sudul Fâșiei Gaza, spre Egipt. În cea de-a doua zi, 2 noiembrie, au fost evacuați în total circa 600 de străini, dintre care 400 sunt cetățeni ai SUA. Printre străinii care au fost scoși cu succes din Gaza, la 2 octombrie, s-au aflat și 36 de cetățeni bulgari, a anunțat Mariya Gabriel, vicepremier și ministru de Externe al Bulgariei. Potrivit agenției de presă Novinite de la Sofia, vicepremierul Mariya Gabriel preciza că guvernul Bulgariei a reușit să-și salveze cetățenii după ce a trimis “reprezentanți la Cairo, Ramallah și Tel Aviv”.
Actualul război din Orientul Mijlociu a început la data de 7 octombrie 2023, când gruparea teroristă Hamas a atacat Israelul. Dintre cetățenii români care se aflau în Gaza înaintea datei de 7 octombrie, circa 260 de persoane au solicitat României să fie repatriați. La mijlocul lunii octombrie, Radu Filip, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al României, estima că în Fâșia Gaza s-ar afla în total circa 350 de români.
„Procesul este în desfășurare, punctul de trecere a frontierei este funcțional, tranzitul este permis în continuare pentru anumite cazuri medicale și pentru cetățenii dintr-un număr limitat de state cu comunități în Fâșia Gaza. Faptul că nu au trecut până acum nu înseamnă că nu există speranțe pentru perioada următoare”, declara, la 2 noiembrie, Radu Filip, într-o intervenție telefonică la postul Digi 24.
Pe de altă parte, MAE a anunțat că a primit, din partea statului Israel, confirmarea că trei cetățeni cu dublă cetățenie, română și israeliană, sunt ținuți ostatici de teroriștii Hamas, undeva în Fâșia Gaza. Toți cei trei au domiciliul stabil în Israel și ar fi fost luați prizonieri de Hamas în cursul atacului din 7 octombrie 2023. Unul dintre cei trei ostatici este Tal Haimi. Soția lui Tal, Ella Haimi, care este cetățean israelian, s-a aflat, în ultimele zile, la București, unde s-a întâlnit cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, pentru a le cere sprijin în vederea eliberării soțului ei.
La data de 1 noiembrie 2023, în timpul primei zile în care unii cetățeni străini au putut ieși din Fâșia Gaza, Ministerul român al Afacerilor Externe anunța că punctul de frontieră Rafah este deschis, fără însă a explica ce șanse au cetățenii români din Gaza să treacă, prin acest punct de frontieră, spre Egipt. Deocamdată, niciun cetățean român nu a putut ieși din Fâșia Gaza.
“MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice de la Cairo si Tel Aviv, rămâne în strânsă legătură cu autoritățile israeliene și egiptene pentru evacuarea cetățenilor români și a familiilor acestora. Autoritățile egiptene și cele israeliene au dat asigurări că punctul de frontieră va continua să fie deschis pentru evacuări și în următoarele zile”
Luminița Odobescu,
Ministrul Afacerilor Externe
Președintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României, Titus Corlățean, anunța că a avut, la 30 octombrie 2023, o întâlnire la București cu doamna Ella Haimi și cu ambasadorul Israelului, Reuven Azar. Senatorul Corlățean, de profesie jurist, a subliniat că statul român are obligația să-și apere cetățenii care sunt în pericol, așa cum este și Tal Haimi.
“Doamna Ella Haimi este soţia unuia dintre cetăţenii răpiţi în acţiunea teroristă Hamas în ziua de 7 octombrie, cu dublă cetăţenie. Vom asculta un apel al doamnei Ella Haimi. Avem obligaţia constituţională de a proteja cetăţenii români”
Titus Corlățean,
Senator
Înainte să devină președinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României, Titus Corlățean a fost și ministru al Afacerilor Externe.
Nivelul de trai și puterea de cumpărare a familiilor cu 3 sau mai mulți copii din România sunt afectate direct de creșterea accelerată a prețurilor. În medie, o familie numeroasă nu poate susține real valoarea coșului minim de consum lunar pentru un trai decent, aceasta este concluzia ASFANU – Asociația Familiilor Numeroase a calculat coșul minim de consum pentru un trai decent pentru familiile numeroase din România.
Conform datelor pentru anul 2023 (luna septembrie) publicate de Fundatia Friedrich Ebert România și Syndex România, coșul minim de consum pentru un trai decent a fost calculat la nivelul de 9978 lei pentru o familie cu doi copii. Pornind de la datele publicate de Fundația Friedrich Ebert și Syndex România, ASFANU:
o familie cu 3 copii – 11 750 lei
o familie cu 4 copii – 13 522 lei
o familie cu 5 copii – 15 294 lei
o familie cu 6 copii – 17 066 lei
o familie cu 7 copii – 18 838 lei
În termeni reali, pentru a atinge nivelul de venituri indicat de cosul minim de consum pentru un trai decent, o familie cu 3 copii ar trebui să câștige lunar echivalentul a 5,6 salarii minime pe economie, iar o familie cu 4 copii echivalentul lunar a 6,5 salarii minime pe economie.
ASFANU – Asociația Familiilor Numeroase subliniază necesitatea adoptării de măsuri care să sprijine cu adevărat părinții care aleg să aibă mai mulți copii, prin compensarea unor costuri legate de educația, creșterea și îngrijirea copiilor.
ASFANU solicită adoptarea cat mai urgentă a Cardului Național al Familiei Numeroase, un instrument care să ateste calitatea de familie numeroasă și să compenseze o parte din cheltuielile familiei prin reduceri de preț acordate de instituții publice si private, așa cum se întâmplă deja în multe state UE.
În total, peste 450 de antreprenori cu ambiții de creștere au participat la evenimentele ScaleOut 4×10. Dintre aceștia, au fost selectați 40 de antreprenori din patru regiuni ale țării: Centru, Nord-Est, Nord-Vest si Sud-Est.
Extinderea la nivel național, schimbarea modelului de business, creșterea numărului de parteneriate, identificarea unor noi metode de scalare, internaționalizarea, precum și dezvoltarea unor noi unități de producție se numără printre cele mai importante obiective ale companiilor care vor să scaleze, potrivit analizei ScaleOut.
„Îi felicit pe cei 40 de câștigători ai programului ScaleOut 4×10, lansat de ING Bank împreună cu RBL, din dorința de a ajunge la cât mai mulți antreprenori din România.Pe parcursul acestui program și în special în cadrul evenimentelor derulate în țară, am discutat pe larg despre strategii de scalare și despre creștere sănătoasă și sustenabilă în afaceri. Căștigătorii vor beneficia de sprijin din partea unor experți, mentori și antreprenori cu amplă experiență, pentru a-și scala afacerea. La finalul programului, acestia vor putea defini planul de extindere la nivel național și regional, beneficiind de consultanță pentru implementarea strategiei de creștere. Programul ScaleOut 4×10 se aliniază perfect obiectivului nostru de a promova modele de afaceri sustenabile și de a ajuta antreprenorii să își dezvolte companii sănătoase din punct de vedere financiar” – Serge Offers, Head of Business Banking, ING Bank România.
Cele 10 firme selectate din Regiunea Nord-Est sunt:
Casagrup (construcții);
Tondra Agro (agribusiness);
Dorna Medical (servicii medicale);
Ecap (tehnologie);
New Dent (servicii medicale);
Cuptorul Moldovencei (rețea cofetărie);
Anasped (soluții transport);
Sercom Pro Avantaj (distribuție materiale electrice);
Nicsan Călinești (abator industria cărnii);
CB Workshop (home & deco).
Cele 10 firme selectate din Regiunea Nord-Vestsunt:
Babiuanka (transport);
Stil electro max (instalatii electrice);
Alpin Expe (retail echipament outdoor);
Return To Origin (sănătate);
Flatwhite Properties (management al proprietăților);
Stilo Evora (servicii în managementul deșeurilor);
Georgia Grup Mihai (transport);
Hyper Line Consult (depozitare folosind rafturi metalice industriale);
Alucim Logistic (transport);
BNG Smart Solutions (soluție pentru monitorizare GPS).
Cele 10 firme selectate din Regiunea Sud-Est sunt:
Regency Project (echipamente horeca și retail);
Watt Unit (sisteme electrice);
Blue Line (soluții pentru industria navală);
NS Copiers (solutii printing);
Pizza kon’as (HoReCa);
Abelardo Distribution (producător construcții);
Prăvălia cu Cărți (retail online de carte);
Forever Lash (cosmetică de nișă);
Haute Cuisine (cadouri corporate);
Dream Self Wash Systems (soluții spălătorii auto).
Cele zece firme selectate anterior în programul ScaleOut 4X10 din Regiunea Centru, aflate în plin proces de mentorat, sunt:
Eco Tiny House (producător de case mobile pe structură metalică ușoară);
Aleomi Lab (laborator de cofetărie artizanală);
Tradiții din Natura – Răzvan Idicel (producător de produse tradiționale);
Evamar Gold & Trade (producător și importator ambalaje de unică folosință);
Aknel Industrial (comercializare combustibili);
Dr. Wheel (reparații și întreținere autovehicule);
G&M International Instalații (comercializare instalații);
Casa Petrina (restaurant și firmă de catering);
Elphin (grup de firme cu activități în domeniul agribusiness)
Seiv Instal (comercializare sisteme de climatizare).
Ca beneficiari ai programului ScaleOut 4X10, antreprenorii au acces la mentori și experți locali și internaționali. Printre aceștia se numără: Felix Pătrășcanu (fondator FanCourier), Dragoș Petrescu (fondator City Grill), Dan Isai (CEO Salad Box), Dragoș Anastasiu (fondatorul grupului Eurolines), Iulian Nedea (CEO Simtel Team), Marius Ștefan (CEO Autonom), Eugen Ursu (CEO Graphein),
Daniel Donici (fondator Artesana) și mulți alții.
