Thierry Henry ar putea prelua conducerea tehnică a selecţionatei feminine de fotbal a Franței, o funcţie pentru care fostul atacant al Les Bleus a fost audiat miercuri.
Henry, care are o experienţă redusă ca antrenor principal, a ocupat anterior postul de antrenor secund la selecţionata masculină a Belgiei. El se află în vizorul Federaţiei franceze de fotbal (FFF), care caută un succesor pentru Corinne Diacre, demisă recent de la conducerea naţionalei feminine franceze.
O comisie compusă din preşedinţii cluburilor Olympique Lyon şi RC Strasbourg, Jean-Michel Aulas şi Marc Keller, precum şi din fostele internaţionale Aline Riera şi Laura Georges, a fost însărcinată cu studierea diferitelor profile, pentru a trimite o recomandare preşedintelui interimar al FFF, Philippe Diallo.
În afara lui Thierry Henry, alte nume sunt evocate pentru conducerea tehnică a Les Bleues, cinci tehnicieni fiind vizaţi în acest moment de de FFF: Patrice Lair, Gerard Precheur, Sonia Bompastor, Sandrine Soubeyrand şi Herve Renard.
Putem vorbi de un tsunami pe piața bancară, pornit direct din Statele Unite, mai exact din California. Cu rapoarte bancare curate, Sillicon Valley Bank (SVB) s-a prăbușit și parcă nu era de ajuns la câteva zile și Signature Bank a urmat-o.
A venit și reacția mult așteptată din partea companiei de audit KMPG, care se ocupă de aceste bănci de mai bine de 20 de ani.
Şeful KPMG din SUA spune că susţine auditul făcut de companie băncilor Silicon Valley Bank şi Signature Bank, care s-au prăbuşit în câteva zile de la publicarea rapoartelor anuale certificate de firma de contabilitate Big Four.
„Pentru că luăm în considerare tot ceea ce ştim astăzi, continuăm să susţinem rapoartele pe care le-am emis şi credem că am respectat toate standardele profesionale”, a declarat Knopp, CEO al KPMG în SUA.
Knopp a spus că activitatea sa de audit a luat în considerare toate faptele disponibile la momentul emiterii rapoartelor şi că „evenimentele determinate de piaţă” din zilele următoare au dus la falimentul băncilor.
Și acum vine partea interesantă și răspunsul la întrebarea mult așteptată dacă, o companie de tipul KPMG a ignorat orice semnal.
În general, înainte de publicarea unui raport anual, auditorii trebuie să evalueze dacă există îndoieli substanţiale cu privire la capacitatea unei companii de a supravieţui în următorul an. În raportul de audit ar trebui inclus un avertisment cu privire la continuarea funcţionării, dacă au existat semnale în acest sens. Anul acesta nu a existat niciun astfel de avertisment.
KPMG a semnat opinia de audit privind SVB la 24 februarie, cu exact două săptămâni înainte ca banca să fie confiscată de autoritățile de reglementare în urma unei crize bancare. Opinia de audit privind Signature este datată 1 martie, cu 11 zile înainte de a fi confiscată.
Analiză BBC: De ce au dat faliment Silicon Valley Bank și Signature Bank?
Silicon Valley Bank – care era specializată în acordarea de împrumuturi companiilor din domeniul tehnologiei – a fost închisă de autoritățile de reglementare din SUA, care i-au confiscat activele. Este cel mai mare faliment al unei bănci americane din ultimii 15 ani, de la criza financiară din 2008.
Banca încercase să strângă bani pentru a acoperi o pierdere rezultată din vânzarea de active afectate de creșterea ratelor dobânzilor. Când au aflat de aceste probleme, clienții s-au grăbit să își retragă fondurile, ceea ce a dus la apariția unei crize de numerar.
Duminică, autoritățile au preluat și Signature Bank din New York, care avea mulți clienți implicați în criptomonede și care a fost considerată instituția cea mai vulnerabilă la un atac bancar similar.
Parlamentul Republicii Moldova a votat joi în a doua şi ultimă lectură proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie, informează Deschide.md, Radio Chişinău şi Newsmaker.
Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la “Mişcarea Alternativa Naţională”, o majoritate de 58 de voturi.
Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de “limbă moldovenească”, conform media citate, conform agerpres.ro.
Limba română a trecut și de votul în cea de-a doua lectură în legislativul de la Chișinău și va redeveni limbă oficială în Republica Moldova
Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului “funcţionând pe baza grafiei latine” în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.
Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională “Limba noastră”, aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte “Limba română”.
Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de “limba oficială”, “limba de stat” şi “limba maternă” din toate actele normative şi documentele oficiale.
Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în “Registrul de Stat al actelor juridice” operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.
Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot.
În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că “limba moldovenească” este limba oficială a Republicii Moldova.
Mai multe ciocniri izbucnesc la protestele legate de accidentul de tren din Grecia, confruntările cu poliția fiind la ordinea zilei.
Tinerii protestatari au tras cu bombe cu benzină și cu pietre asupra poliției care a răspuns cu salve de gaze lacrimogene joi (16 martie), în timpul unei demonstrații a mii de greci asupra stării sistemului feroviar al țării, care a dus la o coliziune mortală, potrivit Reuters.
Mitingul a fost unul dintre mai multe de la accidentul de tren din 28 februarie, unde 57 de persoane au murit. Sindicatele au convocat o grevă generală, oprind transportul în porturi, aeroporturi, stații de autobuz, tren și cale ferată.
Mai multe ciocniri s-au petrecut la protestele legate de accidentul de tren produs în Grecia, mai multe apeluri la reformă fiind ignorate
Protestatarii acuză guvernul conservator și sistemul politic al țării că ignoră apelurile repetate ale sindicatelor privind măsurile de siguranță deficitare.
Peste 25.000 de oameni s-au adunat în centrul Atenei, potrivit estimărilor poliției, și au avut loc proteste și în alte orașe grecești.
Premierul Kyriakos Mitsotakis, al cărui mandat se încheie în iulie, și-a cerut scuze pentru accident, a promis că va angaja mai mult personal și va repara sectorul feroviar cu sprijinul Uniunii Europene.
Tot mai multe proteste în Grecia, în timp ce șeful de gară responsabil de accidentul feroviar a fost închis
Sunt tot mai multe proteste în Grecia, iar șeful de gară responsabil de accidentul feroviar de săptămâna trecută a fost închis.
Un angajat feroviar grec a fost închis duminică în așteptarea procesului pentru un accident de tren mortal care a ucis cel puțin 57 de persoane, în timp ce grecii ardeau de furie din cauza celui mai grav dezastru feroviar din istoria țării, potrivit Reuters.
Bărbatul a fost arestat la doar câteva ore după ce un tren de pasageri s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă, ucigând cel puțin 57 de persoane și rănind mai multe.
Bărbatul în vârstă de 59 de ani era șef de gară, dar numele lui nu poate fi cunoscut, în conformitate cu legea greacă.
El se confruntă cu multiple acuzații de la perturbarea transportului și până la punerea unor vieți în pericol.
Prefectul Vasile-Adrian Niţă a anunţat, joi, că a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Ionel Arsene de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, acesta fiind ales din partea PSD.
