Anunțuri
Publicitate
22.4 C
București
duminică, 19 mai 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

CS Dinamo a făcut eventul! „Dulăii” au câștigat Cupa României după o finală cu CSM Constanța

Cătălin Mihai
-
0
CS Dinamo a făcut eventul! „Dulăii” au câștigat Cupa României după o finală cu CSM Constanța

Formația de handbal masculin CS Dinamo Bucureşti a cucerit Cupa României, după s-a impus cu 23-19 în finala disputată contra celor de la CSM Constanţa.

CSM Constanţa, deţinătoarea trofeului, a început mai bine finala şi a condus cu 3-0, apoi Dinamo a marcat patru goluri consecutive. CSM a făcut 6-4, după care cele două echipe au alternat la conducere, fără a reuşi desprinderea pe tabelă. Pe final, la scorul de 18-18, Dinamo a marcat patru goluri consecutive, iar constănţenii nu au mai putut reveni.

După această victorie, Dinamo a realizat eventul. „Dulăii” au câştigat şi titlul de campioni, fără a pierde vreun meci pe plan intern în acest sezon.

Dinamo şi-a trecut în palmares al optulea trofeu în Cupa României (1979, 1982, 1988, 2017, 2020, 2021, 2022, 2024). De cealaltă parte, CSM Constanţa rămâne cu două cupe (2018, 2023).

Dinamo, în semifinalele EHF European League

Dinamo va juca în semifinalele EHF European League contra formației germane Flensburg-Handewitt. Meciul se va disputa pe 25 mai la Hamburg. În cealaltă semifinală se vor duela Rhein-Nekar Lowen și Fuchse Berlin, ultima fiind deținătoarea trofeului.

Dinamo Bucureşti a reuşit o performanţă remarcabilă prin eliminarea danezilor de la Skjern în „sferturile” competiției. Dinamo s-a impus cu 38-34 în Danemarca, după ce în tur câştigase pe teren propriu cu 28-27.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Premierul slovac Fico se află în afara oricărui pericol, dar starea sa este gravă

Stancu Alexandru
-
0
Premierul slovac Fico se află în afara oricărui pericol, dar starea sa este gravă

Premierul slovac Robert Fico nu mai este în pericol imediat, dar se află în continuare în stare gravă, a declarat duminică adjunctul său, la patru zile după o tentativă de asasinat care a provocat o undă de șoc în Europa, notează Reuters.

„Cel mai rău lucru de care ne temeam a trecut, cel puțin pentru moment”, a declarat vicepremierul Robert Kalinak într-o conferință de presă în fața spitalului unde Fico este tratat, în orașul Banska Bystrica, din centrul Slovaciei.

Primul ministru a fost împușcat miercuri într-un atac care a stârnit îngrijorare cu privire la polarizarea politică din această țară central-europeană de 5,4 milioane de locuitori.

Kalinak a declarat jurnaliștilor că starea lui Fico este încă prea gravă pentru a lua în considerare transferul acestuia la un spital din capitală.

“Starea lui rămâne foarte gravă și, prin urmare, va rămâne în grija medicilor de la spitalul din Banska Bystrica”, a mai spus acesta.

Împușcătura a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european din ultimii peste 20 de ani.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Universitatea Craiova – „U” Cluj, în finala barajului pentru Conference League. „Șepcile Roșii” au învins Oțelul

Cătălin Mihai
-
0
Universitatea Craiova – „U” Cluj, în finala barajului pentru Conference League. „Șepcile Roșii” au învins Oțelul

Ultima echipă care va reprezenta România în cupele europene se va decide dintre Universitatea Cluj și Universitatea Craiova, după ce formația antrenată de Ioan Ovidiu Sabău s-a impus cu scorul de 2-0 pe terenul Oțelului Galați, în barajul celor mai bune echipe din play-out.

După o primă repriză „albă”, clujenii au deblocat tabela în minutul 62 prin golul argentinianului Federico Anselmo, introdus pe teren cu câteva minute înainte. Același Anselmo a securizat victoria „Șepcilor Roșii” după reușita din minutul 72.

În urma acestui rezultat, elevii lui Sabău merg în finala barajului pentru Conference League, unde o vor întâlni în deplasare pe Universitatea Craiova.

Oţelul, care la mijlocul săptămânii a pierdut finala Cupei Românei în fața divizionarei secunde Corvinul Hunedoara, după executarea loviturilor de departajare, a ratat orice posibilitate de a merge în Europa.

