Papa recruteaza noi talente. Ar putea fi Damien Hirst noul Michelangelo, se intreaba
"The Independent".
Papa Benedict al XVI-lea a lansat o campanie pentru o noua era de creatie artistica religioasa care sa rivalizeze cu cea din vremea familiei Medici, noteaza The Independent. Cum temele religioase au devenit din ce in ce mai populare printre artistii contemporani, Suveranul Pontif este in cautarea unor Mecena care sa sponsorizeze opere de arta care sa decoreze noile lacasuri de cult, proiectate de arhitecti de prima mana.
Consiliul Pontifical pentru Cultura este pe cale sa infiinteze un comitet a carui sarcina este de a identifica artisti contemporani "de faima mondiala" carora le vor fi comandate noi lucrari de arta spirituala si religioasa. Acestea vor fi expuse cu ocazia Bienalei de Arta de la Venetia de anul viitor, la care Vaticanul va participa pentru prima data si pe care in trecut a calificat-o drept "o catastrofa" care demonstreaza "blocajul artei in vremurile moderne".
"Incercam sa cream un dialog intre arta contemporana si biserica, – in special cu artisti de cel mai inalt nivel", spune Monseniorul Gianfranco Ravasi, presedintele Consiliului Pontifical pentru Cultura. "Cautam artisti faimosi in toata lumea. Venetia este un loc de expunere pentru toate tarile mari, iar Sfantul Scaun ar vrea sa fie prezent."
Crestinismul a fost o piatra de temelie pentru arta occidentala in ultimii 1500 de ani, iar teme precum Cina cea de taina si Adoratia Magilor au inspirat artisti precum Botticelli si Leondardo da Vinci. Insa zilele cand un Papa le putea comanda celor mai mari artisti ai epocii–asa cum Julius al II-lea i-a comandat lui Michelangelo sa picteze Capela Sixtina, iar lui Rafael sa ii faca portretul–sunt demult apuse. Aparitia artei conceptuale si abstracte a dus la declinul ulterior al influentei bisericii asupra artei, arta religioasa bazandu-se in continuare pe lucrari figurative. O incercare a Papei Paul al VI-lea in anii ’60 de a accepta arta contemporana a fost inabusita de traditionalisti.
Acum insa Sfantul Scaun doreste sa "reinvie" rolul religiei ca inspiratie pentru arta. Ravasi spera ca prezenta la Venetia sa dea avant implicarii Vaticanului in arta contemporana. Lucrarile comandate vor impodobi magnificele noi biserici proiectate de unii dintre cei mai faimosi arhitecti, precum Biserica Pelegrinilor Padre Pio din centrul Italiei, realizata de Renzo Piano, sau Biserica Jubileului din Roma, a arhitectului Richard Meier. "Operele de arta actuale nu sunt la inaltimea cladirilor", spune Ravasi. "Astfel ca incercam sa aducem arta la nivelul cladirilor."
Desi nu a fost inca numit nici un artist, Ravasi a declarat ca sculptorul britanic Anish Kapoor este genul de artist pe care il cauta. Mark Wallinger, castigator al premiului Turner, va fi de asemenea luat in considerare, dupa ce "Via Dolorosa", un film de 18 minute care repeta fara sonor scena crucificarii din drama de televiziune "Iisus din Nazaret", a fost expus temporar la Catedrala din Milano in 2005.
Tim Marlow, director de expozitii la Galeria White Cube din Londra, care gazduieste cativa dintre cei mai faimosi artisti britanici, afirma ca exista o tendinta in ultima vreme ca bisericile sa adaposteasca expozitii temporare. "Cred ca este o initiativa curajoasa si importanta a Bisericii. Artisti contemporani precum Damien Hirst, Christ Ofili sau Sam Taylor-Wood includ intr-adevar iconografie religioasa in lucrarile lor, dar intr-o maniera critica. Ma intreb daca Biserica poate comanda lucrari care sunt atat provocatoare, cat si deschise."
Curatorul si scriitorul Giles Waterfield adauga ca exista deschidere pentru arta in biserici, referindu-se la lucrarea The Weather Project a artistului Olafur Eliasson, un soare gigantic care a luminat Sala Turbine a Muzeului Tate Modern in 2003-2004. Curatorul avertizeaza insa ca accentul ar trebui sa cada asupra calitatii artei mai degraba decat asupra faimei artistului.
In sanul Bisericii exista insa reticenta fata de arta moderna. Anul trecut, artistul german Gerhard Richter a dezvelit noul sau vitraliu de la Catedrala din Köln, un mozaic alcatuit din 11.200 de patrate colorate dispuse dupa un tipar generat la intamplare de un computer, simbolizand lucrarea divina intr-un haos aparent. Lucrarea a fost denuntata de cardinalul catolic al orasului, Joachim Meisner, care a spus ca "se potriveste intr-o moschee sau intr-o alta casa de rugaciune, nu in aceasta".