„Urmare a faptului că au fost îndeplinite toate condiţiile procedurale prealabile prevăzute de OUG.57/2019 privind Codul administrativ, în sensul că secretarul general al judeţului Neamţ a înaintat astăzi instituţiei noastre referatul constatator nr. 7927 din 16.03.2023, alături de toate înscrisurile din care rezultă motivul legal al propunerii, a fost emis Ordinul prefectului nr.96 din 16.03.2023 privind încetarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ al domnului Ionel Arsene”, a declarat prefectul Vasile-Adrian Niţă.
Ionel Arsene a fost condamnat definitiv, vinerea trecută, de Curtea de Apel Braşov, la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă. Poliţiştii nu l-au găsit, până acum, pe Arsene, fapt pentru care a fost emis mandat internaţional de arestare.
În ceea ce priveşte preşedinţia CJ Neamţ, aceasta urmează să fie asigurată interimar, în urma votului consilierilor, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi, respectiv Ion Asaftei (ALDE) sau Dragoş Chitic (PMP).
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu dă asigurări că în acest moemnt în guvern se lucrează la un set de măsuri privind inflație prețurilor la alimente, fără a fi necesar să fie plafonat prețul.
Inflația alimentară este mult mai mare decât cea prognozată de 15,5% de către INS, ea este chiar dublă.
,,Inflația core rămâne foarte ridicată și trebuie să intervenim în zona de prețuri la alimente. Inflația pe alimente este mult prea ridicată pentru a rămâne în această zonă. … Nu vă duceți la plafonarea prețurilor. Eu cred că există o măsură prin care împreună cu producătorii, cu retailerii să ajungem astfel prețurile să nu mai crească în zona alimentară. Trebuie să vedeți și în zona alimentară factori de influență negativă, a dependenței de importuri.”, a declarat ministrul finanțelor.
Una dintre soluții, spune ministrul ar fi ca țara noastră să înceapă să producă alimente pentru a nu mai depinde atât de mult de importuri.
,,Este o urgență ca pe acele produse (nr. produse importate scump) să fim noi producători și furnizori în zona de retail, de larg consum asttfel încât cetățenii să aibă prețuri la raft fără inflație. Trebuie să venim cu un set de măsuri care să ducă prețurile într-o zonă rezonabilă.”
De altfel și ministrul agriculturii are în plan aceste măsuri, dar fără rezultat de peste 3 decenii.
Protestatarii israelieni au vopsit drumul în roșu care ducea din mai multe zone către Curtea Supremă ca manifest împotriva reformei judiciare.
Ierusalimul s-a trezit joi (16 martie) cu vederea unei lungi linii roșii pictate de protestatari de-a lungul drumurilor care duceau la Curtea Supremă a Israelului, la câteva ore după ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu a respins un acord de compromis pentru revizuirea judiciară planificată a guvernului său. Poliția a spus că a arestat cinci persoane care s-au deghizat în muncitori pentru a desfășura acțiunea de protest peste noapte, potrivit Reuters.
Protestatarii israelieni au marcat drumul în roșu cu un desen pe care scria „ Tragem linia” în timp ce guvernul va limita competențele Curții Supreme
Un slogan imprimat cu roșu pe drum, în ebraică, arabă și engleză, pe marginea drumului, scria: „Tragem linia”.
Efortul guvernului de dreapta extremă de a limita competențele Curții Supreme în timp ce își sporește propria putere în alegerea judecătorilor a provocat alarmă în Israel și în străinătate cu privire la controalele și echilibrele democratice ale țării, iar protestele au crescut de săptămâni.
Un palestinian de 16 ani a murit din cauza rănilor după ce a fost ținta unui tir israelian
Un palestinian de 16 ani a murit luni din cauza rănilor, la aproape două săptămâni după ce a fost lovit la cap de un tir israelian în Cisiordania ocupată, a anunţat Ministerul palestinian al Sănătăţii, scrie AFP.
Într-un comunicat, ministerul a anunţat moartea lui „Montaser Mohammad Theeb Shawa, 16 ani, din cauza rănilor, provocate în urmă cu două săptămâni de gloanţele ocupaţiei (israeliene) în tabăra Balata”, în apropiere de Nablus, în nordul Cisiordaniei ocupate.
Surse medicale de la Spitalul Rafidia din Nablus au precizat pentru AFP că el a fost rănit pe 8 februarie.
Armata israeliană a indicat într-un comunicat că, în seara zilei de 8 februarie, „bărbaţi înarmaţi” au deschis focul asupra soldaţilor care asigurau securitatea la intrarea credincioşilor evrei în apropierea Mormântului lui Iosif, lângă Nablus, conform agerpres.ro.
Parlamentul Republicii Moldova a votat joi în a doua şi ultimă lectură proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, informează Deschide.md, Radio Chişinău şi Newsmaker, citate de Agerpres.
Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la „Mişcarea Alternativa Naţională”, o majoritate de 58 de voturi.
Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de „limbă moldovenească”, conform media citate.
Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului „funcţionând pe baza grafiei latine” în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.
Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”, aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte „Limba română”.
În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că „limba moldovenească” este limba oficială a Republicii Moldova.
Gianni Infantino a fost reales joi, prin aclamaţie, în funcţia de preşedinte al Federaţiei Internaţionale de fotbal (FIFA), pentru un nou mandat, valabil până în 2027.
În vârstă de 52 de ani, Infantino a preluat conducerea FIFA în 2016, după demisia predecesorului său Sepp Blatter, fiind reconfirmat în funcţie în aceleaşi condiţii, în 2019, de către delegaţii celor 211 federaţii naţionale membre.
El ar putea rămâne la preşedinţia Federaţiei internaţionale până în 2031, deoarece primul său mandat de trei ani a fost considerat incomplet.
„Vă iubesc pe toţi”, a spus conducătorul fotbalului mondial, în cadrul celui de-al 73-lea Congresul al FIFA, care are loc la Kigali, în Rwanda.
Ultimul mandat al lui Infantino a fost marcat de o vastă reformă a transferurilor, de instituirea concediului de maternitate pentru jucătoarele profesioniste, precum şi de reguli de procedură disciplinară mai protectoare pentru victimele violenţei sexuale.
Principalele proiecte pentru următorii ani au fost aprobate: începând cu extinderea Cupei Mondiale masculine de la 32 la 48 de echipe, începând cu ediţia 2026 găzduită în comun de SUA, Canada şi Mexic, decisă în 2017 şi al cărei format a fost stabilit marţi.
Optând pentru o fază a grupelor cu 12 grupe a către patru echipe, turneul din 2026 va sări de la 64 la 104 meciuri, o creştere care va duce la o explozie a veniturilor din bilete şi va atrage totodată mai mulţi radiodifuzori.
Un tribunal din Pakistan amână tentativa de arestare a lui Imran Khan, fostul premier al țării care este acuzat de vânzarea ilegală a unor cadouri primite în timpul mandatului.
Zeci de susținători ai fostului prim-ministru Imran Khan au stat cu bastoane și praștii în fața casei sale joi (16 martie) după ce o înaltă instanță pakistaneză a ordonat poliției să amâne pentru încă o zi o operațiune de arestare a lui Khan.