Meciul dintre Universitatea Craiova (locul 3 din play-off) și Universitatea Cluj, care va decide ultima reprezentantă a României în cupele europene, se va disputa duminică, 26 mai, de la ora 20.00, la Craiova.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Max Verstappen obține a 59-a victorie din cariera sa în Campionatului Mondial de Formula 1

Stancu Alexandru
-
0
Max Verstappen obține a 59-a victorie din cariera sa în Campionatului Mondial de Formula 1

Pilotul olandez Max Verstappen, reprezentând echipa Red Bull, a câștigat Marele Premiu al regiunii Emilia Romagna, desfășurat duminică la Imola, Italia. Aceasta reprezintă a 59-a victorie din cariera sa în Campionatul Mondial de Formula 1.

La vârsta de 26 de ani, Verstappen a demonstrat încă o dată abilitatea sa remarcabilă, depășindu-l pe britanicul Lando Norris de la echipa McLaren cu mai puțin de o secundă, exact 725/1000. Poziția a treia a fost ocupată de monegascul Charles Leclerc, pilot pentru Ferrari, care a terminat cursa la 7 secunde și 916/1000 după lider.

Verstappen, care a câștigat titlul mondial în ultimele trei sezoane, a obținut cu această ocazie a cincea victorie din cele șapte curse disputate de la începutul acestui an, consolidându-și astfel poziția de lider în clasamentul general al piloților.

Următoarea etapă a Campionatului Mondial de Formula 1 va avea loc în Principatul Monaco, pe data de 26 mai, unde Verstappen și ceilalți piloți vor concura pe unul dintre cele mai prestigioase și dificile circuite din calendar, potrivit Agerpres.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Ecuație rezolvată în Liga 1! CFR Cluj, vicecampioană, Universitatea Craiova termină pe locul 3

Cătălin Mihai
-
0
Ecuație rezolvată în Liga 1! CFR Cluj, vicecampioană, Universitatea Craiova termină pe locul 3

CFR Cluj e noua vicecampioană a României, în timp ce Universitatea Craiova a terminat pe ultima poziție a podiumului Ligii 1, după rezultatele înregistrate în etapa cu numărul 10, ultima, din play-off.

CFR Cluj și-a asigurat poziția a doua la finalul sezonului după victoria fără echivoc obținută în fața vechii campioane, Farul Constanța. Ardelenii s-au impus în fața echipei antrenate de Gică Hagi cu un categoric 5-1, sâmbătă seara, pe teren propriu.

Ciprian Deac (8 – penalty), Panagiotis Tachtsidis (16), Karlo Muhar (22), Daniel Bîrligea (38) şi Philip Otele (87) au înscris pentru echipa antrenată de Dan Petrescu, în timp Cristian Ganea (65) a marcat golul „marinarilor”. Locul secund o trimite pe CFR în preliminariile Europa Conference League.

Sursa foto: Facebook CFR Cluj

Craiova, pe ultima treaptă a podiumului

În celălalt meci de sâmbătă seară, Universitatea Craiova a învins-o pe Sepsi OSK Sfântu Gheorghe cu scorul de 3-2, pe teren propriu, și a terminat acest sezon al Ligii 1 pe poziția a treia.

Sepsi OSK a deschis scorul prin Marius Ştefănescu (21), dar oltenii au întors după pauză, grație reușitelor lui Ştefan Bană (46) și Elvir Koljic (52). Sepsi OSK a izbutit egalarea prin Gabriel Debeljuh (66), care a reluat simplu centrarea lui Andrei Dumitrescu. Universitatea Craiova a marcat golul victoriei prin Andrei Ivan (79), din pasa lui Alexandru Mitriţă.

După acest succes, oltenii lui Gâlcă vor juca barajul pentru Conference League cu Oţelul Galaţi sau Universitatea Cluj.

În această seară, pe Arena Națională din București, este programat ultimul meci din play-off, derby-ul dintre Rapid și FCSB. Indiferent de rezultat, giuleștenii vor termina pe poziția a șasea, în timp ce FCSB este campioană încă din etapa cu numărul șapte. Roș-albaștrii vor evolua după nouă ani în preliminariile Champions League.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Accident pe Dunăre. Două persoane au murit, iar alte cinci sunt date dispărute

Stancu Alexandru
-
0
Accident pe Dunăre. Două persoane au murit, iar alte cinci sunt date dispărute

Două persoane au fost ucise și alte cinci au fost date dispărute în urma unei coliziuni între o ambarcațiune cu motor de mici dimensiuni și o navă de croazieră pe fluviul Dunărea, la nord de Budapesta, sâmbătă seara târziu, a anunțat poliția ungară, potrivit Reuters.

Cadavrul unui bărbat adult a fost găsit în apropiere de locul accidentului, în timp ce cel al unei femei a fost recuperat mai în aval, iar unitățile de intervenție în caz de dezastru încă mai căutau cele cinci persoane dispărute, a declarat duminică poliția.

