20.6 C
București
joi, 23 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

PNL, mai jos de genunchiul broaștei, la cel al lui Vâlceanu


Ilustrație: Marian Avramescu

S-a demonstrat din nou – chiar mai puternic decât au dovedit acțiunile președintelui Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu – că Partidul Național Liberal (PNL) a ajuns chiar sub nivelul genunchiului broaștei.

PNL a ajuns la nivelul genunchiului fostului ministru ipocrit de Finanțe, măcelarul majorărilor salariale din sistemul de învățământ, Dan Vâlceanu.

Deputatul-vampir – și nu energetic – al PNL a…



Source link

Alertă hidrologică! Cod galben de inundații pe râuri din 17 județe. HARTA

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, joi, o atenţionare Cod galben de viituri pe râuri din 17 judeţe, valabilă până vineri, la ora 10:00.

Potrivit INHGA, codul vizează anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Tur (judeţul Satu Mare), Someş (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Lăpuş (judeţul Maramureş), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Crasna (judeţele: Sălaj şi Satu Mare), Ier (judeţele: Satu Mare şi Bihor), Barcău (judeţele: Sălaj şi Bihor), Crişul Repede (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Cerna (judeţul Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj, Olt (judeţele: Braşov, Sibiu şi Vâlcea) şi Călmăţui (judeţele: Olt şi Teleorman).

„Atenţionarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele Caraş Severin şi Timiş. Recomandăm populaţiei vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii”, avertizează hidrologii.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o atenţionare Cod galben de ploi şi instabilitate atmosferică, valabilă pe parcursul acestei zile în 13 judeţe.

Conform prognozei de specialitate, între orele 10:00 – 23:00, pe raza judeţelor Alba, Arad, Bihor, Cluj, Caraş-Severin, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Maramureş, Sibiu, Sălaj, Timiş şi Vâlcea vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi izolat grindină. De asemenea, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 20 – 30 l/mp şi, pe arii restrânse, de peste 40 – 50 l/mp. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Julen Lopetegui, înapoi în Premier League! Formația preluată de tehnicianul spaniol

Spaniolul Julen Lopetegui este „urmașul” lui David Moyes în funcţia de antrenor principal al formației engleze West Ham United. Lopetegui revine astfel în Premier League după experiența de la Wolves, din perioada noiembrie 2022 – august 2023.

În vârstă de 57 de ani, Lopetegui este fostul antrenor al echipelor Real Madrid şi Wolverhampton (2022-2023), precum şi al naţionalei Spaniei. El va prelua oficial noul său post pe 1 iulie, după un an fără angajament.

West Ham a încheiat pe locul 9 în Premier League, dar finalul de sezon a fost marcat de doar două victorii în 12 meciuri, în toate competiţiile. Plecarea lui Moyes a fost anunţat la o zi după înfrângerea cu Chelsea (0-5), pe 5 mai. Moyes se afla la cârma lui West Ham din 2019, după un prim mandat în sezonul 2017-2018.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Româncele și-au aflat adversarele de la Roland Garros

Sorana Cîrstea, Ana Bogdan, Jaqueline Cristian şi Irina Begu şi-au aflat adversarele din prima rundă a turneului de Grand Slam de la Roland Garros.

Astfel, în urma tragerii la sorţi efectuate, joi, la Paris, Sorana Cîrstea (34 ani, 30 WTA), cap de serie numărul 28, va debuta contra rusoaicei Ana Blinkova (25 ani, 45 WTA).

Ana Bogdan (31 ani, 63 WTA) va primi replica franţuzoaicei Elsa Jacquemot (21 ani, 150 WTA), beneficiara unui wild card. Va fi primul duel dintre ele în circuitul profesionist.

Jaqueline Cristian (25 ani, 67 WTA) va avea un meci foarte dificil în primul tur la Openul Franţei, contra letonei Jelena Ostapenko (26 ani), numărul 10 mondial.

Irina Begu (33 ani, 126 WTA) va întâlni în primul tur o adversară venită din calificări.

Alte două românce au şansa de a accede pe tabloul principal la Paris, Gabriela Ruse şi Cristina Dinu, dacă vor câştiga, vineri, în ultimul tur al calificărilor, contra italiencei Sara Errani, respectiv a braziliencei Laura Pigossi.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Dănuţ Coman și-a găsit echipă! Va conduce o fostă campioană a României

Dănuţ Coman este noul președinte al formației de ligă secundă C Argeş, după ce Consiliul Local Piteşti a aprobat propunerea făcută de primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, de numire în funcție a fostului portar.

Mihai Foamete, care îndeplinea funcţia până acum, fiind reprezentantul Primăriei şi Consiliului Local Piteşti în cadrul clubului FC Argeş, a demisionat joi, iar Consiliul Local a ratificat retragerea sa.

Până la jumătatea lunii aprilie, Coman a fost președintele celor de la FC Hermannstadt. Înainte de a ocupa această funcţie la FC Hermannstadt, Coman a fost președinte la defuncta Astra Giurgiu, campioană a României sub conducerea fostului goalkeeper.

Dănuţ Coman şi-a început cariera la Aripi Piteşti, iar apoi a jucat la FC Argeş până în 2004, ulterior evoluând la Rapid, FC Braşov, FC Vaslui şi Astra Giurgiu.