Ordinul judecătoresc îi împiedică pe forțele de securitate să-l aresteze pe Khan pentru că nu s-a prezentat în instanță într-un caz în care este acuzat de vânzare ilegală a cadourilor de stat care i-au fost oferite în timp ce era prim-ministru. Khan neagă acuzațiile.
Un tribunal din Pakistan amână tentativa de arestare a fostului premier Imran Khan, pe fondul tensiunilor politice din țară
„ Până când vor avea loc alegeri corecte și libere și până când partidul nostru ne va oferi noi direcții, stăm aici ca un zid de oțel”, a spus susținătorul lui Khan, Mohammad Ali Khan. „Orice glonț, orice furtună, trebuie să treacă prin corpurile noastre înainte de a putea intra.”
Ordinul, care, potrivit consilierului lui Khan, Fawad Chaudhry, a prelungit un alt ordin de oprire a operațiunii poliției până vineri (17 martie), a dezamorsat un val de violență care i-a adus pe susținătorii fostului prim-ministru la lupte cu forțele de securitate.
Poliția pakistaneză trage cu gaze lacrimogene asupra susținătorilor lui Imran Khan
Miercuri (15 martie), o perdea de gaze lacrimogene s-a ridicat de lângă casa lui Imran Khan pentru a doua zi, în timp ce suporterii lui s-au ciocnit cu forțele de securitate care veniseră să-l aresteze pe fostul prim-ministru pentru că nu s-a prezentat într-un dosar împotriva lui legat de vânzarea de cadouri de stat.
O instanță inferioară din capitala Islamabad a emis săptămâna trecută un mandat de arestare împotriva lui Khan pentru că a sfidat ordinul de a se prezenta în instanță pentru a apăra acuzațiile că ar fi vândut ilegal cadouri de stat oferite de demnitari străini în timp ce era prim-ministru între 2018 și 2022, potrivit Reuters.
Susținătorii fostului prim-ministru al Pakistanului s-au ciocnit cu personalul de aplicare a legii în afara biroului său pentru a doua zi, în timp ce Imran Khan se confrunta cu o arestare ordonată de instanță, iar avocații săi au încercat să-i prelungească cauțiunea miercuri (15 martie).
Fostul jucător de crichet Imran Khan a fost ales prim-ministru al Pakistanului
Fostul jucător de crichet Imran Khan, în vârstă de 65 de ani, a fost ales, vineri, prim-ministru al Pakistanului de către Adunarea Naţională, ca urmare a alegerilor legislative din 25 iulie, câştigate clar de partidul său, informează AFP.
Refăcut după accidentare, Zlatan Ibrahimovic a fost convocat din nou la naţionala Suediei, pentru meciurile cu Belgia şi Azerbaidjan, care vor avea loc pe 24, respectiv 27 martie, în preliminariile EURO 2024.
Dacă va evolua într-una din aceste două partide, atacantul suedez în vârstă de 41 de ani și cinci luni va deveni cel mai vârstnic fotbalist care dispută un meci din preliminariile Campionatului European.
Acesta ar doborî astfel recordul legendarului portar italian Dino Zoff, care a jucat împotriva Suediei pe 29 mai 1983, la 41 de ani, trei luni şi o zi.
De la Pentagon a fost lansat joi un videoclip care arată un avion militar rusesc care se apropie foarte mult de o dronă militară americană, aruncând combustibil în apropierea acestuia și o elice deteriorată în urma interceptării.
Videoclipul de-clasificat, care are o durată de aproximativ 40 de secunde, a fost editat de armata americană, dar arată evenimentele într-o ordine secvențială, a spus Pentagonul.
Rusia a negat acuzațiile americane că avioanele sale au acționat imprudent în incidentul de marți de la Marea Neagră.
Rusia consideră o provocare incidentul în care au fost implicate un avion de luptă rusesc Su-27 şi o dronă militară americană deasupra Mării Negre
Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat marţi pentru agenţia RIA Novosti că Moscova consideră drept o provocare incidentul în care au fost implicate un avion de luptă rusesc Su-27 şi o dronă militară americană deasupra Mării Negre, informează agerpres.ro.
„Considerăm acest incident drept o provocare”, a spus Antonov după ce a fost convocat la Departamentul de Stat al SUA.
Drona de supraveghere militară americană MQ-9 s-a prăbuşit marţi în Marea Neagră după ce un avion rusesc Su-27 i-a lovit elicea, a spus Pentagonul, fiind primul incident de acest fel de la invadarea Ucrainei de către Rusia în urmă cu un an.
Rusia a negat că a avut loc vreun contact şi spune că drona s-a prăbuşit după o manevră brusc, într-un unghi ascuţit.
Ambasadorul rus a declarat că întâlnirea sa de la Departamentul de Stat a fost „constructivă” şi că nu a fost ridicată problema unor posibile „consecinţe” pentru Moscova ca urmare a incidentului, conform sursei citate.
„În ceea ce ne priveşte, nu dorim nicio confruntare între SUA şi Rusia. Suntem în favoarea construirii unor relaţii pragmatice, în beneficiul popoarelor rus şi american”, a declarat ambasadorul Anatoli Antonov.
Farul Constanța este, fără doar și poate, revelația acestui sezon din Superliga, iar băieții lui Gică Hagi au avut un parcurs aproape perfect, astfel că au intrat în play-off pentru al doilea an la rând și nu puțini sunt cei care îi văd favoriți la câștigarea titlului. Ar fi al doilea titlu de campion în România ca antrenor pentru Gică Hagi, după cel obținut cu Viitorul (actuala Farul).
Play-off-ul e gata să înceapă, iar Farul ocupă o poziție fruntașă, la care puțini sunt cei care se așteptau la începutul campionatului. Constănțenii joacă un fotbal excelent și nimeni nu le poate contesta prezența în partea superioară a clasamentului, din moment ce atât atacul, cât și defensiva au funcționat excelent în acest sezon.
Înainte de startul play-off-ului, Farul este văzută cu a doua șansă la pariuri sportive să devină campioana României, având cota 3.25. Bookmakerii o creditează în continuare cu prima șansă pe campioana ultimilor cinci ani, CFR Cluj, care are cota 1.60. FCSB este văzută cu șansa a treia, cu cota 8.00, în timp ce Rapid și Universitatea Craiova au cota 40.00.
Cum a format Hagi o nouă echipă alături de care luptă pentru titlu
Un mare merit în parcursul din acest sezon îl are campania de transferuri efectuată în vara anului trecut. Atunci, Farul a fost una dintre cele mai active echipe din mercato și a adus numeroși jucători importanți. Printre achizițiile de marcă făcute de Gică Hagi s-au aflat Denis Alibec, Tudor Băluță, Mihai Popescu, Dragoș Nedelcu, Vlad Morar, David Kiki și Gabriel Torje. Ultimul a plecat deja de la Farul, însă a contribuit în prima parte a sezonului prin evoluțiile sale.