Un purtător de cuvânt al poliției din Budapesta, Soma Csecsi, a declarat că opt adulți se aflau la bordul bărcii cu motor de mici dimensiuni în momentul presupusei coliziuni. Accidentul a fost raportat sâmbătă seara, după ce poliția a vorbit cu un bărbat găsit cu o rană sângerândă la cap lângă drumul principal de lângă râu, în apropiere de Veroce, la 55 km nord de Budapesta.

„Poliția a vorbit cu bărbatul și, din comunicarea inițială a acestuia, a tras concluzia că a fost probabil victima unui accident de barcă”, a declarat Csecsi.

Cadavrul unui bărbat a fost recuperat la sud de Veroce, în timp ce cadavrul unei femei a fost găsit mai în aval, lângă un pod de la periferia nordică a Budapestei, unde poliția a recuperat și barca cu motor avariată, a precizat el.

„În momentul accidentului, în zonă se afla o navă de croazieră, care a fost oprită în localitatea Komarom, unde poliția a stabilit că nava este avariată pe o parte”, a precizat el.

Presa de stat ungară a difuzat imagini cu o navă de croazieră ancorată, cu o lungime de 109 metri, identificată ca fiind Heidelberg, cu sediul în Elveția. Nu a fost imediat clar câte persoane se aflau la bord sau naționalitatea acestora.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Ucraina a scufundat în Marea Neagră încă o navă rusească, tip vânător de mine

Mihai Diac
-
0
Ucraina a scufundat în Marea Neagră încă o navă rusească, tip vânător de mine

Un atac al Ucrainei a scufundat în Marea Neagră încă o navă rusească, Kovrovets, de tip vânător de mine, a anunțat Comandamentul Flotei din Ucraina.

Nava rusească ar fi fost lovită pe timpul unui amplu atac aerian al Ucrainei, care s-a realizat în noaptea de sâmbătă spre duminică, 18 – 19 mai 2024. Atacul a vizat ținte din zona peninsulei Crimeea – teritoriu al Ucrainei pe care Rusia îl ocupă ilegal încă din anul 2014.

Este posibil ca, în momentul atacului ucrainean, nava Kovrovets să fi fost ancorată în portul Sevastopol, care este cea mai importantă bază navală a Rusiei la Marea Neagră.

Militarii ucraineni ar fi realizat acest atac folosind drone și rachete balistice ATACMS.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

VIDEO. “Țeapa” luată de Cristina Cioran. Cum a pierdut 100.000 de euro

Stancu Alexandru
-
0
VIDEO. “Țeapa” luată de Cristina Cioran. Cum a pierdut 100.000 de euro

Cristina Cioran, actriță și vedetă TV, a dezvăluit recent o experiență financiară dureroasă, în care a pierdut toți banii pe care îi economisise pentru a-și cumpăra un apartament. Suma impresionantă de 100.000 de euro s-a evaporat, fără ca vedeta să mai recupereze vreun cent din această pierdere.

Într-un interviu acordat cancan.ro, Cristina a explicat că acești bani au fost investiți într-un magazin de haine, un proiect propus de tatăl fiicei sale. Relația cu acesta a fost marcată de dificultăți, culminând recent cu emiterea unui ordin de restricție împotriva lui. Ordinul de restricție îi interzice acestuia să mai ia legătura cu Cristina, subliniind natura conflictuală și complexă a relației lor.

“Văd că el se laudă că a pierdut 150.000 de euro. Investiția pentru cel de-al doilea magazin a reprezentat banii mei strânși pentru apartament. Am dorit sa dezvoltăm o afacere care mergea foarte bine. Dar nu a mai mers. Din păcate, Alex nu s-a mai ocupat. Iar acum, când a încasat pe niște comenzi, nu a pus niciun ban înapoi, din banii luați din casă, așa cum promisese”, a declarat Cristina Cioran pentru cancan.ro.

De altfel, aceasta mai susține că a strâns o groază de datorii din cauza lui: “Eu am rămas cu datoriile, pentru că în ultimul timp asta s-a întâmplat, m-am îndatorat pentru că avea de plătit multe chestii. Datorii făcute prin cluburi”.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Iga Swiatek, campioană la Foro Italico. Poloneza a realizat „dubla” Madrid – Roma

Cătălin Mihai
-
0
Iga Swiatek, campioană la Foro Italico. Poloneza a realizat „dubla” Madrid – Roma

Poloneza Iga Swiatek, liderul clasamentului mondial feminin, și-a adjudecat al 21-lea titlu al carierei, după ce s-a impus în finala turneului WTA de la Roma, în două seturi, scor 6-2, 6-3, în fața belarusei Arina Sabalenka.

