Conducerea Universității a invocat praguri minime de studenți și măsuri de austeritate, pentru a bloca începerea cursurilor
Universitatea din București a decis, cu doar câteva zile înainte de începerea noului an universitar, să nu mai școlarizeze programul de masterat „Studii Religioase – Texte și Tradiții”, deși există candidați admiși prin examen, locuri bugetate și o hotărâre guvernamentală care aprobă programul, se arată într-un comunicat trimis redacției România Liberă.
Masteranzii și cadrele didactice de la programul „Studii Religioase – Texte și Tradiții” au transmis un Memoriu conducerii Universității din București și Ministerului Educației, solicitând anularea deciziei de suspendare a programului cu doar o săptămână, înainte de începerea anului universitar. Ei reclamă discriminarea programelor în limba română și încălcarea dreptului studenților admiși, de a urma programul ales prin concurs.
Decizia instituției de învățământ superior vizează anul universitar 2025–2026 și este motivată financiar, pe fondul unui număr mai mic de înscriși, decât pragul minim impus. Candidații admiși au primit notificarea pe 23 septembrie, prin e-mail, fiind informați că masteratul nu va mai fi organizat și că vor fi redistribuiți către alte programe ale Facultății de Limbi și Literaturi Străine.
Profesorii semnalează caracterul discriminatoriu al deciziei: pentru programele în limba română este impus un prag minim de 20 de studenți, în timp ce pentru cele în limbi străine este suficient un minimum de 12.
Potrivit Regulamentului aprobat de Senatul UB, locurile bugetate rămase neocupate trebuie redistribuite în interiorul aceluiași program, nu anulate. De asemenea, metodologia nu prevede redistribuirea candidaților admiși către alte programe. Masteratul „Studii Religioase – Texte și Tradiții” este acreditat prin Hotărârea Guvernului nr. 428/2025 și figurează în Monitorul Oficial, ca program finanțat pentru acest an universitar.
Programul este unic în România, propunând o abordare academică interdisciplinară și neconfesională a fenomenului religios, la intersecția dintre filologie, filosofie, teologie, psihologie și studii literare.
„Acest abuz de a scoate programul masteral cu studenții deja admiși, mă afectează profund în desfășurarea unei cercetări interdisciplinare în psihologia fenomenului religios. Acest al doilea masterat este destinat aprofundării cunoașterii într-un mod pe care nici un alt program din România nu îl poate oferi. Întreb cu aceeași revoltă conducerea Universității din București: Spre ce ne întoarcem?”, a declarat psihologul Victor Sfîrlea, unul dintre studenții admiși.
Coordonatoarea programului, prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, subliniază gravitatea situației:
„Anularea dreptului legitim de a urma studiile pentru un candidat admis, care a confirmat locul și a plătit taxa de înmatriculare, constituie un abuz. Redistribuirea către alte programe încalcă grav opțiunea de studiu și procedura de admitere. Performanța academică nu se măsoară în cifre, ci în calitatea cercetării. Cantitatea și banii nu pot fi priorități în defavoarea excelenței.”
Studenții atrag atenția că astfel de programe funcționează în universități europene de prestigiu, precum Groningen, Utrecht sau KU Leuven, chiar și cu cinci studenți, iar eventualele decizii de suspendare se anunță cu unul sau doi ani înainte, nu în pragul anului universitar.
Ei consideră că decizia afectează grav încrederea publică în Universitatea din București și anunță demersuri ferme, inclusiv acțiuni în instanță, dacă hotărârea nu va fi revocată urgent.
Cadrele didactice și studenții cer conducerii UB să respecte regulamentele interne, să înmatriculeze candidații admiși și să își asume rolul educațional, nu logica austerității financiare.
Masteratul „Studii Religioase – Texte și Tradiții” este singurul din România care continuă, în mediul universitar, moștenirea lui Mircea Eliade, privind studiul academic al marilor tradiții religioase ale lumii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube