9.5 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Pachetul de 61 de miliarde pentru Ucraina sau despre cum “era păcii s-a încheiat în Europa”

Congresul american a adoptat un pachet de 90 de miliarde de dolari pentru acordarea de ajutor militar Ucrainei, Israelului și Taiwanului. Fiindcă o reacție are și o contrareacție, pe partea opusă a globului, s-a declanșat spontan o rapidă cursă a înarmărilor. Rușii au accelerat bombardamentele asupra aeroporturilor militare ucrainiene, pentru a distruge întreaga flotă aeriană; Iranul urmează să primească în regim de urgență un prim lot de 24 de avioane Suhoi, cele mai rapide din lume; chinezii anunță fericiți că dronele supersonice au trecut testele și urmează să intre în fabricație. Dumitru Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei ne-a prorocit:“era păcii s-a încheiat în Europa”

Ca o primă consecință a ajutorului acordat de SUA celor trei state este înarmarea până-n dinți a inamicilor occidentului colectiv. Tensiunile vor crește. Conflictele vor escalada. Spectrul celui de-al treilea război mondial nu mai e diafan. Asta doar din dorința hegemonică a SUA și industriașilor americani de a face și mai mulți bani.

Informația potrivit căreia, jumătate din bani rămân în industria de apărare americană, nu e publică în SUA

Toată presa mainstream a aplaudat clemența republicanilor și înțelegerea lor pentru suferința ucrainienilor. Doar că puține publicații au explicat cititorilor că jumătate din ajutorul financiar de 61 de miliarde de dolari, alocat de Congres Ucrainei, rămâne în SUA pentru a fi distribuiți marilor jucători de pe piața înarmărilor.

Ce l-a făcut pe Mike Johnson, speaker-ul Congresului, să admită ajutorul financiar, el fiind un republican convins? De ce Donald Trump nu s-a pronunțat încă despre soluția sa la criza ucraineană? Pentru care motiv, jumătate din congresmenii republicani și-au schimbat peste noapte părerile, în condițiile în care populația e tot mai ostilă războiului? Răspunsurile sunt extrem de simple.

Dar până a dezvolta argumente logice, să vedem care este ajutorul la zi!

Caricatură: The Stream

“Statele Unite anunță, astăzi (ieri), un nou pachet semnificativ de arme, echipamente și muniție pentru Ucraina, în vederea sprijinirii curajosului popor ucrainean, care își apără cu mari sacrificii țara. Acest pachet, care este evaluat la până la 1 miliard USD, include înzestrări militare urgente (pe site-ul Departamentului de stat scrie “capabilități,” cuvânt care nu există în DEX-ul românesc, deși oficialii îl folosesc nătâng), inclusiv rachete de apărare antiaeriană, muniții pentru HIMARS, cartușe de artilerie, vehicule blindate, arme de calibru mic, echipamente și piese de schimb” – anunță Departamentul de stat al SUA.

O notă de text provoacă fiori lumii nord-atlantice: SUA dau un semnal puternic de forță celor cincizeci de state aliate. Mai pe șleau, măriți bugetele de înzestrare militară sau trimiteți echipamente de primă generație în Ucraina, pentru a avea rușii ce distruge!

Atenție, doar un miliard din trâmbițatul pachet de 61 de miliarde.

Totul seamănă, așa cum am mai spus, cu preludiul Conferinței de la München, din septembrie 1938, când Occidentul naiv i-a deschis involuntar calea lui Hitler pentru cel de-al doilea război mondial. Aceleași discursuri, alte plăci tectonice.

A fi proucrainean a devenit o fiță

YouTube video

Pacifiștii sunt azi putiniști, stigmatizați și dați la câini. A fi pro-înarmare e o fiță. Un trend. O stare de bine. Fericirea se exprimă prin like-uri și emoticoane. Generația Z (care nu vine de la Zombi) nu știe că bocancii militari nu sunt snickers-i.

citește și: Ocolul Bucureștiului în 30 de zile

Revenind la decizia, catalogată drept “istorică,” întrebarea e cum un conservator de teapa lui Mike Johnson a admis și a realizat un compromis păgubos pentru electoratul american, sătul de Ucraina, până-n gât? După narativul oficial, întreaga populație occidentală, deci și americană, e pro Zelenski, ceea ce nu e adevărat. Susținerea pentru regimul său a scăzut dramatic. De la 40 %, la 30 %. Dacă în urmă cu un an, 57 % dintre americani doreau ca administrația Biden să înceapă negocierile de pace cu regimul Putin, astăzi, conform ultimului sondaj, realizat de Harris Poll și Quincy Institute (documentul Responsible Statecraft poate fi lecturat) aproximativ 70 % sunt pentru armisițiu.

Sunt nebuni republicanii?

Să-și taie craca de sub picioare – vorba pădurarului, fără epoleți? Financial Times se întreabă de ce Donald Trump doarme? “Sleepy Don’” e tot mai viralizat. O nouă stigmatizare nu-l mai avantajează. Totul pare că derivă de la forța sistemului. Nu a Deep State-ului, atât de invocat de creștinii americani, ci a Intelligence-ului unit cu investitorii de pe burse.