Spre deosebire de finala turneului de la Madrid, când meciul dintre cele două rivale a fost unul mult mai strâns, Swiatek a dominat-o clar de această dată pe Sabalenka, în faţa căreia s-a impus după o oră şi jumătate de joc.

Aflată la cel de-al treilea titlu la Foro Italico, după cele obţinute în 2021 şi 2022, poloneza a devenit prima jucătoare după americanca Serena Williams (2013) care realizează „dubla” Madrid – Roma în acelaşi an.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Elicopterul președintelui Iranului a aterizat forțat. Nu se cunoaște starea liderului iranian

Mihai Diac
-
0
Elicopterul președintelui Iranului a aterizat forțat. Nu se cunoaște starea liderului iranian

Elicopterul care îl avea la bord pe președintele Iranului, Ebrahim Rayeesi, a aterizat forțat, iar echipele de salvare fac eforturi să ajungă la locul accidentului.

Accidentul s-a produs la mijlocul zilei de duminică, 19 mai 2024. Președintele Ebrahim Rayeesi se întorcea în Iran după ce avusese o întâlnire cu președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev. Potrivit site-ului iranian oficial Fars News, vizita în Azerbaidjan a decurs normal.

Totuși, pe drumul de întoarcere, elicopterul în care se afla președintele Ebrahim Rayeesi a aterizat forțat în provincia Azerbaidjanul de Est (care este teritoriu al Iranului, la granița cu Republica Azerbadjan). În același elicopter în care se găsea șeful statului s-ar fi aflat și ministrul de Externe al Iranului.

Accidentul s-a produs în zona orașului Varzeqan. Alte două elicoptere, care însoțeau elicopterul președintelui Iranului, ar fi aterizat normal.

“Erau trei elicoptere, dintre care două au aterizat în siguranță, iar unul dintre ele s-a prăbușit”, a declarat Ali Zakari, guvernator adjunct al provinciei Azerbaidjanul de Est.

Echipe de salvatori au fost trimise în zona unde a căzut elicopterul prezidențial. Operațiunea de căutare este îngreunată, se pare, din cauza ceții.

Iranul este o țară tot mai izolată pe plan internațional și supusă sancțiunilor occidentale. Printre puținii parteneri ai Iranului se află Rusia și unele țări musulmane, inclusiv Azerbaidjanul. Adversarul tradițional al Iranului este Israelul.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Ce pensie va avea Traian Băsescu, după ce și-a pierdut îndemnizația de fost președinte

Cristina
-
0
Ce pensie va avea Traian Băsescu, după ce și-a pierdut îndemnizația de fost președinte

Traian Băsescu a rămas fără îndemnizația de fost președinte în 2022. Astfel, acum va încasa doar pensie de europarlamentar. Fostul președinte liberal nu mai are mult până la ieșirea de pe scena politică. El va câștiga 1.750 euro lunar, la egalitate cu pensia lui Vasile Blaga, conform informațiilor publicate de România TV.

Traian Băsescu a rămas fără indemnizația acordată de Administrația Prezidențială, în cuantum de 75%. Aceasta se ridică la suma de 202.176 de lei pe an, adică 16.848 de lei pe lună.

Conform statutului deputaților din Parlamentul European, foștii euroaleși au dreptul la pensie după vârsta de 63 de ani. Această pensie se ridică la mii de euro. Autoritatea legislativă a explicat faptul că pensia oferită politicienilor reprezintă 3,5% din salariul lor pentru fiecare an în funcție și a doisprezecea parte din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, dar nu depășește 70% în total.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Armata din Republica Democratică Congo a anunţat dejucarea unei tentative de lovitură de stat

Stancu Alexandru
-
0
Armata din Republica Democratică Congo a anunţat dejucarea unei tentative de lovitură de stat

Armata din Republica Democratică Congo a anunţat duminică că a dejucat o tentativă de lovitură de stat, la care au participat atât străini, cât și cetățeni congolezi.

Acest anunț a venit în urma unor focuri de armă auzite noaptea în apropierea “Palatului Națiunii”, unde se află biroul președintelui Félix Tshisekedi. De asemenea, în aceeași zonă, indivizi înarmați au atacat reședința vicepremierului și ministrului economiei, Vital Kamerhe.

“O tentativă de lovitură de stat a fost înăbuşită în faşă de către forţele de apărare şi de securitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, generalul Sylvain Ekenge. “Această tentativă a implicat străini şi congolezi”, care “au fost toţi neutralizaţi, inclusiv şeful lor”, a adăugat acelaşi general, scrie Agerpres.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Accident suspect în apele teritoriale românești. O navă dinspre Ucraina a ciocnit un alt vas dar și-a continuat drumul până în Bulgaria

Mihai Diac
-
0
Accident suspect în apele teritoriale românești. O navă dinspre Ucraina a ciocnit un alt vas dar și-a continuat drumul până în Bulgaria

O navă care plecase din Ucraina, purtând pavilionul Insulelor Comore, a ciocnit un vas sub pavilionul Tanzaniei, în apele teritoriale românești, în dreptul orașului Sfântu Gheorghe, apoi și-a continuat drumul și a acostat în Bulgaria, nu în România, deși fusese avariată în urma ciocnirii.

Autoritățile din România, inclusiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cercetează un accident naval soldat cu scufundarea unei nave sub pavilionul Tanzaniei, în Marea Neagră, în dreptul orașului Sfântu Gheorghe. Nava care s-a scufundat se numește Mohammed Z și plecase din Istanbul (Turcia) la data de 16 mai, cu destinația Sulina (România). Din motive deocamdată neelucidate, în dreptul orașului Sfântu Gheorghe, Mohammed Z s-a ciocnit cu nava Michel, care plecase din Odessa (Ucraina) cu destinația Varna (Bulgaria).

În momentul accidentului, nava Mohammed Z avea la bord un echipaj format din 11 oameni. Opt dintre aceștia ar fi fost salvați din apele Mării Negre chiar de nava Michel, cea care se ciocnise cu nava Mohammed Z. Ceilalți trei membri ai echipajului de pe Mohammed Z erau încă dispăruți, duminică seară. Cei trei care încă n-au fost găsiți sunt cetățeni ai Siriei.

“Accident de navigaţie în această dimineaţă la 26 de mile marine de Sf. Gheorghe. Operaţiunea de căutare şi salvare, sub coordonarea Serviciului MRCC (Maritime Rescue Coordination Centre) din cadrul Autorităţii Navale Române este în plină desfăşurare după ce nava Mohammad Z s-a scufundat. Alerta a fost primită în jurul orei 4.00, iar ofiţerii MRCC au trimis imediat în zonă navele ARSVOM, SAR Artemis şi SAR Apollo. A fost cerut şi sprijinul Poliţiei de Frontieră care a trimis spre locul accidentului navele MAI 2110 şi MAI 1106”, a anunțat Autoritatea Navală Română. În plus, Ministerul Apărării Naționale, cu aprobarea ministrului Angel Tîlvăr, a trimis un elicopter IAR 330 Puma, pentru a participa la operațiunea de căutare a marinarilor dispăruți.

Conducerea Parchetului din Constanța a confirmat că motivul scufundării navei Mohammed Z a fost ciocnirea cu nava Michel.

Mohammed Z este o navă de 80 de metri lungime și cu un deplasament de 2000 de tone, deci este destul de mare. Totuși, ea s-ar fi scufundat în doar trei minute, adică extrem de repede. Nu se știe deocamdată dacă, în momentul ciocnirii, Mohammed Z era goală sau, în caz contrar, ce încărcătură ar fi avut la bord. Un detaliu interesant este acela că, potrivit lui Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Navigatorilor, nava Mohammed Z ar fi urmat, de la Sulina, să urce pe Dunăre și să ajungă într-un port din Ucraina. Conform datelor disponibile pe site-ul Vesselfinder, vasul cargo Mohammed Z purta pavilionul Tanzaniei doar din ianuarie 2024. Anterior, el navigase sub pavilion Belize și, mult înainte, sub pavilionul Cambodgiei.

Nava Michel, cea care a produs accidentul în urma căruia s-a scufundat Mohammed Z, ridicase ancora din portul Odessa (Ucraina). Datele publice susțin că Michel transporta țevi produse în Ucraina către Varna (Bulgaria). Destinația finală a acestei încărcături ar fi Statele Unite. Nava Michel are echipajul compus din cetățeni turci, georgieni și azeri. Comandantul navei Michel, care ar trebui audiat de anchetatori, este cetățean al Turciei. În ziua de 19 mai, deci după accident, jurnaliști de la site-ul maritime.bg au remarcat nava Michel în portul Varna, având urme de lovituri în partea din față.

Acum un an, președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, la acel moment prim-ministru, atragea atenția asupra problemelor cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv asupra îngreunării circulației navelor civile pe Marea Neagră. Nici rutele prin apele teritoriale românești sau prin zonele economice exclusive nu sunt ferite de riscuri, semnala Nicolae Ciucă.

„Libertatea survolului şi libertatea circulaţiei maritime, libertatea navigaţiei în ape teritoriale, zone economice exclusive şi zona internaţională liberă din Marea Neagră creează o componentă distinctă de ameninţări de securitate care reclamă întărirea prezenţei Alianţei”

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, absolvent al Academiei Navale din Constanța, a explicat că, teoretic, este posibil ca o simplă ciocnire să ducă la scufundarea foarte rapidă a unei nave, în funcție de construcția navei și de locul unde se produce lovitura. Mihălcioiu evita însă să confirme că o navă se poate scufunda doar în trei minute.

„Nava fiind foarte veche, probabil că nu avea dublu fund, nu avea dublu bordaj. Nava fiind din ‘80 sau din ‘88, se poate întâmpla ca navele să se scufunde la coliziuni şi ştim foarte bine că se întâmplă în toată lumea coliziuni marine şi navele unele se scufundă, altele sunt doar avariate, depinde unde s-a produs coliziunea”

Adrian Mihălcioiu,

Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor

„Nava se poate scufunda foarte rapid dacă este lovită în anumite zone, destul de sensibile”, a explicat Adrian Mihălcioiu.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Declarația unică 2024: Schimbări în taxarea veniturilor extrasalariale

Cristina
-
0
Declarația unică 2024: Schimbări în taxarea veniturilor extrasalariale

Veniturile din activități independente trebuie declarate până pe 27 în Declarația unică 2024. Cei care completează formularul, pot dona până la 3,5% din impozitul pe venit. În cazul în care nu vă conformați, trebuie să știți că v-ați putea trezi cu poprire pe cont.

Printre veniturile ce trebuie raportate prin declarația unică sunt veniturile din chirii. Investițiile prin achiziționarea de proprietăți imobiliare pentru a le închiria ulterior și obține un venit stabil și previzibil au devenit tot mai populare în ultimii ani și în România. Pentru veniturile din chirii obținute în 2023, impozitul este de 10%, iar contribuabilii pot opta în anumite condiții pentru deducerea unor cheltuieli, spun experții de Ey România.

Începând cu veniturile din chirii obținute în 2024, se aplică reguli noi privind taxarea acestor venituri. Cota de impozitare rămâne 10%, însă este permisă deducerea unei cote fixe de 20%, fără a păstra documente justificative pentru cheltuieli și înregistrări contabile. Nivelul de impozitare este astfel de 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar.

În cazul veniturilor din chirii plătite de către companii, de la 1 ianuarie 2024, impozitul este reținut și declarat de către plătitor. În acest caz, proprietarul persoană fizică nu mai are obligația de a depune declarația unică pentru declararea impozitului pe venit. Mai mult, din 2024, persoanele fizice care realizează venituri din chirii din imobile aflate în proprietate personală nu vor mai avea opțiunea de a raporta aceste venituri în categoria celor din activități independente în sistem real. De asemenea, posibilele pierderi înregistrate de proprietari, prin cheltuieli cu locuința mai mari decât veniturile din chirii, nu vor mai putea fi reportate în anii următori, pentru compensarea lor cu venituri viitoare și, deci, diminuarea impozitelor de plată.

Prin declarația unică se raportează și anumite câștiguri din transferuri de titluri de valoare, precum câștigurile obținute din vânzarea de acțiuni tranzacționate pe burse străine, care nu sunt intermediate de brokeri români, taxate cu 10%. Pentru astfel de venituri obținute începând cu 1 ianuarie 2024, se aplică reguli noi privind reportarea pierderilor, în vederea compensării lor cu venituri viitoare. Pe de altă parte, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzare de acțiuni prin tranzacții efectuate prin brokeri români, continuă să beneficieze și în anul 2024 de o impozitare redusă, de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere a acțiunilor. În acest caz, impozitul se reține de către broker, pierderile nu pot fi reportate și compensate, iar persoana fizică nu trebuie să depună declarația unică pentru raportarea impozitului pe venit.

Alte venituri care se raportează prin declarația unică sunt dobânzile și dividendele obținute din străinătate. Veniturile din dobânzi sunt taxate cu 10%, în timp ce veniturile din dividende, cu 8%. În acest caz, este important ca persoanele fizice să verifice dacă veniturile respective au fost taxate în străinătate și dacă aceste impozite pot fi recunoscute în România, în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de către România cu alte state.

Persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale pot datora pentru aceste venituri, în plus față de impozitul pe venit, și o contribuție plafonată de asigurări sociale de sănătate, dacă veniturile obținute depășesc anumite plafoane, de 6, 12 și 24 de salarii minime pe economie. Contribuția la sănătate reprezintă 10% din aceste plafoane și trebuie raportată prin declarația unică. Pentru anul 2023, salariul minim pe economie ce trebuie luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor este de 3.000 de lei, iar pentru 2024, 3.300 lei.