„Din experiența mea de mentorat în ScaleOut în Regiunea Centru, recomand antreprenorilor români să depună efort în scalare pentru că în felul acesta își pot rentabiliza foarte mult capitalul și timpul investit în business. Nevoile pe care antreprenorii români le au la nivel local pentru scalare sunt accesul la capital, dar și experiența și mentoratul primite de la alți antreprenori cu experiențe similare. În felul aceasta, antreprenorii mentorați scurtează timpul pe care îl pot utiliza pentru scalarea business-ului, evitând astfel anumite greșeli făcute de alții”, a declarat Iulian Cîrciumaru, antreprenor, membru board RBL și mentor în programul ScaleOut.
Sub umbrela ScaleOut 4×10, mentorii programului vor pune la dispoziția antreprenorilor din țară patru modele de scalare identificate în practică și testate cu succes prin programele de educație implementate în ultimii ani: Bootstrapping, Slow Scaling, Fast Scaling și Blitzscaling. Bootstrapping este o strategie de creștere care prioritizează creșterea organică prin utilizarea resurselor interne ale companiei. Slow Scaling reprezintă o strategie similară, diferența principală fiind că firmele care aleg să se extindă în acest ritm pot accesa finanțare externă pentru a-și consolida creșterea locală și regională. Fast scaling (scalarea rapidă) reprezintă un mod de creștere implementat de companiile care atrag o finanțare din partea unui fond de investiții. Blitzscaling, un mod de scalare implementat și de firmele românești, este un proces prin care o firmă crește accelerat într-o perioadă scurtă de timp.
Programul ScaleOut este dezvoltat la nivel național în Regiunile Centru, Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est. Cele 10 firme selectate în fiecare regiune a țării vor alege un model de creștere. Pe baza nevoilor de scalare identificate în procesul de selecție, acestea vor fi pregătite pentru scalare la nivel național, prin extinderea operațiunilor, și la nivel regional, prin primele activități de internaționalizare.
Antreprenorii sunt susținuți pe întreg procesul de creștere, de la realizarea planului de extindere, până la implementarea acestuia, cu acces la experți, antreprenori și manageri care au experiență în scalare. La finalul programului, companiile selectate antreprenorii vor avea o nouă metodă de scalare națională a afacerii, rafinată alături de experți și antreprenori de succes.
Consolidarea echilibrului economic extern al României constituie o preocupare importantă din perspectiva dinamicii factorilor structurali, dar și a efectelor crizelor suprapuse manifestate în ultimii ani, care au contribuit la menținerea unui nivel ridicat al deficitului comercial și de cont curent. De aceea, dincolo de analiza fluctuațiilor pe termen scurt ale indicatorilor relevanți, este util să avem o perspectivă a poziționării strategice a României în regiune, ca participant la fluxurile comerciale internaționale și ca destinație pentru investiții străine directe.
Pe măsură ce globalizarea continuă să redefinească dinamica comerțului și a investițiilor internaționale, reanalizarea poziționării strategice a economiei țării în aceste domenii este relevantă pentru modelarea perspectivelor economice și a parteneriatelor strategice viitoare.
Locul și rolul actual al economiei românești în cadrul fluxurilor internaționale de tranzacții comerciale și de investiții au rezultat dintr-o interacțiune complexă de evoluții istorice, factori geopolitici și decizii de politică economică internă. În ultimii ani, dezvoltarea economică a țării a fost cu precădere influențată de eforturile de contracarare a efectelor negative cauzate de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina. Comparând poziția economică a României pe plan extern cu cea a economiilor relevante din regiune, am putea identifica o serie de pași pentru a îmbunătăți situația actuală.
Pentru a obține o înțelegere cuprinzătoare a poziției economice a României pe piețele comerciale și financiare globale, este esențial să studiem performanța sa în raport cu economii comparabile, printre țările adesea incluse în astfel de analize numărându-se Bulgaria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Fiecare dintre aceste națiuni împărtășește o istorie similară de la începutul anilor 1990 de tranziție de la comunism la economii bazate pe piață, deși cu viteze diferite, și concurează în prezent pentru investiții străine și oportunități comerciale în regiune.
În cazul României, una dintre provocările structurale cheie este ponderea încă ridicată în total exporturi a celor provenind din sectoare industriale caracterizate prin valoare adăugată scăzută. Deși s-au făcut pași în dezvoltarea sectoarelor de tehnologie și servicii, balanța externă rămâne afectată de competitivitatea mai redusă în sectorul agro-alimentar și cel al produselor cu nivel tehnologic ridicat. Dependența de industriile tradiționale contribuie la deficitul comercial, întrucât România importă o cantitate semnificativă de bunuri pentru a satisface cererea internă. Nu doar consumul în creștere al gospodăriilor populației are în contrapartidă bunuri din import, ci și dinamica ascendentă din ultimii ani a investițiilor (finanțate inclusiv prin fluxuri financiare de investiții străine directe) a fost acompaniată de creșterea importurilor (ipoteză ce se susține nu doar la nivel teoretic/conceptual, ci și prin analiza statistică a variațiilor anuale ale valorilor celor doi indicatori, ce conduce la obținerea unor coeficienți pozitivi și statistic semnificativi).
Datele publicate de Eurostat arată că pe parcursul ultimilor 20 de ani cota de piață a exporturilor românești în cadrul comerțului internațional cu bunuri și servicii a crescut semnificativ, dar s-a menținut la unul dintre cele mai reduse niveluri prin comparație cu țările din zonă. Graficul de mai jos arată că Polonia a consemnat cel mai important câștig de cotă de piață în perioada menționată, evoluția sa ascendentă fiind stopată doar în anii de maximă intensitate ai crizei financiare globale și ai crizei datoriilor suverane în Europa, iar ulterior în perioada pandemică. România a înregistrat la rândul său un avans important în termeni relativi, plecând de la o bază mult mai redusă, însă nu a câștigat pe parcursul a mai mult de 20 de ani nici o poziție în clasamentul regional, chiar dacă Ungaria și Cehia au avut practic o evoluție plafonată ulterior anului 2007. Astfel, cota de piață a exporturilor românești s-a distanțat semnificativ de cea a Bulgariei, care a consemnat un progres mult mai lent și s-a apropiat de cea a Ungariei, fără însă să o depășească deocamdată.
Figura 1: Evoluția cotei de piață în comerțul internațional cu bunuri și servicii
sursa: Eurostat, calcule proprii
Figura 2: Conținutul de importuri al exporturilor (%)
sursa: OECD, calcule proprii
Deși România avea în anul 2020 o pondere mai mare a importurilor folosite în producerea exporturilor comparativ cu media Uniunii Europene (23,9% în România în contrast cu 15,9% media UE), în plan regional ne-am plasat pe parcursul ultimilor 10 ani pe poziții mai favorabile față de țările din vecinătate (de exemplu, în 2020 acest procent era de 30,1% în Polonia, 39,4% în Cehia și 47,9% în Ungaria – vezi Figura 2). Totuși, România nu reușește deocamdată să îmbunătățească fundamental nivelul de valoare adăugată al procesele de producție internă astfel încât să amelioreze dependența exporturilor de importuri în cadrul categoriilor de bunuri cu grad mediu și ridicat de complexitate. Aceste cifre contrazic opinia că exporturile românești se bazează într-o mare proporție pe importuri, opinie care a circulat destul de mult în ultima perioadă. Așadar, conform acestor date, nu se poate confirma ipoteza că o mai mare stimulare a exporturilor ar antrena creșterea de o manieră semnificativă a importurilor. De asemenea, datele amintite subliniază faptul că majoritatea importurilor sunt determinate de cererea internă de consum, dar și de investiții, care depășesc în continuare capacitatea ofertei interne.
Nu este nicio îndoială că realizarea de investiții este crucială pentru depășirea efectelor crizelor actuale și pentru creșterea sustenabilă viitoare a economiei, însă este important să observăm că, deocamdată, aceasta implică importuri semnificative de bunuri și servicii. Totodată, este pozitiv faptul că sursa de finanțare pentru o parte importantă din aceste investiții se asigură prin programele europene (fonduri nerambursabile sau împrumuturi în condiții mai avantajoase de cost în raport cu cele pe care le-ar fi putut obține România direct), însă ar fi fost necesar și ca ele să se fi putut realiza într-o proporție mai mare pe bază de bunuri și tehnologii produse în România, pentru a nu avea un efect atât de semnificativ de antrenare a importurilor.
Pentru aceasta, ca alegere strategică, accentul trebuie pus pe investiții în dezvoltarea capacității interne de a produce bunuri cu conținut tehnologic ridicat, ceea ce ar reduce dependența investițiilor viitoare de importuri și ar ajuta la corectarea dezechilibrelor externe din prezent. În același timp, vârful de lance al investițiilor cu impact favorabil asupra economiei românești trebuie să fie dezvoltarea de către companiile locale de tehnologii competitive de ultimă generație, ceea ce se poate realiza prin susținerea prin politici coerente, consistente și consecvente a activităților de cercetare-dezvoltare ale companiilor private, la care trebuie să se coreleze și să se sincronizeze cele din mediul universitar și cercetarea de bază derulată de institutele finanțate din resurse publice.
Este util să observăm că raportul dintre exporturi și importuri nu depinde doar de dinamica cererii externe și de echilibrul dintre cererea de consum internă și capacitatea ofertei interne de a o acoperi de o manieră competitivă (influențat de cadrul mai larg de politici economice), ci este influențat într-o proporție semnificativă de factori structurali (de natură comercială, logistică și tehnologică), aferenți producției interne destinate piețelor externe.