Misterul colaboraționismului republicanilor pare a fi spulberat. Publicațiile americane au dezvăluit că speakerul Congresului, Mike Johnson, s-a întâlnit în Biroul Oval cu oficiali de vârf ai securității naționale, inclusiv cu William J. Burns, directorul C.I.A. Ulterior, el a încercat să convingă și alți republicani să fie de „partea bună a istoriei” și că trebuie finanțată Ucraina din rațiuni pragmatice. Patetic, le-a vorbit despre viitorul fiului său, care va urma din toamnă Academia Navală din SUA, potrivit surselor de presă.

Deci, Securitatea l-a convins, nu lobby-ul industriei de armament? Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război, de ce mai ești enigmatică Otilia?     

VOCILE LUMII

Dumitru Kuleba: “Era păcii în Europa s-a încheiat”

„Aleluia!” a reacţionat Dumitru Kuleba (ministrul de externe al Ucrainei), când i s-a cerut un comentariu  despre votul final, de marţea viitoare, al Senatului american asupra pachetului de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde de dolari. El spune că avea „convingerea” că va fi un rezultat pozitiv, dar în acelaşi timp spune că Occidentul trebuie să „realizeze că era păcii în Europa s-a încheiat” şi că trebuie să îşi pună la lucru industria de apărare,” relatează News.ro.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Cultură de canabis, descoperită într-o comună din Călărași. Un bărbat a fost reținut de procurorii DIICOT

Un bărbat a fost reţinut, joi, de procurorii DIICOT, după ce ar fi iniţiat şi dezvoltat, într-o comună din judeţul Călăraşi, două culturi de canabis ce erau destinate comercializării.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea unui bărbat, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic intern de droguri de risc.

„Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada decembrie 2023 – aprilie 2024, acesta a iniţiat şi dezvoltat, într-o comună din judeţul Călăraşi, două culturi de canabis, indoor şi outdoor, destinate comercializării, procurând seminţe, în mod repetat, sub diferite identităţi fictive”, se precizează în comunicat.

În urma percheziţiei domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate 30 de plante de canabis aflate în diferite stadii de dezvoltare, 17 plante de canabis recoltate, peste şase kilograme canabis, o instalaţie destinată întreţinerii culturii, grindere şi cântare, obiecte purtând urme de substanţă, precum şi alte mijloace de probă, menţionează procurorii.

Joi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă a bărbatului, pentru o perioadă de 30 de zile, informează DIICOT. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

EXCLUSIV. Directorii de școli, schimbați înainte de alegeri. STATISTICĂ

De la 1 ianuarie 2023 și până la jumătatea lunii martie a super anului electoral în curs, peste 500 de directori și directori adjuncți de școli au părăsit funcțiile. Cei mai mulți ocupau posturile în urma concursurilor și au fost înlocuiții cu alții numiți politic, potrivit datelor obținute de “România liberă” de la Ministerul Educației (ME).

După cum arată datele pe care le-a transmis ME, la cererea publicației noastre, în perioada 01.01.2023 – 15.03.2024, au fost eliberați din funcție 362 de directori de unități de învățământ preuniversitare de stat.

Dintre aceștia, 31 au fost eliberați din funcție la inițiativa inspectoratelor școlare, 310 la cerere, iar 21, “pentru alte cauze prevăzute de legislație, neimputabile directorului”.

În aceeași perioadă, au fost eliberați din funcție 140 de directori adjuncți.

Dintre aceștia, 13 directori adjuncți au fost eliberați din funcție la inițiativa inspectoratelor, 116 la cerere și 11 din alte motive.

“Dintrei cei 502 directori și directori adjuncți care au părăsit funcțiile în perioada 01.01.2023-15.03.2024, 310 directori ocupau funcțiile didactice de conducere în urma promovării concursului (219 directori + 91 directori adjuncți)”, se arată în răspunsul oficial al ME pentru “România liberă”.

În statistica ministerului nu s-a luat în considerare încetarea de drept a tuturor detașărilor la termenul-limită 31.08.2023, prevăzut în decizia de numire prin detașare în interesul învățământului pentru anul școlar 2022-2023.

Multe numiri politice; niciun concurs

Toți directorii și directorii adjuncți eliberați din funcție în perioada menționată mai sus au fost înlocuiți de alții, detașați în interesul învățământului (numiți politic).

De când Ligia Deca deține funcția de ministru al Educației, nu a mai fost organizat niciun concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Ultimele concursuri au fost organizate în mandatul de ministru al lui Sorin Cîmpeanu.

La ultimele concursuri, nu au fost ocupate toate posturile scoase la concurs.

Potrivit datelor ministerului de resort, în acest moment, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat sunt 1.300 de directori și directori adjuncți numiți politic și 5.000 numiți prin concurs.

“Potrivit prevederilor art. 257 alin. (1) și (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar se realizează prin concurs naţional, organizat prin inspectoratele şcolare și coordonat de către Ministerul Educaţiei.