Din 2024, persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale nu mai au posibilitatea de a redirecționa, prin declarația unică, până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea entităţilor nonprofit sau acordarea de burse. Această opțiune rămâne valabilă doar pentru veniturile salariale.

Autoritățile au introdus un impozit suplimentar, de la 1 ianuarie 2024, pentru persoanele care dețin bunuri mobile și imobile de mare valoare. Persoanele fizice care au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare a clădirii de peste 2.500.000 lei, datorează un impozit de 0,3%, aplicat asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către autorități prin decizie de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. Impozitul se va declara și plăti până la data de 30 aprilie a anului pentru care se datorează. De asemenea, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție individuală de peste 375.000 lei datorează un impozit de 0,3% aplicat asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Acest impozit se va declara și plăti până la 31 decembrie a anului pentru care se datorează. Aceste impozite suplimentare nu se vor raporta prin intermediul declarației unice, ci printr-un formular separat, care urmează să fie publicat de către autorități.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o miză importantă pentru autoritățile fiscale, controalele la nivelul persoanelor fizice fiind tot mai frecvente. Potrivit raportului de activitate al ANAF pentru semestrul I din 2023, în această perioadă au fost efectuate peste 2.000 de inspecții fiscale la contribuabili persoane fizice, pentru care autoritățile au stabilit obligații suplimentare de plată de 50 de milioane de lei.

Având în vedere schimbările legislative multiple din ultima perioadă, este important ca persoanele fizice să analizeze aceste modificări și să își verifice atent sursele de venituri extrasalariale, dar și bunurile de valoare mare în proprietate, pentru a declara integral și corect, în termenele legale, impozitele și contribuțiile sociale aferente.

ANCOM: Veniturile raportate de sectorul telecom din România au stagnat la 3,4 miliarde de euro, în 2023

Cristina
-
0
ANCOM: Veniturile raportate de sectorul telecom din România au stagnat la 3,4 miliarde de euro, în 2023

Numărul utilizatorilor de Internet fix care au ales servicii prin fibră optică a ajuns la cinci milioane, la finele anului 2023, în creştere cu 13% faţă de anul precedent, iar veniturile obţinute de sectorul de telecomunicaţii din România au stagnat, la 3,4 miliarde de euro, arată raportul de date statistice publicat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), cu ocazia Zilei Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Potrivit arbitrului pieţei locale de telecomunicaţii, conexiunile Gigabit au depăşit două milioane iar nivelul de 80% dintre gospodării conectate la internet fix a fost depăşit.

Pe segmentul de Internet fix, datele ANCOM relevă faptul că, la 31 decembrie 2023, numărul total de conexiuni la Internet fix a depăşit, anul trecut, 6,6 milioane, în creştere cu 4% faţă de 2022, în timp ce 93% dintre acestea permit viteze care depăşesc 100Mbps. În plus, aproape o treime (31%) dintre conexiuni permit viteze de cel puţin 1 Gbps.

Ritmul de creştere a numărului de conexiuni la Internet fix din mediul rural (+5%) îl depăşeşte pe cel din urban (+4%), iar traficul mediu lunar a ajuns la 81 GB per locuitor (+17%), adică 2,7 GB/zi.

La nivel naţional, rata de acoperire a internetului fix la o sută de gospodării se situa, în 2023, la 80%, respectiv 86% în mediul urban şi 72% în mediul rural. În funcţie de numărul de conexiuni, primii trei furnizori sunt: RCS&RDS (70%), Grupul Orange (17%) şi Vodafone (11%).

Potrivit sursei citate, la Internet mobil, în cursul anului anterior, numărul total de conexiuni active a înregistrat o uşoară creştere, până la 21,5 milioane, dintre care 17 milioane au utilizat 4G şi/sau 5G. Totodată, conexiunile care au utilizat 5G s-au triplat de la un an la altul şi au atins un total de 2,3 milioane.

În acelaşi timp, 20,4 milioane de conexiuni mobile sunt folosite atât pentru telefonie, cât şi pentru internet mobil, iar 1,1 milioane sunt utilizate doar pentru acces la internet mobil (data only). Traficul mediu lunar a fost de aproape 11 GB per locuitor (+32%), iar raportat la numărul de conexiuni active, primii trei furnizori au fost: Grupul Orange (37%), RCS&RDS (27%) şi Vodafone (23%).

