Pe 1 octombrie 2010, Cipru sărbătoreşte cea de-a 50-a aniversare şi de asemenea 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Cipru şi România.
O comunitate largă de aproximativ 30.000 de români trăieşte şi munceşte în Cipru, îmbogăţindu-i societatea şi contribuind la creşterea economică. Ciprul se mândreşte să fie al şaselea investitor străin în România, cu o cifră de investiţii de peste 1,2 miliarde euro.
Aderarea celor două ţări în Uniunea Europeană a deschis noi perspective pentru intensificarea relaţiilor acestora. Ciprul şi România au demonstrat în ultimii ani o aderare puternică la principiile şi normele legislaţiei internaţionale, şi în special la cele legate de respectarea integrităţii teritoriale şi independenţei statelor şi a soluţionării paşnice a disputelor.
România a sprijnit Republica Cipru în încercarea de a rezolva problema cipriotă şi de a găsi o soluţie paşnică pentru a reunifica teritoriul insulei, pe locuitorii acestuia şi economia, după 34 de ani de divizare.
Între comunitatea grecilor ciprioţi şi cea a turcilor ciprioţi au loc negocieri pentru găsirea unei soluţii încă din septembrie 2008, dar până în prezent nu a fost luată nicio decizie.
Preşedintele Republicii Cipru, Demetris Christofias, a făcut recent o serie de propuneri pentru a da un nou impuls procesului de negociere. Cele două comunităţi trebuie să se pune de acord asupra proprietăţilor şi cetăţeniei, să facă ajustări teritoriale şi să rezolve problema imigrării şi a azilului (coloniştii).
Preşedintele Christofias a propus restaurarea oraşelor Famagusta şi Varosha, pentru ca locuitorii de drept să se poată reîntoarce acolo şi operarea portului din Famagusta sub supravegherea Uniunii Europene.
O altă propunere făcută de Christofias a fost organizarea unei conferinţe internaţionale la care să participe cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, Uniunea Europeană, Puterile garante, Republica Cipru şi cele două comunităţi cipriote. Agenda acestei conferinţe ar trebui să includă aspectele internaţionale ale problemei cipriote, cum ar fi Securitatea, Garanţiile şi celelalte chestiuni referitoare la colonişti şi ar trebui să aibă loc la finalizarea discuţiilor asupra aspectelor constituţionale şi a altor aspecte interne ale problemei.
„Comunitatea internaţională ar trebui să continue să susţină această încercare, ţinând cont că, dacă eforturile de a găsi o soluţionare negociată vor avea succes, nici o persoană străină nu ar trebui să încerce, aşa cum a fost cazul în 2004 cu Planul Annan, să impună ciprioţilor o soluţie împotriva dorinţei acestora sau pe ascuns”, a declarat H.E. Dr. Spyros Attas, ambasadorul Republicii Cipru în România.