Astfel, în afara exporturilor de mărfuri și bunuri din categoriile metalelor de bază, produselor agroalimentare, minerale și chimice precum și al maselor plastice, pentru care materiile prime sunt într-o proporție semnificativă obținute pe plan intern, în cazul multora dintre celelalte categorii, exporturile depind semnificativ de importuri de componente și produse intermediare. În același timp, segmentul reprezentat de produsele din categoria mașinilor, echipamentelor și a mijloacelor de transport, care are ponderea cea mai importantă în structura exporturilor, se bazează încă pe utilizarea într-o mare proporție de materii prime, componente și subansamble importate, nivelul de valoare adăugată pe plan intern fiind sub potențial.
Figura 3 de mai jos arată că anterior anului 2005 România se plasa pe cea mai nefavorabilă poziție în regiune din perspectiva raportului dintre exporturi și importuri, dar a recuperat rapid decalajul major față de economiile vecine, astfel că în anii 2014-2015 deficitul comercial era foarte mic în termeni procentuali. În tot acest răstimp însă, Cehia și Ungaria consemnau excedente comerciale, acestui grup adăugându-i-se și Polonia după anul 2012.
Figura 3: Raportul dintre valoarea exporturilor și a importurilor
sursa: Eurostat, calcule proprii
După anul 2015, raportul dintre exporturi și importuri s-a deteriorat semnificativ în cazul României, în mod vizibil mai accelerat comparativ cu țările din regiune menționate, care, cu excepția Ungariei, s-au menținut pe o poziție de surplus comercial. Pe parcursul anului 2022, cele mai mari deficite în comerțul internațional al României s-au înregistrat în categoria produselor chimice și plastice (8,4 miliarde euro din care 7,3 miliarde în produse chimice, în special medicamente și produse de îngrijire) și produse minerale (6,2 miliarde euro, reflectând, în special, importuri de petrol brut), iar cele mai mari excedente au fost consemnate în categoria mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport (1 miliard euro) și produse din lemn, hârtie (0,7 miliarde euro). Cvasi-totalitatea sub-sectoarelor de servicii au înregistrat excedent comercial, de departe cel mai ridicat fiind în cazul serviciilor de telecomunicații, informatice și informaționale, de aproximativ 5,7 miliarde euro (raportul „Investițiile străine directe în România în anul 2022” – disponibil online pe pagina de internet https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx).
Un factor important pentru evoluția nefavorabilă l-a reprezentat deficitul bugetar semnificativ mai mare consemnat în România față de țările vecine, dar și factorii structurali au continuat să aibă un rol. Această din urmă afirmație este susținută de imaginea de ansamblu oferită de Figura 4 de mai jos, care arată că România a consemnat, pe parcursul întregii perioade 2015-2022, una dintre cele mai mari ponderi a valorii tranzacțiilor cu produse intermediare raportate la cea a comerțului internațional cu bunuri (importuri + exporturi), fiind depășită doar de Bulgaria.
Figura 4: Ponderea în comerțul cu bunuri a tranzacțiilor cu produse intermediare
sursa: Eurostat, calcule proprii
Interpretând graficele prezentate de mai sus dintr-o perspectivă diferită, se poate aprecia că deficitul comercial pe care îl are România în prezent nu are drept cauză principală pierderea de competitivitate a exporturilor românești de bunuri și servicii (pentru că așa cum am văzut, pe ansamblul ultimilor ani cota de piață în comerțul internațional s-a îmbunătățit în perioada 2000 – 2020, iar ulterior declanșării crizei pandemice s-a menținut), ci rezultă, în bună parte, din cauze structurale aflate în strânsă legătură cu oferta internă, precum și din influența mixului de politici economice asupra echilibrului dintre aceasta și cererea internă.
Este util să observăm și faptul că diversificarea partenerilor comerciali internaționali ai României s-a menținut pe ansamblul ultimilor 10 ani la un nivel comparabil cu cel al celorlalte țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv din vecinătate. Figura 5 de mai jos arată că ponderea tranzacțiilor cu primele 5 țări partenere în comerțul exterior este marginal mai redusă decât în cazul Cehiei sau al Poloniei, precum și al majorității celorlalte state membre. Ponderea covârșitoare a tranzacțiilor cu parteneri din state membre ale pieței unice este firească, iar în aceste limite, dependența față de un număr redus de țări partenere nu este mai mare decât în alte economii din zonă.
Figura 5: Ponderea tranzacțiilor cu primii 5 țări parteneri comerciali:
Așa cum menționam la începutul acestei analize, pentru poziționarea strategică a României în cadrul economiei globale este deosebit de relevantă și atractivitatea sa ca destinație pentru investiții străine directe (ISD). Totodată, datele statistice arată că firmele beneficiare de investiții străine directe au o contribuție majoră la comerțul internațional al României. De exemplu, conform informațiilor extrase din cercetarea statistică “Investițiile străine în România în anul 2022” publicată de Banca Națională a României, pe parcursul anului trecut, firmele beneficiare de ISD au realizat exporturi de bunuri de 60,9 miliarde euro (71,3 la sută din total exporturi) și importuri de 76,6 miliarde euro (66,3 la sută din total importuri). Totodată, acestea au realizat un excedent în comerțul cu servicii de aproximativ 9,9 miliarde euro (exporturi de 21,1 miliarde euro, importuri de 11,2 miliarde euro).
În regiune, datele arată că, deși nu este cea mai mare economie, Ungaria este deocamdată cea mai atractivă destinație pentru investitorii străini, surclasând Polonia în ceea ce privește valoarea în euro a stocului de investiții străine directe, chiar dacă în cazul său volatilitatea acestui indicator a fost destul de mare în ultimii ani.
În cazul României, deși fluxurile nete de investițiile străine directe au crescut semnificativ în ultimii ani, iar stocul lor a depășit în anul 2021 pragul de 100 de miliarde de euro, această valoare ne plasează încă la o mare distanță în urma Ungariei, Poloniei, dar și a Cehiei. În termeni relativi, raportat la PIB, stocul de ISD este comparabil cu cel al Poloniei, dar semnificativ mai mic decât în cazul Bulgariei și al Cehiei și cu mult în urma Ungariei. Totodată, se observă că în cazul României și al Poloniei, raportul dintre ISD și PIB s-a menținut stabil pe ansamblul perioadei 2013-2021, în jurul nivelului de 41 la sută, în Cehia acesta a crescut de la circa 61 la sută până la aproximativ 74 la sută, iar în Bulgaria s-a diminuat ușor, de la 87 la sută la 71 la sută. Potrivit Eurostat, în Ungaria, raportul dintre stocul de investiții străine directe și PIB era în anul 2021 de peste 205 la sută.
Dacă restrângem comparația la Ungaria, Cehia și România (excluzând Polonia, cu o economie mult mai mare și Bulgaria cu un PIB nominal semnificativ mai redus față de România), observăm că ambele țări din vecinătate au reușit în timp să atragă și să mențină un stoc de investiții străine semnificativ mai mare decât România, atât în termeni nominali, cât și prin raportare la PIB. O remarcă relevantă în acest sens ar fi și aceea că în 2021, când stocul de investiții străine directe în România depășea 100 de miliarde de euro, practic abia se depășea nivelul pe care Cehia îl consemnase deja cu șapte ani în urmă, în 2014.
Dacă încercăm să explicăm aceste diferențe prin perspectiva fluxurilor anuale, observăm că și în acest caz suntem în prezența unui decalaj ce vine în bună parte din urmă, din perioada anterioară crizei financiare globale și a integrării României în Uniunea Europeană. Figura 7 de mai jos arată că în perioada 2013 – 2021 fluxurile de ISD raportate la PIB au manifestat o volatilitate destul de ridicată în cazul tuturor țărilor menționate, fără să se evidențieze în mod clar un lider regional cu performanță net superioară în atragerea ISD, raportat la dimensiunea economiei proprii.
Figura 7: Fluxurile nete de investiții străine directe (% PIB)
sursa: Eurostat, calcule proprii
Este util să privim diferențele observate la țările din regiune în ceea ce privește stocul de investiții străine directe și din perspectiva țării de origine a investitorilor. Pentru că din perspectiva indicatorului final pe site-ul Eurostat sunt disponibile deocamdată doar datele pentru România și Cehia, am prezentat mai jos situația comparativă conform criteriului investitorului imediat.
Observăm că structura este relativ asemănătoare în cazul Poloniei, României, Cehiei și al Bulgariei, de fiecare dată printre primele patru țări din clasament regăsindu-se Olanda și Germania, în multe cazuri Austria și Franța sau Italia. Luxemburg apare, de asemenea, între primele patru țări de origine în cazul Cehiei și al Poloniei, dar nu pe prima poziție. În cazul Ungariei însă, țara cu cel mai mare stoc de ISD din regiune (atât ca valoare, cât și ca pondere în PIB), se poate observa o imagine aparte: Luxemburg se plasează pe primul loc la o distanță semnificativă față de al doilea clasat care este Elveția, urmate de Canada și de Emiratele Arabe Unite. Pe locuri importante în clasamentul primelor 10 țări de origine ale investitorilor străini în Ungaria se regăsesc și jurisdicții preferate de fonduri de investiții precum Bermuda, Insulele Caiman, Insulele Virgine.