Ulterior datei de 9 ianuarie 2021, când au încetat toate contractele de management educațional ale directorilor și directorilor adjuncți, iar conducerile interimare ale unităților de învățământ preuniversitar au fost asigurate de către cadre didactice titulare numite prin detașare în interesul învățământului, Ministerul Educației a elaborat o nouă metodologie de concurs, respectiv Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin ordinul nr. 4.597/2021.

În conformitate cu prevederile acestei metodologii, pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar de stat s-au organizat trei sesiuni de concurs: sesiunea 2021, sesiunea ianuarie-aprilie 2022 și sesiunea iunie-octombrie 2022.

Conform prevederilor art. 24 alin. (1), art. 25 și art. 26 alin. (1) din metodologia în speță, aflată în vigoare și în prezent, cu modificările și completările ulterioare:

– Numirea, ca urmare a promovării concursului, în funcţiile de director şi de director adjunct pentru unităţile de învăţământ de stat se realizează prin decizie a inspectorului şcolar general, în conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie, pentru o perioadă de 4 ani. În urma promovării concursului, directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ încheie contract de management cu inspectorul şcolar general, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcţie.

– Directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat, numit în funcţie ca urmare a promovării concursului, poate fi eliberat din funcţie în toate situațiile în care contractul de management încetează conform prevederilor Contractului de management, anexa 9 la metodologia anterior menționată.

– Eliberarea din funcție a directorului/directorului adjunct și încetarea contractului de management se mai poate realiza la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ.

– Inspectorul şcolar general emite decizie pentru toate cazurile de încetare a contractului de management și de eliberare din funcție a directorului/directorului adjunct.

În conformitate cu prevederile art. 27 din aceeași metodologie și ale Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în funcţiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcţii de director sau de director adjunct din unităţi de învăţământ de stat conducerea interimară este asigurată de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu acordul scris al persoanei solicitate.În cazul unei funcţii de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat temporar vacante, conducerea unităţii de învăţământ este asigurată, până la revenirea persoanei numite prin concurs, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare sau prin delegare de atribuţii specifice funcţiei, cu respectarea prevederilor legale.

Încetarea detașării în interesul învățământului în funcția didactică de conducere se realizează prin decizie a inspectorului școlar general”, mai precizează ME.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Cutremur produs în zona seismică Vrancea, în această dimineață

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe Richter s-a produs, vineri dimineaţa, la ora locală 2:05, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 141,9 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 55 km vest de Focşani, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 68 km est de Braşov, 84 km nord-est de Ploieşti.

De la începutul lunii aprilie, în România s-au înregistrat 27 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 şi 3,5 pe Richter.

Anul trecut, cea mai mare mişcare tectonică, de magnitudine 5,7 pe Richter, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Astăzi începe vacanța de Paște. Când se întorc la școală elevii

Elevii vor intra de vineri în vacanţă, după finalizarea cursurilor, şi se vor întoarce în şcoli miercuri, 8 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Această vacanță (27 aprilie-7 mai) va cuprinde atât ziua de 1 mai, cât și Sărbătorile Pascale. După această perioadă, elevii se vor întoarce la cursuri pentru ultimul modul al anului școlar 2023-2024.

Vacanţa de vară va începe vineri, 21 iunie, după finalizarea cursurilor.

Prin excepţie, pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.

Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Fântânile arteziene din Sectorul 4, pregătite pentru zilele călduroase de vară

0

Sectorul 4 al Capitalei este o comoară ascunsă pentru cei care își doresc să exploreze frumusețea orașului. Printre numeroasele sale atracții, cum ar fi parcurile, muzeele sau casele memoriale ale unor scriitori de renume, fântânile arteziene reprezintă puncte de atracție pentru comunitatea din Sudul Bucureștiului. Una dintre acestea este Fântâna Florilor.

În inima Sectorului 4 al Bucureștiului, există o bijuterie urbană cunoscută sub numele de Fântâna Florilor. Această fântână arteziană este una dintre cele mai emblematice atracții ale sectorului, captivând privirile și inimile trecătorilor cu frumusețea și eleganța sa. Inspirată de grădinile romantice, fântâna emană o atmosferă de farmec și rafinament, prin noul design, transformând spațiul urban într-o oază de frumusețe și liniște.

În fiecare an, cel puțin în ultimii patru ani, din acest loc, în noaptea de Moș Nicolae, s-a dat startul sărbătorilor de iarnă, moment în care toate luminițele din sectorul 4 au fost aprinse. 

Fie că sunt amplasate în parcuri, pe bulevarde sau în zona piețelor, aceste fântâni, întreținute de către angajații Totul Verde, cu siguranță îi vor răcori pe cei care au nevoie în zilele călduroase de vară. 

Jens Stoltenberg: „ Nu este prea târziu ca Ucraina să câştige” în războiul împotriva Rusiei

„ Nu este prea târziu ca Ucraina să câştige” în războiul împotriva Rusiei, cu condiţia ca Occidentul să-şi respecte promisiunile de a-i furniza mai multe arme, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează AFP, preluat de agerpres.ro.

