”Pandemia a condus la o proliferare a comentariilor ofensatoare şi a discursurilor de incitare la ură îndreptate împotriva persoanelor vârstnice pe reţelele de socializare, care sunt semne ale unei resentiment intergeneraţional în creştere”, a menţionat Mijatovic, într-un comunicat.
Ea s-a declarat ”surprinsă” de faptul că etichetele ”crude şi inumane” împotriva persoanelor vârstnice au devenit o tendinţă pe Twitter odată cu pandemia de coronavirus.
Dunja Mijatovica a dat şi câteva exemple de astfel de mesaje culese de ONG-ul francez ”Les petits freres des pauvres”.
”Ea avea 80 de ani. Acum lăsaţi-ne să ne facem cumpărăturile liniştiţi, vă rugăm!”, a scris un internaut, făcând referire probabil la o femeie decedată din cauza coronavirusului.
”Nu vedem diferenţa, persoane vârstnice mor în fiecare zi … Unul mai mult, unul mai puţin” sau ”Lăsaţi virusul să intre în casele pensionarilor. Aşa nu va mai fi nevoie de reforma pensiilor. Acesta omoară doar bătrânii”, au scris alţii în postările lor.
În faţa unor asemenea mesaje ”intolerabile”, statele europene trebuie ”să ia măsuri împotriva acestui discurs şi să sensibilizeze populaţia asupra pericolului reprezentat de o astfel de atitudine”, notează Dunja Mijatovica.
Pe de altă parte, ea semnalează că răspândirea coronavirusului a scos la suprafaţă şi deficienţele de funcţionare ale azilelor de bătrâni.
De asemenea, distanţarea socială necesară pentru a preveni extinderea pandemiei ”amplifică izolarea socială a persoanelor vârstnice” şi sănătatea lor psihică, motiv pentru care ele ”au nevoie mai mult ca niciodată de mai mult sprijin în această situaţie de criză”, mai remarcă Dunja Mijatovica, apreciind totodată că a devenit urgent ca, după actuala criză, statele europene să facă reforme în asistenţa socială, iar în centrul acestor reforme să se regăsească sprijinul individualizat pentru persoanele vârstnice.