Analiza comparativă cu țările vecine evidențiază domeniile în care România este plasată adecvat, dar mai ales ariile în care își poate consolida și mai mult competitivitatea economică, studiind reușitele țărilor mai bine poziționate. Datele din balanța comercială pentru primele 7 luni ale anului 2023 arată, de exemplu, că România obține un excedent important pe partea de servicii IT și de transporturi, însă marchează deficite considerabile în comerțul cu bunuri din categoriile de mai jos:
produse medicale și farmaceutice (-2282 mil. euro),
fire, țesături și articole conexe (-837 mil. euro),
legume și fructe (-1240 mil. euro),
carne și preparate din carne (-627 mil. euro),
produse lactate și ouă (-436 mil, euro),
mașini și echipamente pentru transport (-1030 mil. euro),
materiale plastice sub forme primare (-1043 mil. euro),
petrol, produse petroliere și înrudite (-2448 mil euro),
În multe dintre aceste domenii există cu siguranță potențial local și resursele primare necesare producției, iar costurile logistice pentru distribuție locală ar fi cu siguranță mai mici decât cele aferente importurilor. Chiar dacă problemele legate de disponibilitatea forței de muncă calificate au devenit într-adevăr importante în ultimii ani, ele pot fi ameliorate dacă perseverăm în corelarea sistemului de educație și formare cu prioritățile mediului de afaceri. De asemenea, cu siguranță că în toate domeniile de mai sus sunt necesare și investiții semnificative pentru a avea o producție locală competitivă, deopotrivă prin cost și prin calitate, însă aceasta nu ar trebui să reprezinte o barieră atât de dificilă, pentru că traversăm o perioadă foarte benefică în privința surselor de finanțare accesibile, atât prin programe europene, cât și prin investiții străine directe.
Concluzionând scurta analiză de mai sus, poziționarea strategică a României în regiune din perspectiva exporturilor și a atragerii de investiții străine directe este un proces dinamic ce poate fi mai bine canalizat printr-o bună înțelegere a situației actuale și a potențialului de dezvoltare. Provocările sunt mari, dar obiectivul de reducere a dezechilibrelor și de îndreptare a economiei către sporirea prezenței pe piețele comerciale și ca destinație de investiții străine justifică eforturile necesare.
Conform studiului de piață efectuat de Sameday, companie regională de curierat, 64% dintre consumatorii din mediul urban care își propun să comande online în cadrul campaniei de Black Friday, vor alege livrarea la easybox. Pentru acest an, volumul de livrări asociate campaniei de Black Friday va crește semnificativ, iar compania a luat o serie de măsuri necesare astfel încât să respecte promisiunea de livrare.
„Black Friday, cea mai aglomerată zi din an, este un adevărat test al capacității noastre de a oferi experiențe de livrare fără griji. Vom fi alături de clienții noștri din regiune în această perioadă agitată, să le deschidem drumuri europene și să fim parte importantă din dezvoltarea lor în afara granițelor. Ne vom asigura că fiecare colet ajunge la destinație în cel mai scurt timp și în condiții optime, în ciuda provocărilor pe care le întâmpinăm. Am investit constant în tehnologie și în consolidarea capacității operaționale, dar și în relațiile pe care le avem cu partenerii noștri, iar acesta este momentul din an în care se vor vedea și mai clar rezultatele acestor investiții financiare și emoționale“, a declarat Lucian Baltaru, CEO Sameday Group.
În cea mai aglomerată zi din an, Sameday livrează 600.000 de colete
Pentru a face față cu succes celui mai aglomerat moment al anului pentru e-commerce, Sameday va crește cu 45% numărul de angajați din depozit și va avea pe teren cu 22% mai mulți curieri. Numărul de tiruri care vor livra coletele va crește, de asemenea, până la 45% raportat la o perioadă normală.
Anul acesta, pe durata campaniei de Black Friday, coletele vor fi păstrate în easybox maxim 36 de ore de la încărcarea acestora. Produsele comandate în acest an de Black Friday vor ajunge la destinatar în 24 – 48 de ore din momentul in care acestea ajung in hub-ul de livrare. Toate comenzile vor fi livrate într-un interval de până la 10 zile.
Investiții de peste 120 de milioane de euro, alocate pentru tehnologie, extinderea regională și rețeaua easybox
În ultimii trei ani Sameday a investit peste 120 milioane euro în tehnologie, dezvoltarea regională, consolidarea capacității operaționale și extinderea rețelei easybox în Ungaria și Bulgaria. Toate acestea se traduc în eficiența livrărilor către clienți și o calitate mai bună a serviciilor oferite. În prezent, Sameday a ajuns la o rețea regională de șapte centre logistice în România, Bulgaria și Ungaria.
Începând cu 2021, compania a direcționat investiții de peste 20 milioane euro către tehnologie software prin care a dezvoltat un ecosistem de aplicații integrate, ce oferă transparență pentru clienți în procesul de livrare. Totodată, acestea permit o procesare eficientizată în centrele logistice, optimizări pentru rutele curierilor și coordonare mai bună între curier si HUB-urile logistice. Ecosistemul creat de Sameday, care integrează aplicația core de curierat cu suita de aplicații easybox, aplicația curierului, aplicațiile din HUB-uri și cele de expeditor și destinatar, asigură mai multă eficiență în procese, iar pentru clienți control și predictibilitate când trimit sau primesc colete livrate de Sameday.
Dezvoltarea internațională accelerată din ultimii trei ani, cu patru hub-uri logistice în Ungaria și Bulgaria și extinderea rețelei easybox, a deschis oportunități de dezvoltare internațională pentru magazinele online din România. Prin crearea unui ecosistem unic de livrare pentru clienții din regiune, în intervalul ianuarie-octombrie 2023 Sameday a livrat peste 1.4 milioane de colete către consumatori unguri și bulgari, sprijinind astfel dezvoltarea regională a magazinelor online.
Peste 73% dintre magazinele online din România au expediat cel puțin un colet prin easybox
Sameday a alocat investiții semnificative și pentru dezvoltarea easybox, astfel că în ultimii trei ani, 33% din totalul investițiilor a fost direcționat către optimizarea locală și consolidarea regională a rețelei easybox, care numără în prezent 4960 de unități. Comparativ cu anul trecut, în regiune rețeaua easybox a crescut cu peste 30%, atingând 700 de easybox în Ungaria și aproximativ 400 în Bulgaria.
Livrarea la easybox a devenit standard în România pentru magazinele online, dar și pentru consumatori. Peste 73% de magazine online din ecosistemul Sameday au livrat cel puțin un colet la easybox în primele 9 luni ale acestui an. În intervalul ianuarie-septembrie Sameday a livrat în easybox peste 25 milioane de colete, în creștere cu 38% față de anul precedent. În cadrul acestei ediții a Black Friday, Sameday estimează un volum de 2,4 milioane colete livrate în easybox în primele zile ale campaniei. Astfel, creșterea estimată a numărului de colete livrate în easybox este de peste 40% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În medie Sameday livrează în easybox 2,9 milioane de colete în fiecare lună.
Sameday App – peste 260.000 de descărcări în două luni de la lansare
În primele șase săptămâni de la lansare, aplicația Sameday a înregistrat peste 260.000 de descărcări, iar în orele de vârf sunt peste 5.000 de utilizatori în același timp în aplicație. Până în prezent, cele mai utilizate funcționalități au fost prelungirea termenului de păstrare a coletului în easybox, folosită de 16,5% dintre utilizatori, urmată de opțiunea de amânare a livrării sau redirecționare către un alt easybox sau adresă, preferată de peste 8% dintre utilizatorii aplicației, și urmărirea în timp real a traseului coletului.
Consumatorii preferă livrarea în locker, astfel că peste 24% dintre utilizatorii care au folosit aplicația până acum au salvat easyboxul preferat, dar și plata online, dat fiind faptul că peste 6% dintre utilizatori si-au salvat cardul pentru plata ramburs.
Aplicația urmează să aibă funcționalități noi, precum posibilitatea de a închiria un box, rating pentru curier direct din app, posibilitatea de a plăti cu cardul pentru comenzile easybox și altele.
Studiul de piață derulat de Sameday a fost realizat în perioada 15-31 octombrie pe un eșantion de 800 persoane, reprezentativ la nivel național pentru consumatorii, populație urbană, care comandă online.
Cifra de afaceri a companiilor clasate pe primele zece locuri a Topului Naţional al Firmelor (TNF) 2023 este de aproape 280 de miliarde de euro, iar profitul de exploatare însumează circa 27 de miliarde de euro, conform datelor publicate, joi, de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
În acest an, un număr de 13.030 de firme au fost incluse în primele zece poziţii ale clasamentului de specialitate.
Potrivit sursei citate, ponderea profitului din cifra de afaceri în cazul primelor zece companii din ierarhie a reprezentat 9,6% din cifra totală de afaceri, iar numărul total de salariaţi din aceste organizaţii este de 1.359.833.
Cele mai semnificative domenii, ca pondere, în funcţie de numărul de companii incluse în Top 10, sunt: industria (35,1%) şi serviciile (28,4%), comerţ (20,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (4.9%), construcţii (4,6%), cercetare-dezvoltare şi high-tech (3,7%), turism (2,3%).
În funcţie de cifra de afaceri, comerţul are o pondere de 44,8% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (35,6%) şi servicii (11,3%). Cele mai profitabile companii sunt în domeniul Industrie, cu un profit de 45,9% din profitul total şi o pondere a profitului de 12,4% din cifra de afaceri a companiilor din acest segment.
La realizarea clasamentului TNF 2023 au fost analizate 846.452 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 327.867 de bilanţuri au intrat în competiţia pentru primele zece locuri în clasamentul naţional, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerţ în toate judeţele ţării.
TNF se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.
Începând din anul 1994, CCIR realizează Topul Naţional al Firmelor, fiind singura instituţie abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii ţări,după cum precizează instituţia.
