Un raport al Consiliului Europei susţine că liderul kosovar Hashim Thaci şi apropiaţii săi legaţi de crima organizată au traficat organe între 1999 şi 2000. Kosovo dezminte, UE promite anchetă.
Responsabili ai Armatei de eliberare din Kosovo (UCK), mişcarea separatistă kosovară albaneză din anii ’90, au organizat un trafic de organe prelevate de la prizonieri sârbi în 1999 şi 2000, afirmă Consiliul Europei într-un raport publicat la Strasbourg. În Kosovo, raportul a căzut ca un trăsnet, având în vedere că actualul premier kosovar, Hashim Thaci, câştigător al alegerilor legislative de duminică, a fost unul dintre liderii UCK în timpul luptei contra regimului preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici.
Guvernul de la Pristina a respins cu forţă raportul, „invenţii” care „au ca obiectiv aruncarea oprobiului asupra UCK şi a lideri-lor ei”. Kosovo consideră că raportul a fost alcătuit pe baza unor fapte inventate şi a promis că „va lua toate măsurile posibile şi necesare pentru a răspunde invenţiilor lui (Dick) Marty, inclusiv în plan legal”. Raportul lui Marty, cerut de Adunarea Parlamentară, urmează să fie discutat joi în Consi-liul Europei şi dacă este adoptat va fi prezentat în faţa APCE în ianuarie.
Potrivit autorului raportului, Dick Marty, traficul era controlat de un grup de responsabili ai UCK numit „Grupul din Dreniţa”, al cărui şef era actualul premier kosovar, Hashim Thaci. Acesta şi alţi membri ai „Grupului” „sunt calificaţi în mod constant ca «actori-cheie» în rapoartele serviciilor secrete consacrate struc–turilor de tip mafiot ale crimei organizate din Kosovo”. Se subliniază „responsabilitatea” liderilor „Grupului din Dreniţa” în „gestionarea reţelei adhoc de centre de detenţie ale UCK de pe teritoriul albanez şi în stabilirea sorţii prizonierilor deţinuţi în aceste locaţii şi în special a nu-meroşilor civili răpiţi în Kosovo şi duşi dincolo de fronieră, în Albania”. „Numeroase indicii par să confirme că (…) organele erau prelevate de la prizonieri într-o clini-că aflată pe teritoriul albanez, lângă Fushe-Kruje (20 km nord de Tirana), şi transportate apoi în străinătate, pentru transplant”, susţine Marty. „Această activitate criminală, care s-a dezvoltat profitând de haosul ce domnea în regiune şi din cauza iniţiativei unor şefi ai miliţiilor UCK legaţi de crima organizată, a continuat, chiar dacă sub alte forme, până în zilele noastre”. Raportul evocă existenţa lângă Fushe-Kruje a „unui centru de primire ultramo-dern pentru crima organizată specializată în traficul de organe”. Potrivit martorilor audiaţi de Marty, prizonierii erau împuşcaţi în cap înainte de a fi „operaţi”, pentru a li se lua unul sau mai multe organe, vândute apoi unor clinici private din străinătate.
Printre membrii acestei reţele criminale, raportul identifică o figură istorică a gherilei albaneze din Kosovo, Shaip Muja. Chirurg de formaţie, el este în prezent con-silier politic principal al cabinetului premierului.
Trecutul lui Thaci, al cărui nume de război era „Şarpele”, a făcut obiectul a numeroase articole de presă de-a lungul timpului şi potrivit lui Bujar Bukoshi, premierul în exil al lui Ibrahim Rugova, „cadavrele nu au fost niciodată un obstacol în cariera lui Thaci”. Iar Human Rights Watch şi Amnesty International au publicat dosare detaliate privind execuţiile comise de UCK.
UE s-a declarat pregătită să ancheteze acuzaţiile care îl vizează pe premierul kosovar şi a cerut ca Marty să aducă dovezi.
Ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, aflat în vizită la Moscova, a declarat că „Raportul arată ce fel de ţară este acum Kosovo şi cine o conduce şi trebuie ca toţi să participăm la reglementarea acestei probleme dificile”. Iar omologul său rus, Serghei Lavrov, a subliniat că Rusia este „alarmată” de acuzaţiile din document şi a avertizat contra tentaţiei de a trece „sub tăcere” aceste concluzii, aşa cum s-a petrecut cu alte rapoarte privind războiul din Kosovo, comandate de UE şi care erau favorabile Serbiei.