“În ultimele luni, aliaţii NATO nu au oferit sprijinul” pe care l-au promis, a deplâns Jens Stoltenberg, într-un discurs rostit la o ceremonie de premiere la Berlin pe tema legăturilor transatlantice.

“Dar nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câştige războiul, pentru că un sprijin mai puternic este pe cale”, a adăugat secretarul general al Alianţei.

“Acum este responsabilitatea noastră să transformăm angajamentele (recente occidentale, n.red.) în livrări reale de arme şi muniţii şi să facem acest lucru rapid”, a apreciat el.

Vinerea trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut NATO să livreze arme cât mai curând posibil Ucrainei, care “nu mai poate aştepta” în faţa presiunii ruse. Aliaţii au promis să-şi sporească sprijinul.

NATO plănuiește să ajute pe termen lung Ucraina. Pregătește 100 de miliarde de euro pentru Zelenski

Aliații NATO au convenit să inițieze planificarea unui sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina, dar propunerea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a face acest lucru prin intermediul unui fond de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pe cinci ani a stârnit reacții mixte, scrie Reuters.

Propunerea lui Stoltenberg ar conferi, de asemenea, alianței occidentale un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Oferta lui Marcel Ciolacu pentru Piedone a picat: „Am încheiat orice dialog. Îi urez succes!”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că a încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone, cel care a spus în cursul zilei de astăzi că nu se va retrage din cursa pentru Primăria Capitalei.

„Nu a eşuat nimic. Deci coaliţia cred că e mai întărită ca oricând. Cu adevărat, cele două partide au căutat un candidat care să ia voturile şi de pe partea stângă şi de pe partea dreaptă. Bucureştenii văd cu alţi ochi această abordare şi am ajuns într-un moment în care cele două mari partide deveneau un arbitru cine câştigă dintre cei doi. În acest moment s-a schimbat toată decizia. Oferta către bucureşteni este mult mai mare şi bucureştenii vor hotărî”, a afirmat Marcel Ciolacu, joi, într-o conferinţă de presă după o întâlnire cu oamenii de afaceri din Timiş.

Întrebat despre faptul că Cristian Popescu Piedone a anunţat că nu îşi retrage candidatura la Primăria Capitalei şi despre faptul că acesta nu va negocia cu liderul PSD, Ciolacu a răspuns sec: „Îi urez succes”.

„Am încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone. Eu am spus că trebuie să ne gândim la ceea ce avem de construit pentru Bucureşti, să nu încercăm să rămânem blocaţi în visele personale. Tot ce am vrut să îi transmis domnului Cristian Popescu Piedone i-am transmis, până astăzi. Nu m-am văzut, i-am transmis prin intermediul dumneavoastră. Mi-a făcut plăcerea mult mai mare”, a completat el.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

DARURI PENTRU COPII DIN PARTEA ARHIEPISCOPIEI TÂRGOVIȘTEI

În apropierea  sărbătorilor pascale, copiii îngrijiți în cadrul Centrului de zi ”Arlechino” și cei din Centrul de zi pentru copii cu dizabilități, ambele din cadrul Direcției de Asistență Socială Târgoviște, au primit joi, 25 aprilie 2024, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon, daruri, din partea Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Aceasta au fost oferite, ca semn de bucurie și de speranță, prin intermediul Sectorului Social-Filantropic și Misionar, de către Pr. Cristian Oancea, Consilier eparhial.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI TÂRGOVȘTEI

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ruptură totală între Ciolacu și Piedone: Am încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat joi că a încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone. Ciolacu îi transmise joi lui Piedone că locul lui e ca primar, în continuare, la Sectorul 5, în echipa social-democrată, potrivit cotidianul.ro.

„Tot ce am vrut să-i transmit domnului Cristian Popescu Piedone i-am transmis, până astăzi”, a spus Marcel Ciolacu, comentând declaraţia lui Cristian Popescu Piedone că nu se va retrage din competiţia pentru Primăria Generală şi că nu va negocia cu nimeni.

Întrebat dacă a avut o discuţie personală cu Cristian Popescu Piedone şi dacă îi va face o nouă ofertă, Ciolacu a răspuns că i-a transmis prin intermediul presei şi a subliniat că a terminat ce a avut de spus şi de transmis lui Piedone.

„Tot îi transmit sănătate. Eu am terminat ce am avut de spus şi de transmis domnului Cristian Popescu Piedone, am încheiat. Îi urez, din acest moment, sănătate”, a adăugat Ciolacu.

Intrebat dacă ar accepta o ofertă a lui Cristian Popescu Piedone pentru a ajuta la alegerile prezidenţiale, a afirmat că a încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru Cristian Popescu Piedone.

„Vedem la prezidenţiale. (…) Vă rog frumos, am încheiat orice dialog şi orice ofertă pentru domnul Cristian Popescu Piedone. Eu am spus că trebuie să ne gândim la ce avem de construit pentru Bucureşti, să nu încercăm să rămânem blocaţi în visele personale şi cu asta am încheiat”, a precizat el.