Topul Naţional al Firmelor 2023 prezintă cele mai performante companii din şapte domenii de activitate: Industrie, Servicii, Comerţ, Turism, Cercetare-Dezvoltare & High-Tech, Agricultură, Silvicultură şi Pescuit, şi Construcţii.
În 2019, vârsta medie de începere a utilizării internetului era de 9 ani, în timp ce în 2023 aceasta a scăzut la 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenții sub vârsta de 12 ani (6,8 ani vs. adolescenți 9 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) și la copiii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural).
Dacă în 2019, rețelele sociale precum Facebook și Instagram erau cele mai populare, în 2023, Instagram, TikTok, Discord, Snapchat și BeReal sunt semnificativ mai mult utilizate de copii și tineri, iar impactul influencerilor online devine semnificativ, așa cum arată concluziile studiilor sociologice efectuate de Salvați Copiii România, în mod periodic, între 2019 și 2023 și interacțiunile cu copiii în activități de consiliere oferite de echipe multidisciplinare.
Organizația Salvați Copiii a lansat Ghidul siguranței pe Internet.
“Ghidul se dorește a fi un instrument esențial pentru profesori, părinți și elevi. Acesta poate fi adaptat pentru nivelurile de învățământ gimnazial și liceal, răspunzând specificului grupului de elevi și nevoilor lor. Ghidul promovează o abordare holistică a siguranței online, incluzând aspecte tehnice și de securitate, dar și dezvoltarea abilităților digitale ale elevilor, îmbunătățindu-le capacitatea de comunicare și relaționare în mediul online”, se precizează într-un comunicat de presă al Salvați Copiii, remis cotidianului național “România liberă”.
Ultimele date
Datele recente colectate de Organizația Salvați Copiii arată o creștere semnificativă a timpului pe care copiii îl petrec în fața ecranelor și o intensificare a riscurilor la care aceștia sunt expuși în mediul online.
• În 2019 se observă că timpul excesiv petrecut pe internet este asociat cu nemulțumirea, iar un procent semnificativ de copii petreceau peste 6 ore online într-o zi școlară sau liberă. Prin comparație, în 2023, pentru 41% dintre copii, faptul că se simt plictisiți reprezintă o motivație pentru a comunica în mediul online, copiii petrecând perioade de timp mult mai extinse în mediul digital decât în urmă cu 3 ani. Ca urmare a sesiunilor de consiliere, copiii au dezvăluit că petrec, în medie, peste 8 ore pe zi pe internet.
• În 2019, o parte semnificativă dintre copii au afirmat că se simt deranjați sau supărați în urma interacțiunilor online pe platformele de socializare. În studiul din 2023, se menționează că fenomene precum “cyberbullying” sau “sexting” sunt asociate cu scăderea stării de bine emoționale.
• În 2023, adolescenții semnalează că rețelele sociale îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.
“Toate aceste diferențe indică faptul că mediul online evoluează rapid și că influența internetului asupra copiilor și tinerilor se schimbă odată cu apariția unor noi tendințe și platforme. Totodată, riscurile asociate utilizării internetului și interacțiunilor online rămân aspecte semnificative, iar importanța educării și gestionării comportamentelor online sănătoase este mai actuală ca niciodată”, concluzionează Salvați Copiii.
Gust, savoare și culoare în farfurie poți să obții în modul cel mai ușor cu un preparat îndrăgit atât de cei mari, cât și de copii: pulpe de pui la cuptor cu ierburi aromatice și roșii cherry. Carnea de pui este savuroasă și bogată în proteine, ierburile dau o aromă atrăgătoare, iar roșiile vin cu dulceața lor desăvârșită.
Bine rumenite și fragede, cu o crustă frumoasă aurie, aceste pulpe de pui la cuptor vor fi deliciul unei duminici în familie sau unei cine în doi la lumina lumânărilor, alături de un pahar de vin. Sunt foarte ușor de preparat, iar în timpul în care stau la cuptor poți pregăti o garnitură sau, de ce nu, poți citi din cartea favorită.
2 – 3 lingurițe de ulei de măsline sau de floarea soarelui
1 crenguță de cimbru
1 crenguță de oregano
1 crenguță de rozmarin
2-3 crenguțe roșii cherry
2-3 căței de usturoi
Lămâie opțional
Boia dulce opțional
METODE DE PREPARARE PENTRU PULPE DE PUI LA CUPTOR
Se pornește cuptorul și se fixează la 190°C cu ventilație sau 200°C fără ventilație. Pulpele de pui trebuie să fie la temperatura camerei, de aceea ține cont să le scoți cu o oră înainte de a începe efectiv pregătirea lor.
Se spală bine pulpele și șterge-le cu un prosop de hârtie. Nu cresta pulpele deoarece vor pierde foarte multă apă și nu vor mai fi suculente. Așază pulpele de pui în tavă și presară sare și piper după gust, iar dacă vrei poți pune și puțină boia dulce.
După aceea, în jurul pulpelor pune roșiile cherry, cățeii de usturoi tăiat feliuțe, crenguțele de plante aromatice și feliile de lămâie.
Se introduce tava în cuptorul preîncălzit și se coc pulpele de pui timp de 45-50 de minute, până când pulpele sunt bine rumenite. Și asta e tot!
SFATURI PENTRU A OBȚINE CELE MAI BUNE PULPE DE PUI LA CUPTOR
Dacă se vor folosi pulpe de pui reci, direct din frigider, timpul de gătire recomandat în rețetă se va mări.
Folosește amestecul tău preferat de ierburi uscate sau proaspete pentru a asezona atât pulpele de pui, cât și sosul din tavă. Ierburile proaspete dau o aromă incredibilă oricărui preparat. Dacă nu ai plante aromatice proaspete, nu este nici o problemă, le poți folosi pe cele uscate.
Dacă îți place sosul bogat cu unt atunci înlocuiește uleiul cu câteva bucăți de unt.
Pulpele de pui la cuptor sunt mai fragede și mai gustoase dacă le marinezi înainte de a le găti. Există multe rețete de marinade, așadar alege-o pe cea care se potrivește cu gusturile tale. Dacă rețeta este una cu multe condimente, nu alege o marinadă cu alte mirodenii în exces, pentru că riști ca gustul cărnii să fie mult prea intens.
CUM POȚI SERVI PULPELE DE PUI LA CUPTOR
Pulpele de pui se pretează bine la aproape orice fel de legumă, așa că, în principiu, totul este permis. De la legume sotate, salate de legume sau la clasicul piure, există foarte multe tipuri de garnituri care merg excelent cu pulpele de pui.
Gata cu legumele plictisitoare, pentru că legumele gătite împreună cu puiul absorb toată aroma. Nu ezita astfel să pui în aceeași tavă cu pulpele de pui cartofi, morcovi, ceapă sau dovlecei.
Un lucru e cert, combinația usturoi și ierburi aromatice este foarte potrivită pentru carnea de pui, iar gustul roșiilor va desăvârși sosul care rămâne la final în tavă.
Noua Lege a pensiilor trebuie să fie aprobată de Parlamentul României până la data de 20 noiembrie 2023, a avertizat premierul Marcel Ciolacu la începul ședinței de guvern din 2 noiembrie 2023.
Șeful Executivului este și președintele PSD, acesta fiind partidul cu cei mai mulți parlamentari. Premierul Ciolacu a precizat că aprobarea proiectului de lege în Parlament, până la 20 noiembrie, este o etapă necesară înainte ca România să poată renegocia PNRR, în ceea ce privește banii alocați pentru pensii.
“De aceea, fac apel către toţi miniştrii implicaţi în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin Guvern în cel mai scurt timp. Ştiţi foarte bine că renegocierea PNRR în privinţa eliminării pragului de 9,4 la sută din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie. Şi nu aş vrea ca, din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, şi mai grav, pensionarii români să aibă pensiile îngheţate”, a declarat premierul Ciolacu.
Șeful Executivului a precizat că proiectul de lege a fost deja finalizat de Ministerul Muncii. “Este o lege care va face dreptate milioanelor de pensionari care aşteaptă de ani de zile acest lucru. Este o lege care aduce echitate în sistem. Pensii egale pentru muncă şi contribuţii egale”, a promis premierul.
“Astfel, pensiile vor creşte anul viitor de două ori. Prima dată la 1 ianuarie, prin indexare cu 13,8 la sută, şi a doua oară la 1 septembrie, în urma finalizării procesului de recalculare, conform legii. Suntem primul guvern care face şi indexare şi recalculare în acelaşi an. Avem însă o condiţie de îndeplinit: să reuşim să adoptăm această lege în Parlament până pe data de 20 noiembrie”, a subliniat premierul Ciolacu.
Ședința de guvern din 2 noiembrie 2023 are pe ordinea de zi și o Hotărâre pentru suplimentarea bugetului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Documentul care urmează a fi aprobat de Executiv se intitulează “Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Serviciului de Telecomunicații Speciale”.
Guvernul va aproba pentru STS suplimentarea de „Cheltuieli de personal” cu suma de 43.900 mii lei (aproape 44 de milioane de lei). Aceste sume vor reprezenta credite de angajament și bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Conform Notei de fundamentare, STS are nevoie de acești bani în plus pentru a plăti majorările salariale care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2023. “Având în vedere cadrul legislativ actual în domeniul salarizării, pentru a asigura plata integrală a drepturilor salariale cuvenite personalului militar și civil din Serviciul de Telecomunicații Speciale și a contribuțiilor sociale aferente pentru lunile noiembrie și decembrie 2023, sunt necesare fonduri suplimentare în cuantum de 43.900 mii lei față de bugetul aprobat”, precizează Nota de fundamentare.
Înainte de apariția acestui proiect de Hotărâre de Guvern, STS avea repartizate, pentru anul 2023, la titlul 10 „Cheltuieli de personal”, credite de angajament și credite bugetare în sumă de 445.000 mii lei.
Un incendiu a izbucnit, noaptea trecută, la rampa de gunoi de la Boldeşti Scăeni, unde sunt degajări masive de fum, comisarii de mediu deschizând un control la societatea în cauză.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova, incendiul este localizat şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.500 de metri pătraţi, 26 de pompieri depunând eforturi pentru lichidarea acestuia.
La faţa locului se află şi reprezentanţii Gărzii de Mediu Prahova, în condiţiile în care sunt degajări masive de fum.
“În această dimineaţă, în jurul orei 01,40, am fost anunţaţi de reprezentanţii ISU Prahova de izbucnirea unui incendiu la depozitul de deşeuri municipale nepericuloase din localitatea Boldeşti Scăeni, judeţul Prahova. Din primele informaţii de la faţa locului, incendiul s-a produs în zona perimetrală de depozitare curentă, pe o suprafaţă extinsă, cu flacără deschisă şi degajare masivă de fum caracteristic. Incendiul nu este lichidat, arde cu flacără deschisă, în continuare se intervine pentru lichidarea incendiului”, arată Garda de Mediu.
De asemenea, Garda de mediu Prahova a solicitat prezenţa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova pentru monitorizarea calităţii aerului în zonă prin efectuarea analizelor de aer cu laboratorul mobil din dotare pentru indicatorii specifici.
Comisarii de mediu Prahova au deschis un control la societatea în cauză în vederea stabilirii condiţiilor încălcării legislaţiei de mediu.
Peste 260 de civili au decedat în Ucraina din cauza unor mine terestre sau a altor încărcături explozive în cele 20 de luni de război cu Rusia, a anunţat armata țării vecine.
Kievul estimează că pe o suprafaţă de 174.000 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din teritoriul Ucrainei, se află mine sau resturi de muniţie periculoase.
Cel puţin 571 de oameni au fost răniţi în peste 560 de incidente în care au fost implicate mine terestre sau obiecte explozive rămase în urma luptelor, a menţionat Statul Major general al armatei ucrainene, pe aplicaţia Telegram.
Aproximativ un sfert dintre incidente s-au produs pe terenuri agricole.
Unii fermieri îşi asumă riscuri atunci când încearcă să lucreze terenuri unde se bănuieşte că au fost plasate mine. Miercuri, un tractor a lovit un explozibil neidentificat în regiunea sudică Nikolaev, două persoane fiind rănite, a precizat Ministerul de Interne ucrainean.
”Unul dintre răniţi are ambele picioare amputate, iar celălalt a refuzat să fie dus la spital după ce a fost examinat”, a adăugat ministerul citat.
Ucraina are nevoie urgentă de genişti; în prezent ţara are 3.000 de specialişti activi în acest domeniu, însă are nevoie de încă 7.000 pentru a curăţa de mine întreaga suprafaţă afectată, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîhal, citat de Suspilne.
Procesul de deminare din Ucraina presupune costuri de 37 de miliarde de dolari, sumă pe care Kievul încearcă să o strângă cu ajutorul partenerilor internaţionali, scrie Agerpres.
Regele Charles al III-lea se află în prima sa vizită într-o fostă colonie. Majestatea Sa este însoțită de Regina Camila și de o suită reprezentativă. Face un tur de patru zile în Kenya. Ceea ce se dorea un triumf pare a fi doar o oblojire a rănilor trecutului. Presa corectă politic de peste Ocean continuă să apese pe pedala crimelor imperiale, uitând cine a născut America.
Din nou, Casa Regală britanică devine țintă tefelistă. Mai precis a mișcării Black Lives Metter, cu finanțatori cunoscuți – Deep State-ul american.
Vizita regală este organizată în plin proces de reevaluare a Commonwealth-ului, zic jurnaliștii de peste ocean. “Multe țări discută dacă mai are rost să rămână sub dominație britanică.”
Împăcare regală cu trecutul
Charles și Camilla au depus o coroană de flori la Mormântul Războinicului Necunoscut, anunță presa engleză. “Cuplul regal dorește să aline suferința prilejuită de fosta ocupație imperială,” spun surse oficiale.
În ciuda recomandărilor de risc crescut, mama sa, Regina Elisabeta a II-a, a vizitat această țară la începutul rebeliunii Mau Mau, în 1952. La acea vreme, se discuta la fel despre disoluția imperială. Prin măiestrie și curaj, cea mai longevivă Regină a schimbat sistemul și a construit o altfel de comunitatea de state independente, remodelând rolurille în noul Commonwealth.
Elisabeta a II-a avea să afle că va fi regină, când dormea într-o cabană din Kenya
În timp ce se odihnea în cabana Treetops, Principesxa Elisabeta a aflat vestea dispariției premature a tatălui său, George al VI-lea și că va deveni monarh la o vârstă fragedă. Avea doar 26 de ani. Secesionismul era la mare modă atunci.
Cea mai cruntă dominație britanică a avut loc în timpul revoltei Mau Mau, din 1952-1960, din centrul Kenyei, zic istoricii. Comisia pentru drepturile omului (KHRC) a estimat că 90.000 de kenyeni au fost uciși sau mutilați și 160.000 au fost deținuți în timpul revoltei Mau Mau. Doar că decizia de luptă a armatei britanice a fost luată după ce brigăzile rebelilor au făcut o serie de acțiuni teroriste, culminate cu ucideri.
Foto: Royal UK
“Majestatea Sa își va dedica timpul vizitei pentru a aprofunda înțelegerea nedreptăților suferite în această perioadă de poporul kenyan,” a precizat Palatul Buckingham într-un comunicat.
Deși guvernul Majestății Sale și-a cerut demult iertare pentru crimele comise, astăzi rănile vechilor suferințe au rămas deschise. I se pretind Suveranului nu doar să-și ceară scuze în numele Coroanei, ci să vină cu o serie de compensații pentru urmașii celor răniți sau uciși.
Coroanei i se cer compensații a doua oară
Pe timpul Reginei Elisabeta a II-a, guvernul și-a exprimat regretul pentru abuzurile comise în această perioadă și a acceptat o înțelegere extrajudiciară de aproape 20 de milioane de lire sterline în 2013. Ce mai vor triburile apatice și nevricoase? Pe fondul ieșirii Barbadosului din Commonwealth, presa progresistă menține focul succesiunilor în serie. Ochii le sunt ațintiți spre mișcările din Jamaica.
Doar că Marea Comunitate nu mai are forța imperială din trecut. Cel mai mare merit al fostei Regine Elisabeta a II-a e că a pacificat și unit imperiul într-o rețea de state independente, cu roluri distincte.
Kenya este o republică și rămâne așa, chiar dacă unele forțe progresiste ar insufla tinerilor pofta de o nouă rebeliune, doar așa de amorul artei Minunatei lumi noi.
Vizita lui Charles vine într-un moment în care unele foste colonii își reevaluează legăturile cu monarhia și cer ca Marea Britanie să facă mai mult pentru a-și recunoaște trecutul colonial, zice presa din Washinghton.
Foto: Royal UK
Publicația progresistă americană The New York Times l-a găsit pe un erou al acelor vremuri de luptă. Are 86 de ani. Cu șapte decenii în urmă, se refugiase în munți, împreună cu rebelii Mau Mau, înfruntând ploaia rece, leii și elefanții. “A fost împușcat de două ori de trupele britanice,” susține el. A supraviețuit, dar ulterior a fost capturat de armata engleză și condamnat la muncă silnică. Mai pretinde că l-au torturat, conform relatărilor NYT.
„Forțele britanice au fost foarte dure cu noi. S-au purtat groaznic,” a spus Mwangi, un luptător subordonat fostului lider al rebelilor: Dedan Kimathi. „Acum vrem scuze și bani pentru ceea ce au făcut.”
Emanatul rebeliunii împotriva colonialismului englez a cerut Londrei protecție
Dominația colonială britanică a durat între 1895 până în 1963, aproape șaptezeci de ani. Interesant e că Jomo Kenyatta, “emanatul rebeliunii,” odată ajuns primul președinte, a cerut protectoratul Londrei în acțiunile sale de salvare națională.
Răscolirea cenușei imperiului e o practică nouă a progresiștilor, cei care au pus celebra națională de rugby a Marii Britanii să îngenuncheze în virtutea unui păcat istoric în fața fiecărui adversar, un act de umilire, am zice noi.
Cum ar fi ca peste o sută de ani, președintele SUA să-și ceară iertare pentru uciderea lui Osama bin Laden sau pentru invazia din Afganistan? Știm că noua corectitudine politică rade tot în cale. Cel mai mare adversar și cel mai temut e Coroana britanică. Încearcă din răsputeri să o doboare de pe soclu, pentru ca nimic să nu mai fie legat de trecut.
Novaționiștii, deviaționiștii neomarxiști, vor ca lumea să înceapă cu ei și să se termine odată cu moartea lor.
Din fericire, puterea simbolică a Regatului Unit este mult mai empatică decât cea a propagandei globaliste, în stare să ucidă orice urmă de neuroni și să compromită orice legat de valori, tradiții și credință.
Să nu uităm deviza Casei Regale Române: “Nihil Sine Deo!”
VOCILE LUMII
The Conversation
“Primul președinte al Kenya, Jomo Kenyatta, a dorit să lucreze împreună cu Marea Britanie, deși a fost arestat în timpul rebeliunii Mau Mau.
