Premierul Victor Ponta a precizat ieri că potrivit înştiinţărilor oficiale ale companiei canadiene “investiţiile concrete” la Roşia Montană, care ţin de mediu, infrastructură şi organizarea exploatării, se ridică la 550 de milioane de euro. Victor Ponta nu a precizat însă dacă Guvernul a verificat veridicitatea cifrelor declarate de Gabriel Reosurces (GBU), acţionarul canadian al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Pe lângă investiţiile invocate statul ar trebui să despăgubească GBU, în caz de reziliere a înţelegerii, şi pentru profiturile pe care această firmă le-ar fi înregistrat dacă ar fi fost continuat contractul.
Potrivit datelor comunicate de Guvern, veniturile totale estimate din vânzarea aurului şi argintului extras de la Roşia Montană ar totaliza 12,45 miliarde de dolari, din care 11,61 miliarde de dolari ar proveni din comercializarea aurului.
Cheltuielile totale pentru acest proiect sunt estimate la 7,18 miliarde de dolari, astfel că ar rezulta un profit brut de 5,26 miliarde de dolari. După plata impozitelor suma disponibilă pentru acţionari ar fi de 3,71 miliarde de dolari, respectiv 2,78 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources şi 929 milioane de dolari pentru stat.
Ministrul Proiectelor de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, a adăugat ieri că pe lângă cele 550 de milioane de dolari pe care RMGC i-a investit până în prezent, statul va trebui să plătească încă 1,5 miliarde de dolari, respectiv profitul estimat pe baza extragerii a 241 tone de aur.
“Într-un arbitraj, se cere investiţia realizată şi profitul estimat”, a adăugat Dan Şova.
“Eu nu vreau să dau idei sau argumente investitorilor străini, dar, evident, dacă nu le vom da posibilitatea să realizeze investiţia, ne vor acţiona în instanţele internaţionale, fie la Washington, fie Viena, fie Olanda, de încălcarea convenţiei de promovare şi protecţie reciprocă a investiţiilor şi vom vedea ce se va întâmpla, nu vom avea o poziţie uşoară. Nu pot emite orice fel de pretenţii, dar pretenţiile se bazează pe cheltuielile de investiţii deja realizate şi pe profitul estimat, potrivit unui bussinesplan atestat”, a explicat Dan Şova, într-o conferinţă de presă.
Ce a investit RMGC?
Potrivit unui document asumat de Guvern, compania ar fi cheltuit până acum 98 milioane dolari pentru cercetare geologică, 28 milioane pentru patrimoniul cultural din zonă, 50 milioanee dolari pentru construirea unui cartier nou în Alba Iulia (Recea) destinat celor strămutaţi, 105 milioane dolari pentru achiziţii de proprietăţi, 50 milioane dolari pentru plata taxelor şi impozitelor, 55 milioane dolari pentru achiziţia de echipament minier, 90 milioane de dolari pentru proiectare, studii impact, audituri şi expertize şi 74 milioane dolari pentru acţiuni juridice, sociale, comunicare, administrative. In total deci 550 milioane de dolari.
Atât premierul Victor Ponta cât şi minisrul Şova au spus că nu pot face publică licenţa de exploatare emisă în 1999 deoarece aceasta este confidenţială. Ponta a declarat că licenţa de exploatare emisă în 1999 în cazul Roşia Montană are gradul de secretizare “confidenţial” şi a precizat că instanţele de judecată au respins irevocabil în 2006 şi 2007 cererea de furnizare a licenţelor pentru a deveni publică. “Eu consider, şi-mi asum acest lucru, că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti”, a afirmat Ponta.
Primul-ministru a menţionat că durata licenţei este de 20 de ani, respectiv din 1999 până în 2019, şi că titularul plăteşte statului român o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere. Ponta a menţionat că valoarea redevenţei a ajuns în urma renegocierii la 6%, care se va putea pune în aplicare doar prin lege. Fostul premier Emil Boc propusese însă o modificare a redevenţei prevăzute în legislaţia minieră la un nivel de 8% , însă actul legislativ aferent nu a mai intrat în vigoare la acel moment.
În ceea ce priveşte obligaţiile de mediu şi protecţie a patrimoniului, în situaţia în care nu se realizează proiectul de la Roşia Montană, statul român ar trebuie să cheltuiască 480 – 500 de milioane de euro cu obligaţiile de mediu, a mai spus ieri premierul.