Farul a mizat așa pe jucători mai experimentați și a avut câteva pariuri riscante. Unul dintre ele a fost Denis Alibec, jucător care venea după câteva prestații dezamăgitoare la Kayserispor, CFR Cluj și Atrimitos, în tricoul cărora a marcat 6 goluri într-un an și jumătate. Sub comanda lui Gică Hagi, Alibec a revenit însă în cea mai bună formă și este golgheterul echipei, cu 11 goluri marcate. Atacantul în vârstă de 32 de ani a tras echipa după el în multe momente, iar execuțiile sale au un rol important în parcursul din acest sezon.
Un alt pariu a fost Tudor Băluță, un jucător care a dat mult echilibru la centrul terenului. Deși are doar 23 de ani, Băluță venea după câteva sezoane în care nu a reușit să confirme în străinătate. El a fost vândut în vara lui 2019 de Viitorul la Brighton & Hove, însă nu a apucat să debuteze în Anglia la prima echipă. A fost împrumutat ulterior la ADO Den Haag și Dinamo Kiev, însă nici aici nu a reușit să se impună. De la revenirea la Farul, mijlocașul central a fost complet schimbat, iar Hagi l-a readus în cea mai bună formă a carierei. De altfel, Băluță a revenit și la echipa națională după ce s-a întors în România.
Mihai Popescu, pe care fanii fotbalului românesc îl știau din tricoul lui Dinamo, s-a întors și el în România în vara anului trecut, după câțiva ani petrecuți în Scoția, la Hearts și Hamilton. El a reușit să se impună din start ca titular și a făcut un cuplu excelent cu Ionuț Larie în centrul defensivei. Astfel, Farul are una dintre cele mai bune defensive din campionat.
Hagi a promovat mereu tinerii
Gică Hagi s-a consacrat în ultimii ani ca fiind un om care promovează mulți jucători tineri și nu a făcut rabat de la această politică nici în acest sezon. Revelația anului 2023 este Adrian Mazilu, un jucător în vârstă de 17 ani, care are o plecare de pe loc excelentă, un dribling foarte precis și un șut năprasnic. În meciurile disputate în 2023, Mazilu a marcat deja de trei ori și specialiștii îi prevăd un viitor strălucitor.
Un alt jucător tânăr cu evoluții foarte apreciate este mijlocașul central Constantin Grameni. La cei 20 de ani ai săi, Grameni este deja un titular fără dubiu și a marcat de 4 ori în meciurile disputate pentru constănțeni. De asemenea, un alt tânăr foarte talentat de la Farul este Andrei Borza, un jucător lateral care poate evolua atât în apărare cât și în atac. El a marcat 2 goluri în cele 23 de meciuri disputate, inclusiv în victoria cu FCSB. Și lui specialiștii îi prevăd un viitor strălucitor.
Cotele publicate în acest articol pot suferi modificări în orice moment.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București cer să nu fie pus sechestru pe proprietățile Hotelului Rex din Mamaia, anchetat într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare. Alex Florența, favorit pentru a deveni noul procuror general, va avea o mare responsabilitate în dosarul în care statul român se poate număra printre principalii prejudiciați.
Surse din avocatură au explicat, pentru “România liberă” că la ultima înfățișare în dosarul penal în care Hotelul Rex din Mamaia și doi dintre deținătorii acestuia, Carmen Palade și fiul ei, Rani Palade, sunt anchetați pentru evaziune fiscală și delapidarea Unirea Shopping Center (Magazinul Unirea), procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au susținut în fața instanței că nu este necesară măsura sechestrului pe proprietățile unității hoteliere.
Adrian Țîrlea este prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Situația este curioasă, în condițiile în care există temerea, din partea părților ce acuză prejudiciul, că familia Palade intenționează să vândă Rex Mamaia, iar tranzacția ar fi greu de controlat.
Informații, conform cărora Carmen Palade s-ar fi înțeles deja cu israelienii de la Hagag Development Europe pentru vânzarea Hotelului Rex, circulă de multe luni în spațiul public.
În cazul în care o parte din banii obținuți pentru vânzarea unității hoteliere vor fi livrați într-un cont deținut de Carmen Palade într-un offshore, atât Magazinul Unirea, cât și statul român vor mai avea șanse minime de a recupera prejudiciul.
Scenariul enunțat mai sus pare tot mai plauzibil, având în vedere că, așa cum a arătat “România liberă”, Carmen Palade pregătește vânzarea Rex Mamaia către Hagag, la un preț mult mai mic decât cel al pieței.
“România liberă” a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul București să precizeze motivele pentru care procurorii săi s-au exprimat contra instituirii sechestrului pe proprietățile Hotelului Rex din Mamaia.
Până în acest moment, nu am primit niciun răspuns.
Vom publica precizările Parchetului de pe lângă Tribunalul București, atunci când le vom primi.
Instanța de judecată nu s-a pronunțat încă.
Ce va face noul procuror general?
În acest moment, se așteaptă numirea de către președintele Klaus Iohannis a noului procuror general al României.
Favorit este Alex Florența, propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și validat de Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM).
Noul procuror general va avea o mare responsabilitate în dosarul menționat mai sus, având în vedere că, în situația în care speța nu este gestionată bine, statul român ar fi unul dintre principalii prejudiciați.
Cum s-a pregătit vânzarea Rex Mamaia
După cum arată datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), cele mai multe părți sociale la REX MAMAIA SRL, societate ce deține în prezent Hotelul Rex din Mamaia, aparțin Zincăi Palade, mama celei care a negociat și în trecut vânzarea imobilului, Carmen Palade, și bunica lui Rani Palade.
Carmen Palade
Potrivit ONRC, Zinca Palade este asociatul majoritar al societății REX MAMAIA SRL, având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 98,97%.
Tot potrivit datelor de la ONRC, Carmen Palade, care a negociat, în urmă cu câțiva ani, vânzarea Hotelului Rex din Mamaia către omul de afaceri George Becali și care, potrivit informațiilor deținute de “România liberă”, în prezent, negociază vânzarea hotelului către compania israeliană Hagag Development Europe, figurează ca asociat cu o cotă de participare de 0,515% din capitalul social al societății REX MAMAIA SRL.
De asemenea, Rani Palade figurează ca asociat cu o cotă de participare de 0,515% din capitalul social al societății REX MAMAIA SRL.
Suspect este că familia Palade vrea să vândă Rex Mamaia către Hagag, pentru doar 3 milioane de euro, potrivit informațiilor cotidianului național “România liberă”, mult sub prețul pieței, în condițiile în care omul de afaceri George Becali a afirmat public că este dispus să ofere și peste 10 milioane de euro pentru unitatea hotelieră de la malul Mării Negre.
Persoane suspecte, în afacerea Rex
Fără sechestru pe proprietățile Rex Mamaia și cu refuzul statului român – prin Ministerul Culturii și, ulterior, prin Primăria Municipiului Constanța – de a-și exercita dreptul de preempțiune asupra imobilului-monument istoric, familia Palade are cale liberă pentru a finaliza tranzacția cu Hagag.