Kenyatta a văzut beneficiile pe care le-ar putea obține din această relație. Anglia i-a oferit sprijin financiar și militar. A avut chiar câștiguri personale. În 1965, Marea Britanie a deconspirat o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Kenyatta, iar englezii l-au protejat,” reamintește publicația conservatoare The Conversation.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a declarat miercuri că bombardarea de către Israel a taberei de refugiaţi palestinieni de la Jabaliya din Fâşia Gaza ar putea constitui crimă de război, transmite AFP, potrivit agerpres.ro.
“Având în vedere numărul mare de victime civile şi amploarea distrugerilor în urma atacurilor aeriene israeliene asupra taberei de refugiaţi de la Jabaliya, avem serioase îngrijorări că acestea sunt atacuri disproporţionate care ar putea echivala cu crime de război”, scrie Înaltul Comisariat într-un mesaj pe X.
Israelul a bombardat de două ori tabăra de refugiaţi de la Jabaliya, marţi şi miercuri, provocând pagube materiale semnificative în acest teritoriu foarte dens populat şi provocând de fiecare dată câteva zeci de morţi în rândul civililor, potrivit Hamas şi imaginilor AFPTV.
Israelul a explicat marţi că a vizat un comandant Hamas, Ibrahim Biari, prezentat ca fiind unul din responsabilii atacului sângeros al mişcării islamiste palestiniene din 7 octombrie din Israel. Aceste atacuri fără precedent au provocat peste 1.400 de morţi, majoritatea civili, potrivit autorităţilor israeliene. Israelul a răspuns imediat cu artilerie şi bombardamente aeriene intense şi neîncetate asupra Fâşiei Gaza. Potrivit Hamas, acestea au provocat aproape 8.800 de decese în rândul populaţiei palestiniene, inclusiv 3.648 de copii.
Principiul proporţionalităţii este una dintre pietrele de încercare ale legilor războiului definite de Convenţiile de la Geneva. Dacă civilii şi structurile civile trebuie cruţate, moartea civililor în timpul unui conflict armat nu constituie în sine o crimă de război. Beligeranţii pot lansa atacuri proporţionale asupra obiectivelor militare chiar ştiind că şi civilii pot fi afectaţi. O încălcare a legii apare atunci când un atac este îndreptat în mod deliberat împotriva populaţiei civile, conform principiului distincţiei sau dacă amploarea pagubelor cauzate civililor este excesivă în raport cu avantajul militar aşteptat. Acest ultim punct se încadrează în principiul proporţionalităţii, la care face referire Înaltul Comisariat. Acesta nu decide dacă a fost comisă o crimă de război, sarcina revenind instanţelor de judecată.
Înfiinţată în 2002, CPI este singura jurisdicţie internaţională independentă care investighează crimele de genocid, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. Israelul nu este membru al CPI.
Un grup de ofițeri de poliție, îmbrăcați în personaje terifiante de Halloween, a arestat marți (31 octombrie) două persoane care ar fi implicate în trafic de droguri, în Lima, conform Reuters.
Agenți deghizat în Freddy Krueger, Jason Voorhees și Tiffany, Mireasa lui Chucky, au pătruns marți noaptea în casa unei familii de presupuși traficanți de droguri din San Juan de Lurigancho, din nord-estul Lima.
Două persoane au fost arestate în calitate de suspecți, potrivit polițiștilor, toți membri ai bandei „Clan Balboa”, un grup familial dedicat vânzării de droguri în cartier.
Poliția a declarat că a confiscat 1.568 de pachete mici de cocaină și numerar în cadrul operațiunii.
O persoană a fost rănită, miercuri, în urma impactului dintre un autoturism şi un tren de călători care circula între Dorohoi şi Iaşi, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Botoşani, potrivit agerpres.ro.
Potrivit acestora, accidentul feroviar s-a produs la o trecere la nivel cu calea ferată, fără barieră, pe raza municipiului Dorohoi.
“La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, două echipaje aparţinând Detaşamentului de Pompieri Dorohoi, cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi modul de descarcerare, o ambulanţă SMURD, dar şi o ambulanţă SAJ. Aceştia au constatat că nu erau persoane încarcerate şi că cei 12 călători din tren nu aveau nevoie de îngrijiri medicale. Conducătorul maşinii, un bărbat de 30 de ani, a fost preluat de echipajul SAJ, fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate”, au precizat oficialii ISU.
Ancheta în acest caz este efectuată de poliţişti.
Mureș: Bărbat rănit, după ce autoutilitara sa a fost lovită de un tren
Un bărbat este în stare gravă, după ce autoutilitara pe care o conducea a fost lovită, luni la prânz, de un tren care circula pe ruta Deda-Târgu Mureş, transmite Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al ISU Mureş, Mihai Gagyi, a precizat că este vorba despre şoferul unei autoutilitare care a fost lovită de un tren de persoane de pe ruta Deda-Târgu Mureş.
“Accidentul a fost anunţat la noi la ora 12.31. Şoferul autoutilitarei, un bărbat, este încarcerat şi în stare gravă. Era singurul din maşină. La faţa locului au fost trimise două autospeciale şi trei ambulanţe, se acţionează pentru descarcerare. În urma accidentului, circulaţia feroviară este oprită”, a declarat Gagyi, care nu a putut preciza din ce cauză s-a produs accidentul.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, reprezentanţii CFR Călători nu au putut fi contactaţi, pentru mai multe detalii.
O zi a speranței în care putem reflecta asupra realizărilor Organizației Națiunilor Unite(ONU) și a agențiilor sale, în efortul lor de a face lumea un loc mai bun – asta a spus premierul Marcel Ciolacu, miercuri seara, la Palatul Victoria, la celebrarea Zilei Națiunilor Unite, potrivit jurnalul.ro.
„ Organizația Națiunilor Unite s-a născut din convingerea fermă că putem avea o lume în care pacea, libertatea, respectul pentru drepturile omului, respectul și cooperarea între națiuni sunt reale și durabile. Astăzi îi onorăm pe cei care au crezut în această idee, pe cei care au construit această organizație, precum și pe toți cei care continuă să contribuie la afirmarea rolului Organizației Națiunilor Unite. Cu atât mai mult, astăzi – când vorbim – liderii politici trebuie să onoreze viziunea Cartei Națiunilor Unite, lucrând pentru a pune capăt conflictelor, pentru a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale oamenilor, pentru a elimina sărăcia, dar și pentru a reuși tranziția la economia verde și a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la celebrarea Zilei Națiunilor Unite.
Ciolacu a mai spus că niciun stat nu are capacitatea de a furniza singur răspunsuri eficiente și durabile la provocările actuale. „Pe plan global ne confruntăm cu o suprapunere de crize de mare amploare, precum conflictele care continuă să afecteze numeroase state, restrângerea spațiului democratic, schimbările climatice, amenințările majore la adresa păcii și securității internaționale. De la înființarea ONU, imediat după încheierea celui de-al doilea Război Mondial, niciodată preocupările legate de pacea și securitatea internațională nu au fost mai serioase, pe fondul agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, a evoluțiilor din Orientul Mijlociu, al creșterii terorismului sau al îngrijorărilor provocate de domeniul dezarmării și controlului armamentelor la nivel global. De la adoptarea Cartei Națiunilor Unite acum 78 de ani, valorile și principiile Organizației Națiunilor Unite au rămas aceleași, dar rolul său a evoluat pentru a răspunde provocărilor care nici măcar nu existau la momentul înființării organizației. Așa cum știți, după Revoluție, Guvernul României a invitat mai multe Agenții ONU în țara noastră pentru a sprijini procesul democratic, promovarea și respectarea drepturilor omului. În timp ce România a înregistrat progrese semnificative și a devenit o țară membră a Uniunii Europene, am continuat să ne unim eforturile cu programele ONU și cu agențiile specializate din țară: Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR)”, a menționat premierul.
Marcel Ciolacu a mai spus că sistemul ONU a jucat un rol cheie în aducerea în România a celor mai bune practici și a expertizei internaționale din întreaga lume, contribuind la dezvoltarea durabilă a țării noastre, la promovarea drepturilor și libertăților omului, la reformele structurale în sprijinul grupurilor vulnerabile, precum și la împărtășirea celor mai bune practici ale României la nivel regional și global.
Totodată, România a avut și are în Banca Mondială un partener esențial în susținerea dezvoltării economice a țării noastre și în lupta împotriva sărăciei, potrivit premierului Ciolacu.
„Expertiza financiară, dar mai ales expertiza tehnică au contribuit la implementarea unor proiecte vitale, prin care România și-a dezvoltat infrastructura, și-a sporit accesul la servicii esențiale, și-a promovat creșterea economică durabilă. Ca și exemplu, reforma pensiilor speciale, pe care tocmai am adoptat-o, nu ar fi fost posibilă fără expertiza Băncii Mondiale! Vă mulțumesc pentru suportul acordat și mă bazez pe expertiza dumneavoastră și în ceea ce privește finalizarea reformei pensiilor generale, reformă prin care vom corecta toate inechitățile actualului sistem! În toți acești ani, și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii a făcut eforturi continue pentru a impulsiona și a sprijini reformele privitoare la drepturile și bunăstarea copiilor. Cu suportul UNICEF, România a reușit să îmbunătățească accesul la educație timpurie de calitate și la școală, precum și accesul la serviciile de sănătate și protecție pentru toți copiii care trăiesc în țara noastră. Vă mulțumesc de asemenea pentru sprijin! Mai sunt, după cum bine știm, multe de făcut! Un alt mare aliat în eforturile noastre de a consolida sistemul de sănătate a fost și este în continuare Organizația Mondială a Sănătății. Mai ales în ultimii ani, sprijinul OMS a fost esențial în gestionarea crizelor de sănătate publică, prilejuite de pandemia de COVID-19. Protejarea sănătății și a bunăstării cetățenilor noștri nu ar fi fost posibilă fără expertiza OMS! De asemenea, vă mulțumesc! Cu evoluția dinamicii geopolitice și, implicit, a migrației, și Organizația Internațională pentru Migrație a fost un partener cheie în gestionarea valurilor de migrație, asigurând drepturile și bunăstarea migranților și a persoanelor strămutate, oferind sprijin pentru incluziunea socială a acestora. Astfel, cu sprijinul OIM, cei care vin astăzi în România se bucură de o viață mai sigură și mai bună”, a mai spus Ciolacu.
