Iuri Tokarev, doctor în ştiinţe biologice, director al Institutului de Biologie din Sevastopol, Ucraina, a declarat, ieri, unei agenţii de presă din ţara vecină, că speciile valoroase de peşti din Marea Neagră s-au redus într-un mod îngrijorător. Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa”, dr. Simon Nicolaev, a declarat, pentru România Liberă, că îngrijorătoare nu este scăderea numărului de specii, ci a populaţiei de peşte. „Iată ce avem acum în Marea Neagră: scrumbie, şprot şi hamsie. În trecut aici au existat sturioni, cambulă, lufar, chefal. În prezent, până şi scrumbia este pe cale de dispariţie, iar şprotul şi hamsia reprezintă 90% din totalul rezervelor de peşte care se găsesc aici”, a declarat presei duminică Tokarev, referindu-se la rezultatele unei recente expediţii a cercetătorilor IBSS, care au studiat ecosistemul acvactic în partea ucraineană a Mării Negre, cu sisteme video complexe. În cadrul expediţiei menţionate, cercetătorii ucraineni au înregistrat o deteriorare generală a ecosistemului Mării Negre, în special în zona de coastă. Ei atrag atenţia şi asupra cantităţilor imense de ape reziduale şi netratate care ajung în mare, precum şi a traficului comercial intens.
Hamsia, pescuită în cantităţi industriale
Numărul de specii existente în Marea Neagră este mult mai mare, spune directorul INCDM Constanţa, Simion Nicolaev. Acesta coordonează, în cadrul Comisiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, grupul de lucru pentru aspectele de mediu ale pescăriilor. “Noi am făcut recent o listă cu speciile, care în prezent sunt de peste 150. Dar nu asta este problema. Speciile se găsesc. Problema cu care se confruntă Marea Neagră este că populaţiile, mai bine zis biomasa, stocul unei populaţii, s-a diminuat considerabil”, a declarat Nicolaev. Principalele motive care au dus la acest lucru sunt, în opinia sa, înrăutăţirea condiţiilor de mediu, adică a calităţii apei, diminuarea habitatelor de reproducere şi hrănire şi, poate cel consistent factor, sau pescuitul iraţional, care include aspecte de suprapescuit, dar şi aspecte de selectivitate redusă.
„Acestea sunt elementele esenţiale care au dus la situaţia în care, într-adevăr, unele dintre specii, precum hamsia, au avut diminuări drastice. Dacă în Marea Neagră se pescuiau în 1986 între 600.000 şi 700.000 de tone de hamsie într-un an, acum captura totală de hamsie este sub 300.000, şi asta după ce a fost o perioadă şi mai grea pentru această specie. Sigur, alte specii, cum este calcanul, sunt supraexploatate evident, şi cantităţile de calcan sunt afectate foarte serios şi de faptul că habitatele de reproducere ale acestora au fost şi ele foarte serios afectate”, a mai spus directorul INCDM. În Marea Neagră există în prezent şi specii care se regăsesc într-un număr foarte mic de exemplare, cum ar fi scrumbia albastră, pălămida (specie mare migratoare, care se reproduce în Marea Marmara şi ajunge aici prin Bosfor), rândunica de mare.
Simion Nicolaev ne explică acest lucru dând ca exemplu calcanul. Calcanul trăieşte în cursul anului între 60 şi 100 metri adâncime. Primăvara se apropie de mal, pentru a se reproduce, la adâncimi între circa 16 şi 30 de metri adâncime şi apoi se retrage din nou în larg. “Habitatul lor este afectat în special de dragaje şi de construcţii hidrotehnice. În clipa în care construieşti un dig, digul acesta are pe partea de jos fundaţie de piatră. Această piatră se aduce din cariere, dar o dată cu piatra se aduce şi pământ. După legile noastre, ar trebuie să fie maximum 20% pământ. Şi aşa este foarte mult. La cantităţile uriaşe care au fost aduse pentru digul de larg din Portul Constanţa, pământul ăsta este spălat de curenţi şi transportat în direcţia curentului şi practic acoperă fundul mării cu un strat de la câţiva centimetri până la câţiva zeci de centimetri. Acestea afectează habitatul, pentru că nu mai sunt animalele şi plantele care creşteau înainte”, a explicat specialistul. “Ceea ce am văzut pe fundul Mării Negre în zonele cercetate cu ajutorul înregistrărilor video aminteşte mai mult de suprafaţa lunară. Şi vorbim de o adâncime de 20-30 de metri. Înainte, aici existau vegetaţie marină, crustacee, moluşte”, a spus şi directorul adjunct al IBSS.
Ce se poate face
Simion Nicolaev spune că există soluţii pentru refacerea populaţiilor de peşte. „Trebuie să acţionezi la sursa cauzei, adică să se îmbunătăţească ca¬litatea apei, să renunţi la lucrări cu impact foarte serios asupra mediului, să raţionalizezi pescuitul la nivelul capturilor maxime admisibil al stocului, adică să exploatezi atât cât se poate stocul, să regenerezi în cicluri anuale şi să reduci pe cât se poate pescuitul ilegal, care este cel mai periculos”, a conchis directorul INCDM. Aceasta este însă numai teorie.
În Portul Constanţa vor începe în curând lucrările la prelungirea digului de larg, cu 1.050 de metri, fapt care va afecta cu siguranţă populaţia marină. Digul este însă extrem de important pentru viaţa economică a portului. Dezvoltarea îşi cere tributul.