Dovadă în acest sens este și înființarea societății Hagag Rex Mamaia SRL, cu sediul în Capitală, controlată de omul de afaceri israelian Ziv-Asher Tetelman, trimis în judecată de DIICOT, alături de fostul președinte al FRF Mircea Sandu, într-un dosar de fraudă financiară.
Anchetatorii acuză producerea unui prejudiciu de aproximativ patru milioane de lei, în dosarul bazei sportive din Buftea.
Informațiile obținute de reporterii “România liberă” arată că în dosarul menționat apare și numele companiei israeliene Hagag Development Europe.
Potrivit datelor preluate de mass-media din rechizitoriu, ”partenerul” de dosar al lui Mircea Sandu, omul de afaceri Ziv – Asher Tetelman ar fi intrat pe fir și ar fi aflat de planurile de ridicare a bazei prin prisma relației avute cu fiica fostului șef FRF, Raluca Sandu.
”Astfel, prin prisma legăturii personale cu fiica inculpatului S.M. , inculpatul T.Z.A. a aflat că la nivelul Federației urmează a se face demersuri în vederea obținerii unei finanțări din partea Federației Internaționale de Fotbal Asociație (FIFA) respectiv al Uniunii Europene de Fotbal Asociație (UEFA) în cadru programul „HatTrick”, care prevedea construirea unei baza sportive la Buftea, jud. Ilfov. (…) Acesta (nns. T.Z.A. ), aflându-se în relații de prietenie cu * , fiica inculpatului S.M. (la momentul respectiv președintele Federației Române de Fotbal), a întrevăzut posibilitatea de a obține sume de bani semnificative prin însușirea acestora din patrimoniul Federației”, notează procurorii în rechizitoriul citat de mainnews.ro.
Tetelman ar fi procedat în așa fel, încât licitația să fie câștigată de o anumită firmă.
Un nou raport bazat pe un sondaj ECFR cu zece țări europene participante (nouă state membre UE și Marea Britanie) indică o „fuzionare” între opinia politică a naționaliștilor și cea a liberalilor, dar și o îmbunătățire a percepțiilor despre UE și SUA, care sunt acum considerate „mai puternice” decât în urmă cu un an.
Rusia este văzută ca un „adversar” sau un „rival” de până la 66% dintre europeni și de peste 50% dintre respondenții din fiecare țară participantă la sondaj, cu excepția României. Unele divergențe față de pozițiile generale europene au fost, de asemenea, observate în Italia.
Autorii raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard, susțin că, în ciuda unanimității dintre orientările politice de stânga și de dreapta, presiunile costului de trai și posibila reapariție a problemei migrației ar putea „dinamita” poziția Europei cu privire la Ucraina. Această unitate este în mod special vulnerabilă la schimbări ale poziției SUA. Autorii fac apel la liderii UE să profite de actualul spațiu politic pentru a consolida reziliența în cadrul acestor probleme.
La un an de la începerea războiului în Ucraina, europenii sunt uniți în susținerea lor pentru Kiev. Însă această unitate nu ar trebui să fie luată drept sigură. Presiunile costului de trai, înfrângerile armatei ucrainene pe câmpul de luptă și revenirea migrației ca subiect politic ar putea să „dinamiteze” răspunsul unitar european la războiul din Ucraina, potrivit unui raport bazat pe un sondaj paneuropean, publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Noul raport al ECFR îi are ca autori pe experții de politică externă Ivan Krastev și Mark Leonard și este bazat pe sondajul de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania. Raportul dezvăluie că, la un an de la izbucnirea războiului în Ucraina, diferențele de opinie din coaliția occidentală nu au crescut, ci au scăzut, și că multe partide politice de stânga și de dreapta sunt acum aparent unite în ceea ce privește susținerea Kievului și lupta armatei ucrainene pentru a-și recupera teritoriul pierdut. Acest lucru arată că opinia publică din Europa nu mai preferă încheierea rapidă a războiului, cu costul unor pierderi teritoriale pentru Kiev, și că percepțiile despre Rusia au devenit mai dure, în medie 66% dintre respondenții din cele zece țări europene participante la sondaj considerând acum că Moscova este un „adversar” sau un „rival” al țării lor. De asemenea, 40% dintre aceștia cred că Rusia este mai slabă acum decât era înainte de lansarea „operațiunii speciale” din februarie 2022 (doar 13% dintre respondenți o consideră mai puternică).
Krastev și Leonard observă că Europa demonstrează „o surprinzătoare unitate și determinare de a face tot posibilul pentru a susține independența Kievului”. Totuși, aceștia avertizează că presiunile economice care se prefigurează și posibila revenire a migrației ca subiect politic ar putea distruge consensul european în privința Ucrainei. Ei admit că, în următoarele luni, unitatea va fi cel mai probabil influențată „de inflație și de problemele legate de nivelul de trai decât de evenimentele de pe front”.
Concluziile-cheie ale noului sondaj ECFR includ:
UE este văzută ca fiind „mai puternică” decât acum un an. Aproape peste tot, cu excepția Italiei, opinia predominantă este că UE nu este slabă sau mai slabă, ci puternică sau mai puternică decât s-a crezut inițial. Această poziție a fost cea mai evidentă în Portugalia, acolo unde 58% dintre respondenți și-au exprimat acest punct de vedere, însă a fost și opinia deținută de o majoritate sau o pluralitate din: Danemarca (55%), Polonia (54%), România (51%), Estonia (48%), Spania (47%), Germania (45%) și Franța (41%). Puțin europeni (în medie 19%) cred că UE este mai slabă decât au crezut inițial. Și, chiar și în Marea Britanie, care nu mai este un stat membru după Brexit, opinia predominantă este că UE se află într-o poziție mai puternică sau la fel de puternică în comparație cu anul trecut (40% „mai puternică” sau „la fel de puternică”, comparativ cu 32% „mult mai slabă” sau „a fost și este în continuare slabă”).
Determinarea și succesul armatei ucrainene de a împinge înapoi ofensiva rusească i-a convins pe susținătorii anterior pesimiști. În mai 2022, opinia predominantă în țările chestionate de ECFR era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care respondenții preferau ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă asta însemna un război mai lung.Cu toate acestea, a intervenit o schimbare de opinie, iar astăzi, ideea că războiul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să se încheie cât mai repede posibil nu mai este populară printre europeni (deși trebuie reținut că ECFR a formulat diferit această întrebare în 2023). De exemplu, în Germania și Franța, numărul celor care vor să vadă o încheiere cât mai rapidă a războiului a scăzut cu 10 puncte procentuale. Iar în ansamblu, în cele zece țări participante la sondaj, în medie 29% dintre respondenți vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, în timp ce 38% vor ca Ucraina să-și recapete mai întâi teritoriul, chiar dacă asta va duce la un conflict mai lung.
Există un consens în spectrul politic că Ucraina ar trebui să-și redobândească toate teritoriile pierdute în acest conflict. ECFR a descoperit niveluri comparabile de susținere atât printre susținătorii partidului liberal al lui Emmanuel Macron, Republica în Mișcare (LREM), cât și printre susținătorii partidului naționalist de extremă dreaptă al Poloniei, Lege și Justiție, în ceea ce privește dreptul Ucrainei de a revendica toate teritoriile pierdute în acest conflict, fiind vorba de 61% și respectiv 62% dintre respondenți. De asemenea, susținătorii Partidului Verzilor din Germania sunt la fel de agresivi în această privință, 48% dintre ei (o pluralitate) exprimându-și acest punct de vedere.