Alături de Coman, cel mai probabil, va veni și Nicolae Dică, cel care va ocupa funcția de antrenor principal.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

GALERIE FOTO. Eugenie Bouchard, înapoi pe terenul de tenis

Considerată una dintre cele mai sexy jucătoare de tenis din lume, Eugenie Bouchard le-a dat o palmă criticilor care afirmau că și-a irosit talentul atunci când a ales să își dedice o mare parte din timp practicării pickleball-ului, un sport tot mai popular peste Ocean.

După o absență de mai bine de șapte luni din circuit, canadianca în vârstă de 30 de ani a revenit pe terenul de tenis la mijlocul lunii mai, obținând două victorii la turneul ITF W75 Zephyrhills din Florida.

În primul tur, „Genie” a pierdut doar trei game-uri în victoria împotriva favoritei numărul șase, Justine Mikulskyte (6-1, 6-2). Bouchard a trecut apoi de Fanni Stollar în trei seturi (6-1, 2-6, 6-4), înainte de a o înfrunta pe Kayla Day, principala favorită, în sferturile de finală. După ce și-au împărțit primele două seturi (7-6, 5-7), canadianca a fost nevoită să se retragă înainte de decisiv din cauza unor probleme musculare.

De asemenea, Eugenie Bouchard a ajuns în sferturile de finală la dublu cu Stollar, pierzând în fața favoritelor Sophie Chang și Jamie Loeb ,cu 10-8, în tiebreak-ul meciului.

De-a lungul timpului, actualul număr 522 mondial și-a construit un brand personal datorită rețelelor de socializare. Pe Instagram, blondina are peste 2,3 milioane de urmăritori, în timp ce pe X (fostul Twitter) adună o bază de 1,5 milioane de fani.

Chiar dacă anul trecut nu a obținut rezultate notabile în circuitul WTA, Bouchard a strălucit în Billie Jean King Cup. În întâlnirea cu Spania, Eugenie, alături de Gabriela Dabrowski, le-a învins pe Rebeka Masarova și Sara Sorribes Tormo, în timp ce contra Poloniei a trecut, împreună cu aceeași coechipieră, de cuplul Weronika Falkowska / Katarzyna Kawa.

După succesul din Billie Jean King Cup, miliardarul Richard Branson, fondatorul Virgin Group, a invitat-o pe sportivă să-și petreacă o vacanță fastuoasă pe Insula Necker.

Eugenie Bouchard playing tennis
Eugenie Bouchard, professional tennis player, portrait

Tenismena născută la Montreal a făcut istorie în 2014, când la doar 20 de ani devenea prima canadiancă ajunsă în finala turneului de la Wimbledon. După aceea, cariera ei a luat-o pe o pantă descendentă, „Genie” ajungând, mai degrabă, o prezență constantă pe primele pagini ale tabloidelor pentru viața sa extrasportivă.

De-a lungul carierei, Bouchard a cucerit un singur titlu WTA, la Nurnberg, în 2014, pierzând alte cinci finale: Osaka, Wimbledon, Wuhan, Hobart și Kuala Lumpur.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Lookman Ademola(t) recordul lui Leverkusen. Trofeul Europa League merge la Bergamo

Formația italiană Atalanta Bergamo s-a impus cu scorul de 3-0 în fața nemților de la Bayer Leverkusen și a cucerit în premieră trofeul Europa League.

Atalanta și-a trecut în palmares primul trofeul european din istoria de 117 ani, după ce a învins-o cu 3-0 pe Bayer Leverkusen în finala Europa League, punând totodată capăt seriei de 51 de meciuri fără înfrângere a noii campioane din Bundesliga. Eroul meciului de pe Dublin Arena, arbitrat impecabil de brigada condusă la centru de Istvan Kovacs, a fost atacantul nigerian Ademola Lookman, care a reuşit un hat-trick (12, 26, 75).

La final, antrenorul Atalantei, Gian Piero Gasperini, a dezvăluit strategia cu care a răpus-o pe campioana Germaniei. „Știam că Leverkusen este foarte puternică în atac, dar poate nu la fel de puternică când e obligată să se apere. Şi totul a decurs bine de la început. (…) Câştigarea acestui trofeu poate fi considerat a fi unul dintre basmele fotbalului. Nu se rezumă totul la cifre reci. Putem crede şi în echipe cu buget mic”, a subliniat tehnicianul care se află la cârma grupării din Bergamo din 2016.

De cealaltă parte, Xabi Alonso și-a asumat eșecul: „Trebuie să acceptăm că Atalanta a fost mai bună și că merită trofeul. Nu a fost ziua noastră”.

Succesul Atalantei vine la 25 de ani distanță de ultima reușită a unei echipe din Italia în cea de-a doua competiție europeană ca valoare. În 1999, Parma se impunea tot cu 3-0 în fața lui Marseille și câștiga Cupa Uefa.

Atalanta a devenit a cincea formație care cucerește o cupă europeană fără să fi fost vreodată campioană în competiția internă, alături de Parma, Villarreal, West Ham United, Real Zaragoza.