Cristian Popescu Piedone a reiterat, miercuri seara, la România TV că este exclus să se retragă din cursa pentru Primăria Capitalei, reprosand PSD că nu a făcut o înțelegere cu el la început.

Piedone. „Eu am băgat sămânța în pământ, ei abia azi au băgat-o, nu au cum să culeagă roadele”

„L-am urmărit în detaliu pe domnul Marcel Ciolacu. Acest partid mic, PUSL, are propria lui coloană vertebrală și asta se numește Piedone. Nu mă dezic de la nimic. Eu mi-am depus candidatura, pe cuvântul meu, mă duc în prăpastie și nu mă întorc. Este exclus a mă retrage de la Primăria Capitalei. Exclus! Exclus! Exclus! Indiferent de rezultatul votului, cuvântul meu în fața cetățenilor valorează mai mult decât degringolada coaliției. Cel bun care trebuia să fie candidat, și aici vorbesc de Gabriela Firea, dacă o acceptau la începuturi. Dacă spuneau de la început „o susținem pe Gabriela Firea”, era altceva. Trebuiau să aibă verticalitatea să își asume! Atunci eu le-am cerut celor doi președinți de partid, dacă acceptau ca PUSL să intre în această alianță, să ne măsurăm, vedeam care era cel mai bun, pentru că trebuie să îl înfrângem pe Nicușor Dan. Nu știu de ce le-a „puțit” Piedone. Dacă îl alegeau pe Piedone sau pe Gabriela Firea de la începuturi cu siguranță astăzi eram în spatele Gabrielei Firea și o susțineam.

Electoratul s-a schimbat. Oamenii s-au săturat. Pe mine degringolada coaliției mă favorizează, iar acest lucru se va vedea la alegerile din 9 iunie. Eu astăzi sunt poziționat pe primul loc, mi-am ocupat locul. Eu simt zilnic ceea ce trăiesc în teritoriu, iar ei abia acum încep să simtă, că au coborât acum din Olimp. Vineri, Cristian Popescu Piedone, la mine nu vor exista proiecte, eu voi lansa ceva ce se numește „contract cu cetățenii”.

Apoi, în Săptămâna Mare, eu voi pleca în vacanță cu nepoții, pentru că eu îmi permit, spre deosebire ei. Eu am băgat sămânța în pământ, ei abia azi au băgat-o, nu au cum să culeagă roadele. Nu le ajunge timpul”, a declarat Cristian Popescu Piedone în exclusivitate pentru România TV.

Ciolacu: Gabriela Firea va câștiga alegerile pentru Primăria Capitalei cu sau fără Piedone în cursa electorală

Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat convins, miercuri, că preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, va câştiga alegerile pentru Primăria Capitalei, indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, potrivit agerpres.ro.

El a precizat, într-o emisiune la România TV, că Firea are 90% din voturile electoratului PSD.

“Gabriela Firea va câştiga, din punctul meu de vedere, şi cu Piedone, şi fără Piedone. (…) E perseverentă, va veni cu proiecte, va fi susţinută de primarii în funcţie. Gabriela Firea întruneşte 90% din voturile Partidului Social Democrat. (În Bucureşti, PSD – n.r.) avea înainte de a intra în campanie 34%”, a spus Ciolacu.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Lăcrămioara Perijoc boxează pentru aur la Campionatele Europene de la Belgrad

Pugilista română Lăcrămioara Perijoc va lupta pentru medalia de aur în cadrul categoriei 54 kg, la Campionatele Europene de box de la Belgrad, după ce a învins-o pe irlandeza Fay Niamh, joi, la puncte, în semifinale.

În finala programată pe 27 aprilie, Perijoc o va înfrunta pe principala favorită a categoriei, sârboaica Sara Cirkovic.

Lăcrămioara Perijoc (30 ani), sportivă calificată la Jocurile Olimpice de la Paris, are în palmares un titlu european, obţinut în 2019, la Madrid. Perijoc a cucerit aurul la Jocurile Europene de la Minsk (2019 – cat. 57 kg) şi argintul la cele de la Cracovia Malopolska (2023), precum şi argintul la Mondialele din 2022 de la Istanbul.

Claudia Nechita a rămas cu medalia de bronz la cat. 57 kg, după ce a pierdut semifinala cu bulgăroaica Svetlana Kamenova Staneva, principala favorită.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Răsturnare de situație la FC Barcelona! Decizia de ultim moment luată de Xavi

După ce anunțase că la finalul acestui sezon va părăsi banca tehnică a formației FC Barcelona, antrenorul spaniol Xavi Hernandez a ajuns la un acord cu conducerea clubului catalan pentru a continua munca pe Camp Nou.

Aşa cum se vehicula în presa spaniolă din ultimele zile, tehnicianul catalan, care îşi prelungise toamna trecută contractul până în 2025, a acceptat să-şi onoreze contractul, la capătul unei întrevederi cu conducerea clubului, preşedintele Joan Laporta şi directorul sportiv Deco.