Premierul a menționat și Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, care a avut un rol vital în sprijinirea refugiaților și solicitanților de azil din România. „Angajamentul lor neobosit de a-i proteja, de a-i asista pe cei forțați să-și părăsească casele este o dovadă clară a principiilor umanității și compasiunii promovate de Organizația Națiunilor Unite. Doamnelor și domnilor, Pandemia de COVID-19 și criza refugiaților din Ucraina sunt cele mai recente exemple în care Agențiile Națiunilor Unite din România au avut un rol esențial. Sunt sigur că vor continua să fie parteneri cheie care să ne inspire și care să ne sprijine cu expertiza lor în continuarea dezvoltării sociale și economice durabile, în promovarea valorilor păcii, a drepturilor omului și a justiției sociale, în protejarea grupurilor vulnerabile. De asemenea, trebuie să ne unim forțele pentru a gestiona schimbările climatice și pentru a utiliza tehnologiile inovatoare, precum inteligența artificială, în sprijinul capitalului uman. Cu ocazia celebrării Zilei Națiunilor Unite, vă invit să reconfirmăm angajamentul nostru, al tuturor, de a lucra împreună, alături de întreaga comunitate internațională și de instituțiile și organizațiile prezente, pentru a construi un viitor mai bun pentru toți. Pentru a continua să fim Națiunile Unite! Împreună, putem atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, împreună putem crea o lume în care nimeni să nu fie lăsat în urmă. O lume în care copiii noștri pot prospera! O lume în care vârstnicii pot beneficia de tot respectul cuvenit! O lume în care fiecare cetățean se poate dezvolta neîngrădit!”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, participă, vineri, la aniversarea Zilei Vânătorilor de Munte de către Armata Română, eveniment organizat la Comandamentul Brigăzii 2 “Sarmizegetusa” din Braşov.
La finalul vizitei Comandamentului, oficialul NATO va acorda declaraţii de presă, conform unui comunicat de presă, transmite agerpres.ro.
Ulterior, secretarul general adjunct al NATO va vizita Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov, unde se va întâlni cu cadrele didactice şi cu studenţii.
El va susţine un scurt discurs şi va răspunde la întrebărilor cadeţilor şi studenţilor Universităţii Transilvania prezenţi la eveniment.
Conform sursei citate, vizita va include şi Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare (DRESMARA), unul dintre Centrele NATO de instruire şi educaţie pentru parteneri.
Tot vineri, Mircea Geoană va susţine un discurs în cadrul Rethink Summit, ce se va desfăşura la Hotel Ana Sport, din Poiana Braşov, şi va avea o întâlnire cu oamenii de afaceri locali, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Braşov.
Mircea Geoană – soluția salvatoare pentru euroatlantiști
La fix a apărut sondajul INSCOP, institut apropiat serviciilor. Mircea Geoană este cotat cu aproape 25 % dintre opțiunile românilor pentru prezidențiale. N-are sens să intrăm în detaliile conceperii, metodei și a folosirii bazelor de date de către operatori! Sondajul a apărut la momentul oportun. Pentru a nu zice altceva, ce ne stă pe limbă, îl calificăm drept un sondaj de calibrare, de modelare – dacă vreți. Unu din patru români l-ar vrea pe Geoană președinte. Am zice “Wow!” Nu e important să căutăm înțelesurile ascunse ale acestei cifre. Nici să clarificăm metoda de cercetare. Ce rost are să ne mirăm cum de unul din patru români știe că Mircea Geoană va fi candidat la președinție? Îndeobște, măsurătorile cantitative și calitative se fac doar în urma unei minime campanii de promovare a mărcii, serviciului sau produsului. Pur și simplu, n-are rost să fim sceptici. Mircea Geoană se întoarce – care va să zică – în serviciul patriei.
Președintele Joe Biden se va întâlni luna viitoare cu președintele chinez Xi Jinping, a anunțat marți Casa Albă, potrivit financialintelligence.ro.
Liderii celor mai mari două economii din lume sunt așteptați să se întâlnească în marja summitului de la San Francisco pentru Cooperarea Economică Asia-Pacific sau APEC.
„Politica noastră și modul în care mergem mai departe cu China nu s-au schimbat”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, reporterilor în timpul unei conferințe de presă. „Este o concurență intensă”, a spus ea, adăugând că „concurența intensă înseamnă diplomație intensă”.
Jean-Pierre a refuzat să ofere mai multe detalii despre agenda lui Biden, cu excepția faptului că se așteaptă „o conversație dură” cu Xi, care urmează discuțiilor cu secretarul de Trezorerie Janet Yellen.
Întâlnirea are loc în timp ce SUA lucrează pentru a urgenta asistența de securitate și ajutor umanitar pentru Israel, pe fondul unui conflict din ce în ce mai intens cu Hamas.
În plus, SUA continuă să sprijine Ucraina, în timp ce aceasta luptă împotriva invaziei rusești la scară largă, care a trecut de cea de-a 600-a zi.
Administrația Biden a avertizat anterior Beijingul, cel mai puternic aliat financiar al lui Putin, să nu asiste Kremlinul în războiul său din Ucraina. De la începutul războiului de la Moscova în februarie 2022, Washingtonul, alături de aliații săi occidentali, a declanșat zeci de runde coordonate de sancțiuni care au făcut ca Rusia să treacă peste Iran și Coreea de Nord ca fiind cea mai sancționată țară din lume.
Joe Biden va avea o reuniune online cu Xi Jinping
Președintele american Joe Biden va avea luni o reuniune online cu liderul chinez Xi Jinping. Este prima întâlnire a acestora de când Biden este președinte al SUA. De asemenea, liderul american speră să susțină și un summit personal cu Xi Jinping.
Ultima discuție dintre Joe Biden și Xi Jinping a fost în luna septembrie. Convorbirea lor a fost una telefonică și a durat 90 de minute. Potrivit CNN, reuniunea online are loc în contextul tensiunilor legate de Taiwan, însă vor discuta și despre comerț și drepturile omului.
Joe Biden și Xi Jinping vor avea prima reuniune online De asemenea, SUA și Taiwan au anunțat săptămâna aceasta un acord privind clima. Cei doi arată interese comune de colaborare în acest domeniu. Summit-ul online al celor doi lideri mondiali era programat de mai mult timp.
Biden a sperat cândva la un summit personal cu Xi, dar liderul chinez nu a părăsit China de aproape doi ani. Președintele Chinei a declarat printr-o scrisoare că este dispus să „îmbunătăţească schimburile şi cooperarea la nivel global” cu SUA şi să readucă relaţiile dintre cele două puteri mondiale pe drumul cel bun.
Totodată, China a anunțat că este pregătită pentru reglementarea divergenţelor cu Statele Unite. Specialiștii susțin că mizele acestui summit virtual sunt ridicate, având în vedere tensiunile dintre cele două națiuni. Astfel, un acord între cele două ar putea duce la o atmosferă mai relaxată și o îmbunătățire a relațiilor internaționale.
Casa Albă a apreciat miercuri că gruparea islamistă Hamas nu va putea fi implicată pe viitor în guvernarea Fâşiei Gaza, după încheierea războiului cu Israelul, transmite Reuters, preluat de agerpres.ro.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional pentru Securitate al SUA, John Kirby, a declarat de asemenea că Washingtonul nu sprijină stabilirea civililor din Gaza în afara acestui teritoriu controlat în prezent de Hamas.
El a mai afirmat că Statele Unite nu consideră că este momentul pentru un armistiţiu general între Israel şi Hamas, însă ostilităţile trebuie întrerupte uneori din motive umanitare.
“Ce va urma după conflict, încă nu avem toate răspunsurile, dar colaborăm cu partenerii noştri din regiune pentru a explora cum poate arăta şi cum trebuie să arate guvernarea în Gaza”, a spus purtătorul de cuvânt într-o discuţie cu presa la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One, cu care preşedintele Joe Biden se îndrepta spre statul american Minnesota.
Kirby a precizat că nu există planuri pentru trimiterea de trupe americane în Gaza, acum sau pe viitor.
De ce sunt tunelurile Hamas de sub Gaza un câmp de luptă cheie pentru Israel?
Tunelurile Hamas de sub Gaza sunt un obiectiv primordial pentru Israel, deoarece își extinde ofensiva terestră în enclava înghesuită ca răzbunare pentru atacul surpriză mortal al grupării islamiste, în sudul Israelului, din 7 octombrie, după cum explică fostul șef al Biroului din Ierusalim, Stephen Farrell, potrivit Reuters.
Gaza este baza de putere a Hamas, iar rețeaua uriașă de tuneluri de sub Gaza este o bază secretă de putere în acea bază.
Este un obicei cunoscut al Hamas să meargă la loc pentru a se ascunde, pentru a ascunde ostatici, pentru a trage rachete, pentru a depozita arme… de aceea rețeaua este atât de importantă pentru Israel.
În primul rând, a distrus o mare parte din acest acoperiș al solului situat deasupra pământului, astfel încât luptătorii Hamas nu au unde să meargă dacă fug.