În drumul spre trofeu, italienii au eliminat echipe precum Sporting Lisabona, Liverpool sau Olympique Marseille.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

FCSB a rezolvat al doilea transfer al verii. Daniel Popa, noul atacant al campioanei

După ce l-a adus liber de contract pe fundașul lateral David Kiki, ultima dată la Farul, FCSB a rezolvat al doilea transfer al verii.

Noua campioană a României a bătut palma cu Daniel Popa, în schimbul căruia îi va achita Universității Cluj 300.000 de euro. Mutarea a fost confirmată de președintele ardelenilor, Radu Constantea: „FCSB s-a înțeles cu jucătorul și pot să vă spun că și cluburile s-au înțeles în privința clauzei”.

Pe lângă atacantul de 28 de ani, FCSB este foarte aproape să îl aducă de la „Șepcile Roșii” și pe „veteranul” Alexandru Chipciu, fotbalist care a mai evoluat pentru roș-albaștri între 2012 și 2016.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Soțul candidatei PSD la Primăria Izvoarele-Giurgiu, striptease și show pornografic în stradă



Lupta electorală pentru fotoliul de primar a atins cote greu de imaginat într-o comună din județul Giurgiu, unde soțul candidatei PSD a făcut, ziua în amiaza mare, un show de striptease și totodată pornografic pe strada principală a localității.

În comuna giurgiuveană Izvoarele, soțul candidatei PSD la funcția de primar, Ionela-Eleonora Gheorghe, a făcut recent o reprezentație incredibilă de striptease și exhibiționism pornografic.

Show erotic în amiaza mare, în fața…



Source link

În 2023, Lidl România a plătit la bugetul de stat peste 2,2 miliarde de lei, o sumă de 2 ori mai mare decât profitul realizat

Companiile Lidl din România (Lidl Discount SRL, Lidl România SCS, Lidl România SRL și Lidl Imobiliare România Management SCS) au încheiat anul calendaristic 2023 cu o cifră de afaceri consolidată de peste 22,4 miliarde de lei net, un profit net de aproximativ 1 miliard de lei și investiții de peste 1 miliard de lei. Rata de profitabilitate pentru anul calendaristic 2023 este 4,7%, în scădere față de anul anterior (5,3%), când cifra de afaceri înregistrată de Lidl în România a fost de peste 18,5 miliarde lei, iar profitul net de aproape 1 miliard de lei.

În același an calendaristic, Lidl România a direcționat către bugetul de stat peste 495 milioane de lei, sumă care reprezintă valoarea contribuțiilor și impozitelor achitate pentru cei peste 12.000 de angajați, dar și peste 70 milioane de lei la fondul de mediu. Mai mult, retailerul a făcut investiții sociale în programe desfășurate cu societatea civilă în valoare de peste 45 milioane de lei.

Lidl România continuă să contribuie activ la dezvoltarea economică a României prin investiții constante și concrete pe plan local, dar și prin contribuții directe la bugetul de stat, în valoare de peste 2,2 miliarde de lei. Prin activitatea sa, Lidl, în România, are un impact socio-economic semnificativ asupra comunităților locale, iar acest lucru se reflectă în toate ariile de dezvoltare: de la investiții în forța de muncă, la dezvoltarea parteneriatelor cu producători locali și contribuțiile la bugetul de stat prin taxe și impozite, până la sprijinul acordat societății civile.

Susținerea producătorilor români și promovarea producției locale

Una dintre prioritățile Lidl România este extinderea continuă a colaborărilor cu producătorii locali, un obiectiv pe care retailerul îl urmărește cu consecvență încă de la intrarea pe piața locală, iar, de la an la an include în ofertă un număr din ce în ce mai mare de produse realizate în parteneriat cu furnizori români. Astfel, în anul calendaristic 2023, retailerul a avut în întreg sortimentul 3.536 de produse dezvoltate cu furnizori locali și peste 117.312 de tone de legume și fructe românești disponibile la raft. Anul trecut compania a lucrat cu peste 465 de furnizori români pentru întreg sortimentul de produse.

Mai mult, Lidl România a continuat să faciliteze exportul produselor furnizorilor români către magazine Lidl din Europa, în valoare de peste 26 milioane de euro.

„2023 a fost un an în care am continuat să creștem și avem convingerea ca acest lucru s-a datorat faptului ca nu ne-am abătut de la esența modelului nostru de business: produse la cel mai bun raport calitate-preț. Deși au fost creșteri de costuri în întreaga piața și pe întreg lanțul valoric, acest lucru nu s-a reflectat semnificativ în coșul de cumpărături al clientului Lidl. Ne-am asumat parțial aceste creșteri, iar amortizarea acestora a avut loc în marja noastră. Acest lucru se vede în rezultatele noastre financiare – am continuat să fim prima alegere a clienților și am înregistrat o cifra de afaceri mai mare cu 18% față de anul precedent, dar rata de profitabilitate  este în scădere față de anul anterior, de la 5,3% la 4.7%”, a spus Marco Giudici, CEO Lidl România.

Crearea de noi locuri de muncă, în fiecare an

Odată cu expansiunea la nivel local, Lidl România contribuie și la creșterea economică a comunităților locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, în anul calendaristic 2023, pentru cei peste 12.000 de angajați, Lidl România a contribuit la bugetul de stat cu peste 495 de milioane de lei.