Fostul mijlocaş anunţase că va părăsi clubul pe data de 30 iunie, ca urmare a unei serii de slabe rezultate consemnate în luna ianuarie, culminând cu înfrângerea umilitoare pe teren propriu în faţa lui Villareal (3-5), afirmând atunci că „visul său” de a antrena clubul său formator a devenit o experienţă „crudă şi dezagreabilă”.

Decizia lui Xavi vine la o săptămână după ce FC Barcelona a fost eliminată din sferturile de finală ale Ligii Campionilor de către Paris Saint-Germain şi a pierdut pe Santiago Bernabeu în „El Clasico” cu Real Madrid (2-3).

Xavi Hernandez a preluat banca tehnică a Barcelinei în 2021, în unul din cele mai dificile momente din istoria clubului catalan, aflat într-o situaţie economică şi sportivă catastrofală după plecarea lui Lionel Messi.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

UTA lui Mircea Rednic a „topit” Oțelul, la Arad

UTA Arad s-a impus cu scorul de 3-1 în fața formației Oţelul Galaţi, pe teren propriu, în etapa a șasea a play-out-ului Ligii 1.

Toate golurile partidei de la Arad s-au marcat în repriza a doua. „Bătrâna Doamnă” a făcut diferenţa graţie mutărilor realizate de Mircea Rednic la pauză. Kevin Luckassen a dat pasa de gol la reuşita kenyanului Eric Johana Omondi (62), apoi acesta i-a întors serviciul vârfului olandez (78), iar Rareş Pop (81) a parafat victoria arădenilor.

Golul de onoare al gălăţenilor a fost înscris de italianul Juri Cisotti (90+4), la ultima fază a meciului.

VIDEO. Conferința susținută de Mircea Rednic

După acest succes, UTA acumulează 31 de puncte în clasament și urcă pe poziția a opta, la egalitate cu FC Hermannstadt, care e pe șapte datorită golaverajului. Sibienii s-au impus astăzi în confruntarea cu Petrolul, cu scorul de 2-0, pe teren propriu.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu, puși oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Când va fi audiat Ion Iliescu

Parchetul General a anunţat punerea sub acuzare a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu-Voican Voiculescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, gl.(r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne) şi gl.(r) Peter Petre (fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele).

Ion Iliescu va fi audiat mâine

Aceştia au fost chemaţi joi la Parchet, pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile. Fostul preşedinte Ion Iliescu va fi audiat de procurori vineri la domiciliu, deoarece nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.

Pe 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a dat avizul pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţin că, în luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – între care Virgil Măgureanu – directorul SRI, Adrian Sârbu – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Sorana Cîrstea, în turul trei la Madrid, după o victorie în trei seturi în fața filipinezei Alexandra Eala

Sorana Cîrstea s-a calificat în turul al treilea la Mastersul de la Madrid, după ce a învins-o în trei seturi pe filipineza Alexandra Eala, cu 6-3, 6-7, 6-4.

Cap de serie numărul 27, Sorana Cîrstea a debutat la ediţia din acest an Madrid Open cu o victorie mai dificilă decât era de aşteptat, obținută la capătul unui meci de două ore şi 17 minute.

Românca a dominat primul set, pe care şi l-a adjudecat cu 6-3. În actul secund, Cîrstea a condus cu 5-3, dar a pierdut apoi trei ghemuri consecutive, setul ajungând în tiebreak. Sorana a revenit de la 2-4 şi a ratat o minge de meci la 6-5, iar apoi a cedat cu 6-8.

În decisiv, filipineza clasată pe locul 170 WTA a condus cu 3-1, dar Cîrstea a câştigat trei ghemuri consecutive, încheind setul pe serviciul adversarei, la 6-4.

După acest succes, românca în vârstă de 34 de ani şi-a asigurat un cec de 51.665 de euro şi 65 de puncte WTA, iar în turul al treilea o va întâlni pe învingătoarea dintre poloneza Iga Swiatek, liderul mondial, şi chinezoaica Xiyu Wang.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Nicu Ștefănuță: „Cetățenii vor putea să fie despăgubiți de primării dacă se îmbolnăvesc din cauza aerului poluat”

Românii care se îmbolnăvesc din cauza poluării pot cere despăgubiri autorităților locale, după ce directiva privind calitatea aerului a fost votată astăzi la Strasbourg la ultima sesiune plenară din legislatura actuală a Parlamentului European.

Textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă 381 de voturi pentru, 225 împotrivă și 17 abțineri, conform unui comunicat al europarlamentarului Nicu Ștefănuță.

Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului.

Deși calitatea aerului din România este printre cele mai slabe din Europa, câțiva dintre europarlamentarii români au votat împotrivă: ECR: Terheş ( AUR) EPP: Băsescu, Bogdan, Buda, Buşoi, Hava, Motreanu, Mureşan, Nistor, Tomac, Vincze, Winkler, ridicând semne de întrebare la cum se gândesc ei la sănătatea românilor.

Noua directivă propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, oferă dreptul persoanelor afectate și organizații neguvernamentale de a merge în instanță. Mai exact, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate, nu doar în parcuri, unde se știe că aerul este mai puțin poluat.

„Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de un drept primordial: acela ca fiecare cetățean să beneficieze de un aer curat, fără a te mai îmbolnăvi. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce stradă stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Așa că, dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc”, declară europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

Ultimele reportaje ale „Recorder” și „România, te iubesc”, arată cum România devine tomberonul Europei prin afacerile cu deșeuri din Europa care ajung să fie arse în gropi de gunoi și să  polueze aerul.

În 2021 Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale. De exemplu ce riscăm ca la fel ca anul trecut, când Curtea a impus sancțiuni financiare României pentru că a eșuat în a închide gropile de gunoi neautorizate. Curtea de Justiție notează că România nu a închis încă 31 de locații neautorizate să fie în operațiune. Obligă România să plătească o sumă forfetară de 1,5 milioane de euro și o penalitate de 600 de euro pe depozit pe zi de întârziere.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Comerţul agroalimentar al Uniunii Europene, excedent de cinci miliarde de euro în ianuarie 2024

Comerţul agroalimentar din UE a înregistrat o evoluţie pozitivă în luna ianuarie 2024, conform celui mai recent raport lunar privind evoluția importurilor și a exporturilor publicat astăzi de Comisia Europeană.

Conform datelor publicate de Comisia Europeană, în ianuarie 2024 excedentul comercial a ajuns la cinci miliarde euro, în creştere cu 27% comparativ cu luna ianuarie 2023. Exporturile de produse agroalimentare au ajuns la 18,4 miliarde de euro, în creștere cu 2% față de ianuarie 2023.

În ceea ce privește exporturile, Regatul Unit a rămas prima destinație a exporturilor UE, reprezentând 23% din exporturi, cu o creștere de 8% ca valoare față de ianuarie 2023. Exporturile către Statele Unite au crescut, de asemenea, cu 9%. Au fost înregistrate creșteri semnificative ale exporturilor de măsline și ulei de măsline (+ 146%), de preparate alimentare mixte (+ 10%) și de zahăr și izoglucoză (+ 152% ca volum). În schimb, au scăzut exporturile de uleiuri vegetale (– 43%) și de produse lactate (– 7%). Exporturile către China au scăzut cu 11%, în principal din cauza prețurilor reduse ale anumitor produse, precum preparatele pe bază de cereale și carnea de porc.

Pe de altă parte, importurile agroalimentare din UE au crescut cu 10%, ajungând la 13,4 miliarde de euro, față de decembrie 2023, dar au rămas cu 5% sub nivelurile din ianuarie 2023. Brazilia și Ucraina au fost principalele surse de import. Importurile din Côte d’Ivoire au crescut cu 83%, în principal din cauza creșterii importurilor de produse din cacao. A fost observată o creștere a importurilor în cazul măslinelor și al uleiului de măsline (+ 168%), în timp ce în cazul cerealelor (– 34%), al semințelor oleaginoase și al culturilor proteice (– 14%) și al uleiurilor vegetale (– 25%) s-au înregistrat scăderi.

Această dinamică comercială reflectă schimbările actuale ale pieței și evoluția relațiilor comerciale din cadrul sectorului agroalimentar al UE.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Gigantul german BASF are un nou CEO

Markus Kamieth a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al conglomeratului german BASF SE, a informat compania prin intermediul unui comunicat transmis către Românialibera.ro.

La încheierea Adunării Anuale a Acţionarilor 2024 din cursul zilei de astăzi, Markus Kamieth a devenit noul Preşedinte al Consiliului de Administraţie al BASF SE. În cadrul Adunării Anuale a Acţionarilor de la Centrul de Congrese Rosengarten din Mannheim, preşedintele în exerciţiu, Martin Brudermüller, i-a oferit succesorului său un tricou de ciclism imprimat cu sigla BASF.

Kamieth și-a obținut doctoratul în chimie organică la Universitatea din Essen în 1998 și și-a început cariera în companie un an mai târziu. Din 2017, este membru al Consiliului Director Executiv al BASF SE.

Brudermüller a lucrat la BASF timp de 36 de ani. A fost numit în Consiliul de Administrație în 2006 și a devenit președinte în 2018.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

PSD Livrează: Pensiile înainte de Paște în 2024

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a decis ca, în 2024, cu ocazia Paștelui Ortodox, pensiile pentru cei aproximativ 5 milioane de pensionari din România să fie plătite înainte de data de 5 mai, într-un efort financiar de 9,33 miliarde de lei.

Este încă o dovadă a promisiunii Guvernului PSD de a sprijini în permanență mai ales românii cu venituri mici și pe cei din categoriile vulnerabile.

La 25 aprilie, în ședința de Guvern, a fost aprobată devansarea tranșelor II și III aferente plăților lunii mai 2024 în valoare de 2,3 miliarde de lei, pentru pensii și pentru alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, efectuate de către C.N. Poșta Română S.A, în luna aprilie 2024.

De asemenea, s-a aprobat devansarea plăților aferente lunii mai 2024, prin băncile comerciale, pentru pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, în valoare de 7 miliarde de lei, efectuate în luna aprilie 2024. Plata pe card va avea loc în ultimele zile din aprilie, prin poștă, la 2 mai.

