Desi vremea rece si-a reintrat in drepturi, martisoarele au umplut orasul. In centru, de la Universitate pana la Piata Romana, negustorii ambulanti isi instaleaza masutele pe trotuare de la sase dimineata si raman pe strada pana seara, chiar daca bate vantul sau e ger.
Mult mai bine este pentru cei care si-au dus marfa la Muzeul Taranului Roman, unde, din 24 februarie pana pe 1 martie, Targul Martisorului este deschis pentru cumparatori intre orele 10-18.
In zilele de lucru, bucurestenii grabiti abia mai pot trece printre negustorii de martisoare care au ocupat strategic zonele din apropierea statiilor RATB, de pe bulevardele Magheru si Elisabeta. Masinile mai intarzie si omul, curios, arunca o privire la tarabele cu martisoare, jucarii din plus, bijuterii si tot felul de mici cadouri, atat de cautate in aceasta perioada care premerge zilei de 1 martie. Obiceiul traditional romanesc de a oferi un simbol al norocului, in prag de primavara, dainuie chiar si la oras, si chiar si in mileniul trei. Iar comerciantii nu pierd ocazia unui castig sezonier. Pentru o chirie de 35 lei, pentru un loc in strada, intre 15 februarie si 1 martie ei ii iau cu asalt pe trecatori, oferind, ca si in anii precedenti, martisoare si cadouri, mai mult sau mai putin inspirate, dar toate vesele si colorate.
Simboluri traditionale la tarabe
Printre martisoarele la-ndemana pe care le poti lua de la tarabele de pe strada, o categorie aparte este cea a martisoarelor ieftine. La 1 leu, poti lua martisoare cu simboluri traditionale ale norocului si vestitori ai primaverii, de exemplu trifoiul cu patru foi, cosarul, ghioceii, buburuzele etc. Pentru copii, exista martisoare inspirate din personajele de desen animat, alaturi de animalutele autohtone, si nici florile presate in imitatii de chihlimbar nu lipsesc. Desi multe si diverse, martisoarele ieftine nu prea au cautare, cei mai multi dintre cumparatori uitandu-se dupa lucruri mai de calitate. Asa se face ca martisoarele din sidef sau hematit, ca si cele din argint, sunt mult mai solicitate. Nici cele din ceramica pictata nu sunt ocolite. Iar preturile sunt pentru toate buzunarele, de la 2 lei in sus.
Copii, adolescenti, tineri si batrani, singuri, dar mai adesea cate doi sau in grup, oamenii trec de la o taraba la alta, intr-un du-te-vino nesfarsit, dornici sa vada mai intai marfa si apoi sa cumpere. Dar marea vanzoleala se asteapta in ultimele zile ale lui februarie, cand intarziatii fac curat pe masutele negustorilor.
Expozitie cu vanzare
Dorinta de a face din obisnuitul martisor un veritabil cadou i-a atras pe bucuresteni in numar mare la Targul Martisorului de la Muzeul Taranului Roman chiar din prima zi cand s-a deschis, de Dragobete. Faptul ca aici vin artizani din toata tara, cu martisoare lucrate manual, este o garantie ca la acest targ se pot cumpara mici obiecte de arta. Ceea ce chiar se intampla, iar preturile sunt comparabile cu cele ale martisoarelor de pe strada.
Am intalnit aici o artista de la Brasov, care adusese martisoare lucrate cu o suveica mica, doar din degete (fara razboi de tesut), o tehnica adusa la noi de sasii din zona Sibiului. Numita "dantela cu suveica – Frivolite", aceasta arta, din care Regina Maria isi facuse un hobby, ii permite artizanului sa lucreze de la ornamente si mileuri miniaturale, ca fulgii de nea, pana la incredibile rochii si accesorii pentru mirese, care par tesute din fir de paianjen.
Alte martisoare, unele pe ceramica, altele pe piele sau lemn, sunt desenate, cu umor, chiar de artisti plastici, iar ideile care i-au inspirat pe creatori ii amuza pe vizitatori. O doamna adusese martisoare cu pasarele la cuib, amintind de "nunta pasarilor" care este celebrata de Dragobete, alta vindea martisoare-casute, unele "mari, ca cele ale parlamentarilor", altele "mici, ca la Muzeul Satului". Nu lipsesc nici felicitarile, unele cu imagini retro, altele cu ravase de dragoste, culese din folclor, sau cosuletele cu flori, facute din foi de porumb (la 10 lei), nici traistutele si jucariile artizanale, toate adecvate cadourilor de martisor, daca li se ataseaza traditionalul fir alb-rosu.