Peste 45 milioane de lei investiți în programe pentru comunitate

În anul 2023, Lidl România* a investit peste 45 de milioane de lei, în programe de protejare a mediului, educație, dezvoltarea serviciilor de urgență, în dezvoltarea comunităților și parteneriate strategice prin care retailerul urmărește să contribuie la educație echitabilă și egalitate de șanse pentru copiii din România, dar și la reducerea nivelului de poluare cu plastic din mediul înconjurător.

*Lidl România = Lidl Discount SRL, Lidl România SCS, Lidl România SRL și Lidl Imobiliare România Management SCS

Premierul Ciolacu dă o majorare de salarii de 10 la sută. Prima tranșă e în iunie, când sunt alegerile

Guvernul PSD – PNL, condus de liderul PSD, Marcel Ciolacu, le oferă unora dintre bugetari o mărire de salarii de zece la sută în anul 2024, iar prima tranșă de majorare se aplică în luna iunie, adică exact în luna în care românii sunt chemați să voteze.

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a anunțat că, în ședința din 23 mai 2024, guvernul pe care-l conduce a aprobat o majorare salarială de 10 la sută, pentru unele categorii de bugetari. Cele două tranșe de majorare intră în vigoare în lunile iunie și septembrie 2024. Luna iunie este prima lună după cea în care se aprobă această decizie a Executivului, deci pare logic să se aplice majorarea salarială în iunie. Dar luna iunie este – deși Marcel Ciolacu n-a amintit acest detaliu – și cea în care au loc alegerile europarlamentare și alegerile locale din România. Ele se țin în aceeași zi, 9 iunie 2024, întrucât în România sunt comasate. Deci exact în luna în care românii sunt chemați să voteze, guvernul PSD – PNL le mărește salariile unora dintre ei.

“Aprobăm o majorare salarială de 10 la sută, în două tranșe, pentru angajații din Cultură, de la Registrul Comerțului, Agențiile de Mediu și funcționarii din primăriile sub 20.000 de locuitori. Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea față de restul bugetarilor și este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanțele țării în acest an. Cred că atât la Guvern cât și la Parlament și în alte zone ale administrației centrale și locale putem găsi soluții pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită”, a declarat premierul Ciolacu imediat după terminarea ședinței Executivului.

Guvernul Ciolacu avusese, printre documentele de pe ordinea de zi a ședinței din 23 mai 2024, o “ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice”. Altfel spus, Executivul avea posibilitatea doar să discute, nu și să aprobe această OUG. Dar premierul Ciolacu a ținut ca Ordonanța de Urgență să fie aprobată. Poate și din cauză că, imediat după ședința Executivului, adică joi la amiază, premierul urma să participe la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, și dorea să poată demonstra că are bunăvoință față de revendicările unora dintre salariați.

Categoriile de salariați care vor primi salarii majorate au fost ulterior indicate într-un comunicat al Guvernului. “Este vorba despre angajații din administrația centrală din domeniile cultură, diplomație, din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului și al oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și cele aflate sub controlul Parlamentului.
De asemenea, de această creștere salarială vor beneficia funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului din localitățile de până la 20.000 de locuitori”, a transmis Guvernul României.
Pentru categoriile de personal prevăzute în această OUG, salariile se majorează cu 10% raportat la salariul din decembrie 2023, în două tranșe, în iunie și septembrie, “procent care se adaugă la salariul aflat în plată”.
“De asemenea, personalul agențiilor județene, respectiv a municipiului București pentru protecția mediului va beneficia de salarizarea de care beneficiază Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Diferențele salariale se vor aplica tot în două tranșe, în lunile iunie și septembrie”, a precizat Guvernul României.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Zelenski face reproșuri partenerilor internaționali după atacul rusesc asupra Harkovului care a ucis șase persoane

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat joi un dublu atac rusesc cu 15 rachete asupra localităţii Liubotin şi a oraşului Harkov, în urma căruia, potrivit primelor informaţii, au fost ucise cel puţin şase persoane, relatează EFE, potrivit agerpres.ro.

“Teroriştii ruşi au profitat de faptul că Ucraina nu dispune încă de o apărare antiaeriană suficientă şi nu are o capacitate solidă de a distruge lansatoarele teroriştilor chiar acolo unde se află acestea: lângă graniţele noastre”, a scris Zelenski pe Telegram, calificând atacul drept “extrem de brutal”.

Preşedintele ucrainean le-a reproşat partenerilor săi internaţionali că nu reuşesc să trimită în continuare numărul de sisteme de apărare antiaeriană pe care Ucraina îl solicită şi că aceştia – cu unele excepţii – nu permit Kievului să folosească armamentul occidental pentru a lovi obiective militare ruseşti pe teritoriul Federaţiei Ruse.

“Această slăbiciune nu este slăbiciunea noastră, ci a lumii, care în al treilea an (de război) nu îndrăzneşte să îi trateze pe terorişti exact aşa cum merită”, a declarat şeful statului ucrainean, care a cerut din nou “mai multă hotărâre” din partea “liderilor lumii” pentru a proteja Ucraina de “teroarea” rusă.