Hotărârea de Guvern introduce și o derogare cu privire la obligațiile de plată. Conform convenției încheiate de Ministerul Muncii cu băncile comerciale din România și cu Poșta Română, plățile pentru pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special se efectuează în intervalul 1 – 15 al fiecărei luni.

Astfel, Guvernul Ciolacu, prin hotărârea adoptată astăzi, permite deblocarea acestor fonduri de la bugetul de stat și plata sumelor către beneficiari în timp util. La 25 aprilie, banii vor fi transferați către Poșta Română și către toate casele județene de pensii publice, urmând ca apoi poștașii să distribuie pensiile în ziua de 2 mai.

Paștele ortodox este sărbătorit în acest an la 5 mai, astfel că perioada 3-6 mai este liberă potrivit Codului Muncii. De asemenea, zilele de 1 și 2 Mai sunt și ele libere, pentru angajații de la stat – cu excepția angajaților Poștei Române care vor lucra la 2 mai pentru a distribui pensiile și care vor fi compensați cu o zi liberă ulterior.

Puntea dintre jocurile virtuale și cele fizice

În peisajul jocurilor de noroc online, apariția cazinourilor live mobile a apărut ca o punte semnificativă între domeniul virtual și experiența tradițională a cazinourilor terestre. Odată cu progresele rapide ale tehnologiei și cu cererea tot mai mare de experiențe de joc imersive, cazinourile live mobile au revoluționat modul în care jucătorii se implică în jocurile lor preferate, oferind emoțiile și autenticitatea unui cazinou din viața reală din confortul casei lor prin intermediul smartphone-urilor sau tabletelor.

Adoptarea interacțiunii în timp real

Unul dintre elementele cheie care diferențiază cazinourile live mobile de cazinourile online standard este încorporarea dealerilor live. Prin intermediul tehnologiei de chat live de înaltă definiție, jucătorii pot interacționa acum cu dealeri profesioniști în timp real, la fel cum ar face-o într-un cazinou fizic. Această interacțiune în timp real nu numai că adaugă un sentiment de autenticitate experienței de joc, dar îmbunătățește și aspectul social al jocurilor de noroc, permițând jucătorilor să discute cu dealerii și cu alți jucători în timp ce joacă.

Autenticitatea întâlnește comoditatea

Pentru mulți jucători, atracția cazinourilor fizice constă în ambianța, sunete și emoția interacțiunii cu dealerii și cu alți jucători. Cazinourile live mobile aduc același nivel de autenticitate în domeniul virtual, permițând jucătorilor să experimenteze priveliștile și sunetele unui cazinou real fără a fi nevoiți să își părăsească locuința. Fie că este vorba de învârtirea roții de ruletă sau de amestecarea cărților într-un joc de blackjack, natura imersivă a cazinourilor live mobile oferă un nivel de realism fără egal, pe care cazinourile online tradiționale nu îl pot egala.

Eliminarea barierelor geografice

Un alt avantaj semnificativ al cazinourilor live mobile este capacitatea lor de a trece peste barierele geografice. În trecut, jucătorii care doreau să experimenteze jocurile cu dealer trebuiau să se deplaseze la un cazinou, ceea ce putea fi incomod sau chiar imposibil pentru cei care locuiesc în zone îndepărtate. Cu cazinourile live mobile, însă, jucătorii din întreaga lume pot accesa jocurile lor preferate cu doar câteva atingeri pe dispozitivele lor mobile, deschizând o lume de posibilități pentru jucătorii din orice colț al lumii.

Securitate și echitate sporite

Preocupările legate de corectitudinea și securitatea jocurilor de noroc online au fost mult timp un factor de descurajare pentru unii jucători. Cazinourile mobile live răspund acestor preocupări oferind transparență și responsabilitate prin streaming video live. Jucătorii pot vedea fiecare mișcare pe care o face dealerul în timp real, eliminând orice îndoială cu privire la integritatea jocurilor. În plus, cazinourile mobile live de renume folosesc o tehnologie avansată de criptare pentru a se asigura că informațiile personale și financiare ale jucătorilor rămân în permanență în siguranță.

Viitorul jocurilor de cazino

Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, viitorul jocurilor de cazino pare să fie din ce în ce mai mobil. Având în vedere confortul, autenticitatea și securitatea oferite de cazinourile live mobile, nu este de mirare că acestea au devenit alegerea preferată de un număr tot mai mare de jucători. Indiferent dacă sunteți un jucător experimentat sau sunteți nou în lumea cazinourilor online, cazinourile live mobile oferă o experiență de joc de neegalat, care face legătura între jocurile virtuale și cele fizice, aducând emoția sălii de joc direct în vârful degetelor dumneavoastră.

În concluzie, cazinourile live mobile reprezintă o etapă importantă în evoluția jocurilor de noroc online, oferind un amestec perfect de autenticitate, confort și securitate. Cazinourile live mobile sunt pregătite să modeleze viitorul jocurilor de noroc pentru anii următori.