Îngrijorările cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Rusia au scăzut. Dintre respondenții participanți la sondaj, cei din Germania au fost cel mai puțin îngrijorați în acest an, doar 23% (în scădere de la 27% în mai 2022) considerând că utilizarea armelor nucleare este un motiv principal de preocupare în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina. Scăderea temerilor nucleare a fost cea mai evidentă în Franța (de la 34% la 26%), dar a fost evidentă și în Marea Britanie (de la 37% la 32%) și Spania (de la 36% la 31%).
Rusia este în general văzută ca un „adversar” sau un „rival” de fiecare țară europeană participantă la sondaj. Această poziție a fost cea mai pronunțată în Danemarca (82%), dar a fost de asemenea puternică și majoritară în Estonia (79%), care are o graniță terestră cu Rusia, dar și în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franța (59%), Portugalia (57%) și Italia (54%). Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenți (totuși o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un „adversar” sau un „rival”.
De asemenea, Rusia este considerată „mai slabă” decât acum un an. În cele zece țări europene participante la sondaj, în medie 47% dintre respondenți au considerat că Rusia este „slabă” sau „mai slabă”, în timp ce 32% au considerat că este „puternică” sau „mai puternică”. Respondenții din Estonia (64%), Polonia (61%), Danemarca (56%), Marea Britanie (54%) și, într-o mai mică măsură, Germania (48%) sunt de părere că Rusia se află acum într-o poziție mai slabă sau cel puțin la fel de slabă ca acum un an. Opiniile au fost împărțite în Italia (42% puternică sau mai puternică vs 39% slabă sau mai slabă), Franța (31% vs 38%), România (42% vs 34%), Spania (44% vs 40%) și Portugalia (43% vs 35%).
Poziția Italiei este mai puțin uniformă. Sondajul a dezvăluit că susținătorii partidului de guvernământ Frații Italiei preferă oprirea războiului cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă cedarea de teritorii de către Ucraina, nefiind adepții unui război de durată prin care Ucraina să-și recapete tot teritoriul (42% vs 32%). Această poziție este împărtășită de susținătorii partidului francez Adunarea Națională al lui Marine le Pen (39% vs 30%), partidului Vox din Spania (35% vs 31%) și partidului Chega din Portugalia (42% vs 28%). Totuși, comparativ cu alte partide din Italia, Frații Italiei sunt mai puțin pacifiști. De exemplu, ECFR a descoperit că, pentru susținătorii Lega, preferința unei încheieri rapide a războiului care ar duce în mod ipotetic la cedarea de teritorii de către Ucraina a fost de 68% la 11% și de 50% la 22% pentru susținătorii Mișcării 5 Stele (M5S). Acest lucru indică o scenă politică fracturată în Italia, care contrastează cu alte țări europene. De asemenea, 42% dintre italieni (o pluralitate) cred că Rusia se află într-o poziție „mai puternică” sau similară cu cea de acum un an. Acesta a fost al treilea cel mai mare scor înregistrat în rândul țărilor participante, după Spania și, la egalitate pe locul doi, Portugalia și România.
Îngrijorările referitoare la costul de trai sunt în creștere în Europa. Setul de date alECFR dezvăluie că, comparativ cu mai 2022, s-a înregistrat o creștere la nivelul blocului comunitar a îngrijorărilor generate de costurile vieții de zi cu zi. Aceste temeri referitoare la nivelul de trai au fost cele mai pronunțate în Italia, acolo unde 34% dintre cei chestionați (în creștere de la 25%) au considerat că aceasta este o îngrijorare majoră ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative în Spania (de la 21% în mai 2022 la 28% în ianuarie 2023), Franța (de la 27% la 31%), Portugalia (de la 25% la 29%) și România (de la 17% la 21%).
Percepțiile despre SUA s-au îmbunătățit, majoritatea respondenților din țările participante la sondaj considerând că SUA este mai puternică acum decât în urmă cu un an sau cel puțin la fel de puternică cum au crezut inițial. De asemenea, SUA este considerată un „aliat” sau un „partener necesar” de majoritatea respondenților din cele zece țări europene. Respondenții din Danemarca (52%) și Marea Britanie (44%) sunt cei care consideră cel mai mult că SUA este un „aliat” al țării lor, în timp ce cetățenii din Germania și Polonia sunt împărțiți: unii văd SUA ca pe un „aliat” (32%, respectiv 42%), alții ca pe un „partener necesar” (33%, respectiv 42%). În Danemarca și Germania, s-a înregistrat o creștere a opiniei că SUA este un „aliat” (52%, respectiv 32% dintre cetățeni având acest punct de vedere), în timp ce 35% dintre danezi și 19% dintre germani considerau că SUA era „aliatul” Europei în urmă cu doi ani.
Autorii raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard, observă că există trei grupuri în Europa cu atitudini diferite asupra conflictului: „militanții nordici și estici”, reprezentați de Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, care susțin urmărirea obiectivelor de către Kiev în acest război; „Vestul ambiguu”, reprezentat de Franța, Germania, Spania, Portugalia, în care opiniile sunt împărțite pe această temă; și „verigile slabe sudice”, reprezentate de Italia și România, care vor să vadă o încheiere rapidă a conflictului, chiar și cu costul cedării de teritorii de către Ucraina.
De asemenea, autorii indică trei factori care contribuie la unitatea europeană în fața războiului:
În primul rând, succesele de pe câmpul de luptă ale armatei ucrainene care au generat susținere pentru ideea recuperării tuturor teritoriilor de către Ucraina la finalul războiului. Krastev și Leonard cred că acest lucru este indicat de faptul că mulți europeni consideră acum că Rusia este o putere globală „mai slabă” și nu mai sunt atât de îngrijorați de perspectiva unei escaladări nucleare. De asemenea, acest lucru este evidențiat și de ideea foarte răspândită că UE se află într-o poziție mai puternică decât părea înainte.
În al doilea rând, este vorba de consensul care s-a format în spectrul politic și care unește în prezent mare parte din orientările de stânga și de dreapta. Invazia Rusiei în Ucraina a contestat ipotezele unei păci după Războiul Rece, forțându-i pe liberalii europeni să redescopere valoarea conceputului de „hard power”, în timp ce, pe de altă parte, a evidențiat valoarea unei acțiuni europene combinate și i-a obligat pe naționaliști să renunțe la dorința de a părăsi UE.
Și, în al treilea rând, coeziunea reînnoită dintre SUA și Europa cu privire la obiectivele de politică externă, mai ales între euroatlanticii tradiționali și suveraționiștii europeni.
Totuși, potrivit lui Krastev și Leonard, elementele fundamentale care unesc mare parte a Europei sunt fragile și ar putea să fie „dinamitate” de alte probleme cu care se confruntă continentul, cum ar fi inflația și îngrijorările privind costul de trai, dar și perspectiva migrației care ar putea diviza din nou partidele de dreapta și de stânga. Această unitate este în mod special vulnerabilă la modificări ale poziției SUA.