În ultimele zile, Ucraina şi-a intensificat apelurile pentru a i se permite să lovească teritoriul inamic cu armele aliaţilor săi, după ce Rusia a deschis un nou front printr-o ofensivă la 13 mai în regiunea Harkov, pe care o atacă zilnic dinspre partea sa de frontieră.

Oraşul Harkov este capitala regiunii cu acelaşi nume în nord-estul Ucrainei şi cel mai mare oraş din ţară după Kiev. Liubotin, situat în aceeaşi regiune, avea o populaţie de 20.000 de locuitori înainte de război şi se află la aproximativ 20 de kilometri vest de Harkov. Ambele se află la câţiva kilometri de graniţa cu Rusia.

Potrivit şefului administraţiei militare regionale din Harkov, Oleg Siniegubov, şase persoane au fost ucise şi alte 16 rănite în oraşul Harkov în urma atacului.

Rusia, a adăugat oficialul ucrainean, a utilizat rachete S-300 pentru a ataca oraşul, intens bombardat de forţele ruse de la sfârşitul anului 2023.

“Rachetele au lovit incinta unei tipografii” în cartierul Osnovianski, în sudul oraşului, a precizat parchetul ucrainean, citat de AFP.

La Liubotin, şase persoane au fost rănite în atacul rachete care a lovit centrul oraşului, avariind magazine, autoturisme şi provocând prejudicii unui parc, potrivit procuraturii regionale.

De la începutul acestui nou asalt, aproape 11.000 de civili au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele în regiunea Harkov, a declarat joi guvernatorul Oleg Siniegubov.

La sud, în regiunea Zaporojie, un bărbat de 74 de ani a fost ucis de o lovitură de artilerie în timp ce lucra în curtea casei sale din satul Mala Tokmacika, potrivit guvernatorului acestui teritoriu, Ivan Fedorov.

Pe frontul de est, unde trupele ruse au obţinut o serie de succese tactice în faţa unei armate ucrainene lipsite de resurse, Moscova a revendicat joi preluarea sub control a satului Andriivka, în regiunea ucraineană Doneţk (est), la 10 km sud de Bahmut, un oraş cucerit de Rusia în mai 2023, după zece luni de confruntări sângeroase, potrivit AFP.

Această nouă ofensivă a Moscovei, care a extins zona de luptă, i-a obligat pe ucraineni să trimită întăriri preţioase în sectorul nord-est al frontului.

Această regiune, eliberată aproape în întregime în timpul contraofensivei ucrainene din toamna anului 2022, este vizată de luni de zile de bombardamente ruseşti devastatoare asupra zonelor rezidenţiale şi infrastructurii civile, conform AFP.

Un atac rusesc a rupt în două turnul de televiziune din Harkov

Turnul de televiziune de 240 de metri din orașul ucrainean Harkov, nord-est, s-a rupt în două, iar partea sa superioară a căzut la pământ, arată imagini obținute de Reuters, după ceea ce oficialii locali au declarat că a fost probabil un atac cu rachetă al Rusiei asupra acestei infrastructuri de televiziune, potrivit aktual24.ro.

Semnalul de emisie a fost întrerupt în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, care a fost bombardat puternic de rachete și drone rusești în ultimele săptămâni.

„În acest moment există întreruperi ale semnalului de televiziune digitală”, a declarat guvernatorul regional Oleh Siniehubov.

Nu au existat victime, deoarece angajații se aflau în adăposturi, a adăugat el.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Săraci deși muncesc. Lucrătorii din România continuă să aibă cel mai mare risc de sărăcie din UE

România are cea mai mare rată a sărăciei în muncă din rândul statelor Uniunii Europene. Deși muncesc, românii prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu sărăcia în comparație cu alți europeni, inclusiv cu cei din regiune. În 2023, 15,3% dintre lucrătorii din România erau expuși riscului de sărăcie, în timp ce în Bulgaria și Spania această cifră era puțin peste 11%, iar în Grecia și Ungaria era de aproximativ 10%, respectiv 7%, arată datele Eurostat.

Cu un an înainte, procentul lucrătorilor aflați în risc de în sărăcie era de 14,5% în România, comparativ cu 9,7% în Bulgaria și peste 11% în Italia și Spania. În același an, Franța înregistra o rată a sărăciei în muncă de 7,5%, în timp ce Croația de 4,7%. Tendința a fost una de creștere a riscului de sărăcie în muncă în 2023 comparativ cu 2022.

În medie, în ultimii 5 ani (2019-2023), 8,8% dintre lucrătorii europeni s-au aflat în risc de sărăcie. Cea mai mare rată se înregistrează în România (15,3%), urmată de Luxemburg (12,6%) și Spania (12%). Cele mai mici procente sunt înregistrate în Finlanda (2,8%), Cehia (3,4%) și Belgia (4,2%).

Aceste cifre arată că salariile din România nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale tuturor lucrătorilor. Precaritatea muncii este unul dintre principalii factori care îi determină pe români să emigreze în statele din Europa de Vest.

În ceea ce privește distribuția pe genuri, ponderea salariaților din România aflați în risc de sărăcie este mai mare la bărbați (18,9%) decât la femei (10,3%) în 2023. Acest lucru se poate datora faptului că rata de ocupare a femeilor din România este mult mai scăzută comparativ cu cea a bărbaților, dar și pentru că procentul de femei cu studii superioare în câmpul muncii este mai mare.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a premiat excelența olimpicilor preșcolari

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a organizat Gala Micilor Olimpici – cel mai mare eveniment din țară, dedicat preșcolarilor talentați, participanți și finaliști ai campaniei naționale „Olimpiadele Preșcolarilor”. Evenimentul a avut loc joi, 23 mai, la Palatul Național al Copiilor din București, adunând sute de copii din toate colțurile țării cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani.

Evenimentul-cadou, desfășurat în proximitatea Zilei Internaționale a Copilului, a marcat finalul programului Olimpiadele Preșcolarilor, la care au participat în acest an un număr record de copii: peste 20.000 de copii. În cadrul Galei Micilor Olimpici au fost premiate primele eforturi academice ale celor mai mici dintre învățăcei într-un cadru festiv și inspirațional. Invitații la eveniment au fost întâmpinați de celebre personaje Disney, au avut ocazia să participe la târgul de carte pentru copii și să imortalizeze momentele în fotografii.

Gazda evenimentului a fost Mirela Retegan, care a adus pe scenă, într-un spectacol de excepție, celebrele Mascote Zurli. Programul artistic de entertainment s-a desfășurat în stilul original Zurli, transformând finalul primei olimpiade din viața preșcolarilor într-o amintire memorabilă.

Gala Micilor Olimpici a reunit copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, care au fost implicați în cadrul celei de-a XII-a ediție a campaniei naționale Olimpiadele Preșcolarilor, marcând astfel participarea la „prima olimpiadă” din viața lor. În cadrul galei, micii olimpici au fost răsplătiți cu premii speciale și surprize de proporții, recunoscându-se astfel meritele și eforturile lor remarcabile. Cadourile preșcolarilor au fost oferite de partenerii evenimentului: National Geographic Learning, Editura Fischer International, Editura RAO și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Biroul de presă FDV

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Mihăiță Dohotar, deputat PNL, propunere legislativă pentru întoarcerea în ţară şi integrarea românilor plecaţi în străinătate

Facilităţi fiscale pentru antreprenorii români din străinătate, clase pregătitoare pentru copiii născuţi în afara graniţelor, burse de studiu pentru elevii din diaspora se numără printre măsurile care vor fi incluse într-o propunere legislativă menită să susţină întoarcerea în ţară şi integrarea românilor plecaţi în străinătate, potrivit agerpres.ro.

Iniţiatorul propunerii legislative, care va fi introdusă în circuitul parlamentar până la sfârşitul actualei sesiuni, este senatorul PNL Mihăiţă Dohotar.

Se propun şi facilităţi vamale pentru românii care doresc să revină în România prin punerea la dispoziţie a unui container pentru mutarea obiectelor personale, consultanţă privind procedura şi condiţiile de transport ale acestora, simplificarea procedurilor vamale pentru revenirea cât mai rapidă acasă, patru bilete gratuite de călătorie la repatriere pentru transport aerian/feroviar la distanţe de peste 2.000 km.

Cei interesaţi de repatriere vor primi un ajutor financiar, echivalentul unui salariu mediu net/lunar, pentru o perioadă de trei luni, şi se mai are în vedere asigurarea gratuită a asistenţei medicale în primul an de la revenirea în ţară.

Senatorul PNL de diaspora mai propune acces prioritar la Programul “Prima investiţie” pentru oricare român din străinătate care are un capital de cel puţin 250.000 euro şi care investeşte în industria românească, cu precădere în industria prelucrătoare sau în cercetare, autorităţile centrale urmând să dubleze suma investită.

“Trebuie să-i susţinem pe românii plecaţi să se întoarcă acasă. Ţara noastră pierde un milion de români la fiecare 10 ani. Conform MAE, în 2021, peste 5,7 milioane de români locuiau cu acte în străinătate. Dintre aceştia, majoritatea trăiesc în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi SUA. Avem nevoie de fiecare român pentru a construi un viitor mai bun şi mai prosper în ţara noastră. Este imperativ să ne concentrăm eforturile pe sprijinirea şi facilitarea întoarcerii românilor din diaspora. Dacă va exista însă voinţă politică vor exista şi soluţii care să îi aducă pe români în ţară. Printre acestea se disting stimularea antreprenoriatului, asigurarea unor locuri de muncă bine plătite pentru forţa de muncă calificată, facilitarea accesului la procesul decizional şi la implicarea civică”, a afirmat, joi, Mihăiţă Dohotar.

Dragoș Anastasiu crede că trebuie să „reparăm” România ca diaspora să se poată întoarce

Românii din exterior ar trebui să ia în considerare România din punct de vedere investiţional, turistic, social, cu programe, pentru că sunt multe oportunităţi în ţară, a afirmat vineri Dragoş Anastasiu – preşedinte Eurolines Group.

Din păcate, acesta pare a uita tratamentul pe care îl aplică autoritățile din românia tuturor românilor, văzuți doar ca niște oi bine de muls. Când vine vorba de servicii elementare, statul se preface a uita sau șe oferă la un nivel jalnic.