Prin urmare, autorii le recomandă liderilor europeni să utilizeze acest spațiu pentru a face progrese în vederea îmbunătățirii rezilienței blocului comunitar și să nu considere sigură această unitate remarcabilă. Asta înseamnă să facă tot ce pot pentru a echipa Ucraina; să instituie politici referitoare la costul de trai și la gestionarea refugiaților; și, mai presus de toate, să profite de următoarele optsprezece luni pentru a deveni imuni la schimbările politice ce pot avea loc de cealaltă parte a Oceanului Atlantic. Krastev și Leonard sunt de părere că, dacă liderii europeni vor reuși să facă toate aceste lucruri, aceștia vor descoperi că opinia publică va rămâne puternică, contrar așteptărilor Kremlinului.
Comentând pe baza raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautor și director al ECFR, a declarat:„La un an de la începerea războiului, Europa este mai unită ca niciodată. În mod extraordinar, războiul a făcut ca naționaliștii și liberalii să susțină împreună Kievul. Însă această unitate ar putea fi testată în anul care urmează: dacă Ucraina va suferi eșecuri pe câmpul de luptă, dacă costurile cu refugiații vor crește sau dacă Washingtonul își va retrage susținerea. Liderii europeni ar trebui să folosească acest an pentru a se pregăti pentru vremurile tulburi care vor urma.”Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat:„În ciuda așteptărilor Kremlinului, Europa a devenit mult mai unită în ultimul an. Însă rămâne de văzut cât timp va dura această unitate. Liderii europeni ar trebui să profite de această perioadă pentru a consolida reziliența continentului la șocuri, inclusiv în ceea ce privește presiunile generate de costul de trai, și pentru a echipa Ucraina, astfel încât să poată încheia un acord de pace și să câștige războiul, în cele mai bune condiții posibile pentru propriii cetățeni și publicul larg european.”
Acest nou sondaj și comentariul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al grupului de reflecție pentru înțelegerea opiniilor cetățenilor cu privire la aspecte globale. Publicările anterioare pe bază de sondaj includ examinări ale atitudinilor europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual; modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa; și cercetări despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.
România a primit din partea Ucrainei acceptul ca nave ale României să facă verificări pe o parte din brațul Chilia, pentru a evalua impactul lucrărilor pe care le-ar fi executat partea ucraineană în acest segment al Deltei Dunării.
România ceruse acceptul Ucrainei să facă verificări pe partea ucraineană a brațului Chilia, care delimitează granița dintre România și Ucraina, precum și pe canalul Bîstroe, care se află integral pe teritoriul Ucrainei. Drept răspuns la această cerere, Ucraina a precizat că acceptă un control, însă doar pe brațul Chilia și fără a include o zonă de 11 kilometri de la începutul acestuia. Ucraina acceptă ca România să realizeze măsurători, în aceste condiții, de la data de 17 martie 2023. Semnificația acordului transmis de partea ucraineană a fost explicată de vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor. Grindeanu a postat un anunț pe internet, la data de 16 martie.
“Partea ucraineană a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia (partea ucraineană), începând de mâine. Acest acord privește sectorul cuprins între km 22 și km 116 pe acest braț al Dunării, iar măsurătorile se vor desfășura doar pe timpul zilei.
În discuțiile anterioare cu oficialitățile ucrainene am solicitat ca măsurătorile pe brațul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22), dar și pe canalul Bâstroe.
În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, consider că este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”, a subliniat vicepremierul Grindeanu în mesajul postat pe facebook.
Discuțiile la nivel de experți între România și Ucraina au început la data de 7 martie 2023. Totuși, de atunci încoace, România n-a putut verifica efectiv lucrările pe care Ucraina le efectuează în zona care îi aparține în Delta Dunării, întrucât, pentru a face asemenea verificări, România avea nevoie și de acceptul părții ucrainene. Câteva nave fluviale, care aparțin Ministerului Transporturilor din România, sunt în măsură să realizeze aceste măsurători, anunța, acum trei săptămâni, vicepremierul Grindeanu. “Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, anunța, încă din 23 februarie, vicepremierul României.
Oficiali și specialiști din România avertizau că Ucraina execută lucrări pe canalul Bîstroe cel puțin din anul 2016, deci cu mult înainte de actualul război dintre Rusia și Ucraina. România critică aceste lucrări pe motiv că ar avea un impact de mediu devastator asupra Deltei Dunării. Intenția părții ucrainene ar fi să crească adâncimea canalului Bîstroe. Bîstroe este deja navigabil, însă Ucraina dorește, prin aceste lucrări, să-l facă accesibil și pentru nave mari. Intenția Ucrainei ar fi aceea ca navele care transportă cereale exportate de Ucraina să poată traversa canalul Bîstroe. Mult mai puțin se vorbește despre importanța militară a canalului Bîstroe, în condițiile actualului război dintre Rusia și Ucraina.
La data de 17 februarie 2023, în condițiile în care România avertiza că nu dorește modificarea canalelor din Deltă, Ministerul Infrastructurii din Ucraina anunța că statul ucrainean deja a realizat acest obiectiv. „Pentru prima dată de la obținerea independenţei Ucrainei, capacitatea de tranzit pentru nave care trec prin canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri”, anunța partea ucraineană. În plus, ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a subliniat că lucrările de dragare continuă.
Ajuns vedetă peste noapte după ce a intrat online dezbrăcat în ședința Consiliului Local al Sectorului 1, Alberto Iosif Caraian reprezintă un caz aparte: declară că trăiește alături de soție și cei doi copii cu doar 1.095 de lei lunar, plus alocația celor mici. Sărăcia din acte nu se regăsește și în fapte, în realitate dezvoltând mai multe proiecte imobiliare. Demisia din Consiliul Local nu l-a lăsat pe drumuri: poate fi întâlnit la Secretariatul General al Guvernului, unde este angajat consilier.
Ședința CL al PS1 din 24 februarie începea cu un moment hilar: la apelul nominal, pesedistul Alberto Iosif Caraian a intrat online, cu camera video deschisă, dezbrăcat exact cum abia ieșise din duș.
Membru în Comisia de sănătate şi protecţie socială a CL al PS1, Caraian a decis să-și dea demisia din funcția de consilier local. Nu a rămas pe drumuri: e în continuare consilier la Secretariatul General al Guvernului.
Cel mai cunoscut drog de risc este canabisul, al cărui consum este legal sau considerat un delict minor în mai multe țări europene, însă nu și în România.
Echipa de avocați avodroguri.ro a publicat o analiză privind consecințele la care se supun tinerii, din perspectivă legală, care consumă canabis. Conform informațiilor primite din partea avocatului coordonator al echipei, acestea sunt perfect valabile și în cazul altor droguri de risc.
Canabis este denumirea generică pentru drogul psihoactiv cunoscut ca marijuana, iarbă, dope. Numele științific al plantei canabis este canabis sativa. Potrivit unui raport al Națiunilor Unite, canabisul a fost drogul cel mai produs, traficat și consumat în 2010.