De altfel, și Anastasiu a menţionat că ţara noastră are nevoie şi de o clasă politică căreia să-i pese mai mult.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

România are aproape 6 milioane de plătitori de asigurări de sănătate și 19 milioane de beneficiari – Carmen Orban (Guvern)

0

​România se apropie, în acest an, de 6 milioane de plătitori de asigurări de sănătate, în condițiile în care „anul trecut erau 5 milioane de plătitori”, dar numărul de beneficiari este de 19 milioane, a declarat joi Carmen Orban, consilierul pe probleme de sănătate al premierului Marcel Ciolacu, la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți.

„Ar trebui să fim cu toții onești și să știm un singur lucru: vorbeam anul trecut de 5 milioane de plătitori de asigurări de sănătate. Anul acesta este puțin mai bine și ne apropiem de 6 milioane. Și vorbim despre 19 milioane de beneficiari ai asigurărilor de sănătate”, a adăugat consilierul primului ministru.

„Este o discrepanță majoră și, cu siguranță, oricărui om i-ar atrage atenția că este o povară foarte mare pe sistemul de sănătate”, a continuat ea.

Mai multe servicii decontate pentru neasigurați

Începând de la 1 iulie, prin noul Contract cadru care va intra în vigoare la această dată, persoanele neasigurate vor beneficia de investigații de diagnostic și monitorizare pentru afecțiuni grave – precum cancer, hepatită sau HIV/SIDA la gravide, anunța în urmă cu o zi Valeria Herdea, într-o conferință de presă la sediul CNAS.

Ciolacu: S-a decis creșterea salariului minim brut la 3700 de lei de la 1 iulie

Premierul Marcel Ciolacu anunță faptul că, în urma discuțiilor cu cei din Consiliul Național Tripartit, s-a decis creșterea salariului minim la 3700 de lei. Această creștere va intra în vigoare de la data de 1 iulie, potrivit stiripesurse.ro.

”De la 1 iulie, salariul minim va crește la 3.700 de lei brut. Totodată, vom menține până la sfârșitul anului facilitatea acordată angajatorilor privind cei 200 de lei scutiți de taxe. Suntem în direcția corectă către implementarea salariului minim european.

Aceasta este decizia luată astăzi, alături de sindicate și patronate, în Consiliul Tripartit.”, scrie Marcel Ciolacu.

Salariul minim crește cu 400 de lei

În prezent, salariul minim brut este de 3300 de lei, iar de la 1 iulie va crește la 3700 de lei.

De asemenea, Guvernul și-a luat angajamentul ca până la finalul anului 2024 să introducă salariul minim european, ceea ce va însemna o nouă creștere a salariului minim brut. Acesta va fi calculat în funcție de mai mulți indicatori prognozați, iar la nivel orientativ va fi 50% din câștigul mediu.

Conform indicatorilor actuali, salariul minim european ar urma să fie de aproximativ 4200 de lei.

Cristian Vasilcoiu, secretar de stat Ministerul Muncii: Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale

Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale iar formula care va fi stabilită va ţine cont, printre altele, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi productivitatea muncii, potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, potrivit agerpres.ro.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a organizat, luni, la sediul Direcţiei pentru Dialog Social, consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modalităţii în care va fi stabilit salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE nr. 2041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Discuţiile au vizat corelarea aspectelor tehnice din actul normativ al Uniunii Europene cu prevederile în vigoare din legislaţia României, astfel încât noua lege să fie clară, predictibilă, unitară şi coerentă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

CE va susține o investiţie de aproape 17 milioane de euro pentru extinderea infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Gorj

Comisia Europeană a aprobat o investiţie de aproape 17 milioane de euro din Fondul de Coeziune pentru extinderea infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Gorj, România, potrivit news.ro.

Principalul scop al proiectului este extinderea sistemelor de alimentare cu apă cu 14 km de noi conducte de apă şi cu 79 km de sisteme de distribuţie, arată comunicatul de presă al CE.

În plus, este planificată reabilitarea a 47 km de conducte de apă şi a 95 km de reţea de distribuţie. Reabilitarea va reduce pierderile de apă şi 82 200 de locuitori vor beneficia de sisteme îmbunătăţite de alimentare cu apă. Dintre aceştia, un număr de 6 207 de persoane vor fi conectate pentru prima oară la reţeaua de alimentare cu apă.

Epurarea eficace a apelor uzate şi sporirea conexiunilor la reţea vor reduce gradul de poluare a râurilor, precum şi pierderile de apă cauzate de infrastructura învechită. De asemenea, proiectul va asigura populaţiei din judeţul Gorj o alimentare cu apă sigură şi fiabilă care respectă legislaţia UE.

Județul Ilfov va primi 360 de milioane de euro pentru investiții de apă și canalizare

“Strategia de dezvoltare scoate la iveală o serie de proiecte care au fost stabilite în baza cercetării făcute de Banca Mondială, în baza discuţiilor purtate cu mediul de afaceri, în baza discuţiilor purtate cu cetăţeni din Ilfov. Scoate în evidenţă proiecte care depăşesc 800 de milioane de euro”, a precizat, miercuri, președintele CJ Ilfov, Marian Petrache.

Din această sumă totală, circa 360 de milioane de euro se referă la rețeaua de apă potabilă și de canalizare.

“Investiţiile în apă şi canal sper eu să pornească cât mai repede, documentul a plecat chiar astăzi, se află la Bruxelles şi e o aplicaţie de trei sute şi vreo şaizeci de milioane euro, eu cred că într-o lună-două vom primi undă verde de la Bruxelles şi vom da drumul la această mare investiţie”, a anunțat Marian Petrache.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Frank-Walter Steimeier: Legea fundamentală a Germaniei a fost ‘un mare dar’ după tirania regimului nazist

Legea fundamentală a Germaniei a fost ‘un mare dar’ după tirania regimului nazist, a declarat joi preşedintele Frank-Walter Steimeier, cu prilejul unei ceremonii la Berlin de marcare a intrării în vigoare a constituţiei statului acum 75 de ani, relatează dpa, potrivit agerpres.ro.

‘Un dar care trebuie nu doar ţinut minte, dar pe care trebuie să îl preţuim, păstrăm şi apărăm în viaţa de zi cu zi a republicii’, a îndemnat Steinmeier.

Legea fundamentală a Germaniei a devenit una dintre cele mai vechi constituţii din lume şi un model pentru multe altele, a remarcat preşedintele.

Legea fundamentală a însemnat ‘zorii unui viitor mai luminos’, ‘a creat o structură stabilă în care oamenii s-au putut simţi din ce în ce mai acasă şi în largul lor, în care societatea s-a putut dezvolta şi reînnoi’, a spus Steinmeier. ‘Este modelul pentru coexistenţă paşnică într-o societate diversă – conştientă de istorie şi deschisă spre viitor’, a adăugat el.

Un total de circa 1.000 de poliţişti au fost desfăşuraţi în şi în jurul districtului guvernamental de la Berlin joi, pentru a asigura securitatea ceremoniei, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliţiei.

În piaţa din faţa Cancelariei au fost aşteptaţi în jur de 1.100 de invitaţi, printre care şeful guvernului, Olaf Scholz, mulţi prim-miniştri de land, reprezentanţi ai Bundestagului şi ai altor instituţii.

Legea fundamentală a intrat în vigoare pe 23 mai 1949, care este şi data înfiinţării Republicii Federale Germania.

Ungaria: Efectele spectaculoase ale politicilor pro-familie inițiate de Guvernul Orbán

“O precondiție pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a societății și pentru sustenabilitatea Ungariei este reversul pe termen lung al tendințelor demografice“, a declarat Katalin Novák, ministrul ungar al Familiei, Tineretului și Afacerilor Internaționale, responsabilă pentru administrarea politicilor familiale în țara sa. „Obiectivul poate fi atins prin politici familiale stabile, complexe, țintite și flexibile, care să fie capabile să se adapteze nevoilor și condițiilor în schimbare.“

Aceste declarații au fost făcute în adresa „Politicile familiale în Ungaria în spiritul Humanae Vitae și Veritatis Splendor“, pe care dna Novák a prezentat-o la conferința organizată în martie 2018 la Roma, pe tema „Viața umană și familia și splendoarea adevărului: Daruri ale lui Dumnezeu“.

Conferința a fost organizată de Academia Ioan Paul al II-lea pentru Viața Umană și Familie și a avut ca temă enciclicele Humanae Vitae și Veritatis Splendor, la a 50-a și, respectiv, a 25-a aniversare a acestora.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Comisia amendează Mondelēz cu 337,5 milioane EUR pentru restricții comerciale transfrontaliere

Comisia Europeană a amendat Mondelēz International, Inc. (Mondelēz) cu 337,5 milioane EUR pentru obstrucționarea comerțului transfrontalier cu produse din ciocolată, biscuiți și cafea între statele membre.

Comisia Europeană a amendat Mondelēz International, Inc. (Mondelēz) cu 337,5 milioane EUR pentru obstrucționarea comerțului transfrontalier cu produse din ciocolată, biscuiți și cafea între statele membre, deoarece a încălcat normele UE în materie de concurență. Comisia își menține angajamentul de a elimina barierele nejustificate pentru a asigura o mai bună funcționare a pieței unice. Constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare exercitate de furnizori reprezintă un tip de bariere fără caracter de reglementare în calea bunei funcționări a pieței unice.

Ancheta Comisiei a constatat că Mondelēz a încălcat normele UE în materie de concurență: (i) prin implicarea în acorduri anticoncurențiale sau în practici concertate care vizează restricționarea comerțului transfrontalier cu diverse produse din ciocolată, biscuiți și cafea și (ii) prin abuzarea poziției sale dominante pe anumite piețe naționale pentru vânzarea de tablete de ciocolată.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Prețurile la alimente diferă de la un stat membru la altul. Comerțul care trece peste frontierele statelor membre în cadrul pieței interne poate reduce prețurile și poate spori disponibilitatea produselor pentru consumatori. Acest lucru este deosebit de important în perioadele cu inflație ridicată. În decizia de astăzi, constatăm că Mondelēz a limitat în mod ilegal vânzările transfrontaliere în întreaga UE. Mondelēz a făcut acest lucru pentru a menține prețuri mai mari la produsele sale, în detrimentul consumatorilor. Prin urmare, am amendat Mondelēz cu 337,5 milioane de euro.”

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!