În data de 5 martie 2023 a intrat în vigoare Legea 45/2023, care modifică Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, având drept consecință creșterea pedepselor.
Legea nr. 143/2000 este cea care reglementează combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și care definește drogurile. Potrivit acesteia, plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe sunt clasificate în două mari categorii: droguri de risc (canabis și ketamina sunt incluse în această categorie), respectiv droguri de mare risc (heroina, cocaina, codeina, ecstasy etc.).
Potrivit avocaților avodroguri.ro, consumul nu este incriminat de Legea 143/2000, însă deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă iar deținerea de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
În prezent, pe rolul Camerei Deputaților se află un proiect, care prevede creșterea pedepselor și pentru deținerea de droguri de risc pentru consum propriu. Printre măsurile propuse este prevăzută și posibilitatea de a aresta preventiv o persoană prinsă cu o țigară de canabis, dacă un judecător decide arestarea.
Din ceea ce am observat, când au o problemă cu organele judiciare în ce privește depistarea drogurilor asupra lor, tinerii caută pe Google avocat trafic de droguri sau avocat penal București.
Revenind, menționăm că, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare/vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. În cazul drogurilor de mare risc – închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
La nivel european, pe 13 februarie 2019 Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la utilizarea canabisului în scopuri medicale. Eurodeputații au solicitat stabilirea unei definiții juridice a canabisului medical și o distincție clară între medicamentele pe bază de canabis și alte modalități de utilizare a canabisului.
Aproape 30 de țări din întreaga lume au dezincriminat consumul de droguri într-o anumită măsură, inclusiv Portugalia, Olanda, Cehia și Germania. În SUA, consumul de marijuana este legal în unele state, dar este în continuare scos în afara legii la nivel federal, ceea ce face relativ dificilă încadrarea faptelor.
Cehia, Olanda, Portugalia și Elveția se numără printre țările care au experimentat legalizarea canabisului. Cehii sunt acum singura populație din Europa de Est care are parte de pedepse nesemnificative pentru consumul de droguri.
Când regimul comunist s-a prăbușit, nu a mai fost o infracțiune penală deținerea de droguri, dar au existat (și încă există) unele reguli cu privire la acestea. În Cehia este în continuare ilegală producerea, vânzarea și deținerea de cantități mari de droguri.
Persoanele care doresc să comercializeze stupefiante în Germania o pot face în mod legal, dar numai cu o licență eliberată de Institutul Federal pentru Medicamente și Dispozitive Medicale. Cei care se ocupă cu drogurile în mod ilegal sunt tratați ca infractori.
În România, consumul de droguri aflate sub control național, fără prescripție medicală, este interzis. Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control național poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispozițiilor legii 143/2000.
Așadar, consumatorul român este totuși pedepsit pentru deținere, cât timp a fost depistat cu drogurile asupra sa, în România, întrucât nu se poate consuma fără a exista în prealabil o deținere, potrivit avodroguri.ro. După cum am observat, comparativ cu alte state, legiuitorul român privește mai aspru situația celor care dețin pentru consum propriu. Deținerea unei cantități oricât de mici va face obiectul unei infracțiuni. Totuși, pedeapsa diferă în cazul în care se probează că deținerea este destinată consumului propriu și nu traficului.
România se oferă să găzduiască un centru regional pentru formarea diplomaților și funcționarilor publici în limba franceză, a anunțat președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român s-a referit la această inițiativă cu prilejul deschiderii oficiale, la București, a Conferinței Internaționale „Francofonia viitorului: educație pentru dezvoltare durabilă”.
“România va oferi noi contribuții voluntare în vederea susținerii educației pentru dezvoltare durabilă în spațiul francofon, pentru Fondul de solidaritate al Organizației Internaționale a Francofoniei destinat femeilor și fetelor din țările în curs de dezvoltare, „La Francophonie avec Elles”, și pentru programul „Societatea civilă francofonă angajată în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”.
Totodată, România contribuie în mod activ și la dezvoltarea Francofoniei Științifice, țara noastră fiind a doua putere universitară francofonă la nivel mondial ca număr de instituții de învățământ superior și de cercetare afiliate Agenției Universitare a Francofoniei, cu 115 programe universitare și postuniversitare predate în limba franceză.
Pe parcursul celor 30 de ani de apartenență la francofonia instituțională, România a lansat, cu sprijinul Organizației Internaționale a Francofoniei și al Agenției Universitare a Francofoniei, în premieră, inițiative care au contribuit la promovarea utilizării limbii franceze și la crearea de oportunități pentru studenții și tinerii cercetători francofoni, care, ulterior, au fost preluate și organizate de alte state membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei.
La acest moment aniversar, doresc să remarc contribuția deosebită a învățământului preuniversitar, prin eforturile și dedicația celor peste 6.000 de cadre didactice care oferă copiilor și tinerilor bucuria cunoașterii și a folosirii limbii franceze.
În baza acestor realizări ne propunem să lansăm, împreună cu Organizația Internațională a Francofoniei și cu Agenția Universitară a Francofoniei, un proces de reflecție menit să transforme România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și a funcționarilor publici din țările francofone.
Reiterez, de asemenea, interesul crescut al României pentru dezvoltarea cooperării economice și a schimburilor comerciale în spațiul francofon, inclusiv ca instrument de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă”, a precizat, în alocuțiunea sa, președintele Iohannis.
Organizația Internațională a Francofoniei are o vechime de peste 50 de ani. România a devenit membră a acestei organizații acum 30 de ani.
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei își va desfășura cea de-a 44-a sesiune în perioada 21-23 martie 2023 la Strasbourg (Franța).
Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Tiny Kox, precum și ministrul infrastructurii, Sigurður Ingi Jóhannsson, în numele Președinției islandeze a Comitetului de Miniștri, sunt invitați să se adreseze membrilor Congresului în cadrul ședinței plenare.
În dezbaterea despre războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, președintele Congresului, Leendert Verbeek, va prezenta un proiect de declarație, spre adoptare de către Congres.
Comisarul Parlamentului ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, va transmite un mesaj video participanților la Congres.
Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Síofra O’Leary, se va adresa membrilor Congresului. Discursul său va fi urmat de o dezbatere pe tema „Localizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD)”. Recomandarea transmisă spre aprobare reprezintă contribuția Congresului la Summit-ul ONU privind ODD, care va avea loc în septembrie 2023.
Membrii Congresului vor lua în considerare un raport privind observarea alegerilor locale din Slovenia și două rapoarte privind alegerile locale și regionale din Bosnia și Herțegovina și Germania (Berlin), precum și un raport privind monitorizarea Cartei europene a auto-ului local. -Guvernul din Romania. Aceste rapoarte sunt însoțite de recomandări adresate autorităților țărilor în cauză. În plus, agenda va include dezbateri tematice pe „Strategii regionale pentru protecția mediului”, „Reziliența orașelor și regiunilor în fața crizelor multiple”, „Democrații puternice prin implicarea tinerilor la nivel local” și „Alegeri directe”. a primarilor” precum și o dezbatere sub titlul „Sunt interesele regionale suficient reprezentate prin camera a doua a parlamentelor?”.