La capitolul telefonie mobilă, statistica oficială evidenţiază că 23,6 milioane de cartele SIM erau active pe piaţa din România, dintre care două treimi pe bază de abonament. Comparativ cu sfârşitul anului 2022, numărul cartelelor SIM cu abonament a înregistrat o creştere de 7%, în timp ce numărul de cartele SIM preplătite “active” a scăzut cu 11%.

Tot pe acest segment al comunicaţiilor, traficul total de voce a înregistrat o scădere de 6%, faţă de anul 2022, până la 60 miliarde de minute, iar traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de către un locuitor a fost de 4 ore şi 22 minute/lună, respectiv de 16 SMS-uri/lună.

În funcţie de numărul de cartele SIM active, Grupul Orange avea o cotă de piaţă de 35%, Vodafone 28%, iar RCS&RDS 24%.

Raportul ANCOM arată că, referitor la serviciile de televiziune, în anul precedent, numărul abonaţilor s-a menţinut la 7,8 milioane, în România, precum şi preferinţa utilizatorilor de a migra către serviciile de retransmisie prin cablu (+4%, până la 6,8 milioane abonaţi) în defavoarea serviciilor prin satelit/DTH (-22%, până la un total de 900.000). În ceea ce priveşte numărul total de abonaţi la sfârşitul anului 2023, RCS&RDS avea o cotă de piaţă de 73%, Grupul Orange de 14% şi Vodafone de 10%.

În 2023, veniturile din sectorul telecom s-au menţinut la 16,9 miliarde de lei (3,4 miliarde euro), din care Internetul fix şi mobil au generat 37% din total, telefonia mobilă o pondere de 29%, retransmisia programelor TV, de 15%, telefonia fixă de 9%, iar celelalte tipuri de reţele/servicii, o cotă de 10%.

Primii trei furnizori în topul veniturilor obţinute din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, erau: Grupul Orange (39%), RCS&RDS (26%) şi Vodafone (24%).

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Noua lege a pensiilor. Ce venituri va avea un român care a muncit 35 de ani

Cristina
-
0
Noua lege a pensiilor. Ce venituri va avea un român care a muncit 35 de ani

Noua lege a pensiilor vine cu metode diferite de calcul a veniturilor persoanelor după retragerea din activitate. Românii care au cotizat timp de 35 de ani, ajung să primească pensie doar circa 12 ani. Acest lucru înseamnă că mulți nu apucă să primească înapoi, sub formă de pensie, toți banii pe care i-au virat la sistemul public în decursul vieții lor active, adică circa 21,25% din salariu.

Sistemul de pensii publice din România este reglementat, începând din acest an, printr-un nou act normativ, Legea 360/2023. 

Aceasta a fost adoptată de Parlament la 6 decembrie 2023, promulgată apoi de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial. Ea se aplicăâ de la 1 ianuarie 2024. O parte din prevederi au intrat în vigoare de la începutul anului, iar cele mai multe din septembrie 2024.

Noua formulă de calcul

Calculul pensiei = VPR x Numărul total de puncte

VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei. 

Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.

Punctele de necontributivitate: anii din armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an). 

Punctele de contributivitate: anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Un punct pentru fiecare an.

Legea nr. 118/2010 a stabilit că sintagma pensie socială minimă garantă va fi înlocuită cu sintagma indemnizație socială pentru pensionari, așa că pensia socială și indemnizația socială pentru pensionari se referă la același lucru.

Puncte în plus pentru studii superioare

Noua lege a pensiilor prevede că anumite categorii de români vor primi puncte în plus la pensie, care se transformă în bani, dacă îndeplinesc anumite condiţii.

Categoriile de români care vor beneficia de puncte în plus:

– cei care au terminat facultate, masterat

– cei care au făcut armata 

– cei care au luat sporuri, prime, premiii

– cei care au făcut ore suplimentare 

– mamele cu un copil până la vârsta de 16 ani sau adoptă un copil sau are un copil adoptat de care se ocupă până la 14 ani

– cei care au peste 25 de ani contributivi

4 ani de facultate: 0,25 puncte x 4 ani = 1 punct. 

De la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei.

Spre exemplu, în cazul unui bărbat cu stagiu de cotizare de 31 de ani şi 6 luni, cu 17 puncte realizate şi care în decembrie 2023 avea o pensie de 1.108 lei, lucrurile se schimbă.

Astfel, în ianuarie 2024, pensionarul va încasa 1.281 de lei după indexare, iar după majorarea din septembrie, el va ajunge la 20,67214 puncte şi va încasa 1.675 de lei pe lună. Acest lucru înseamnă o majorare de 51,17%, potrivit calculelor Antena 3 CNN.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Avertisment al Poliției Române și al Asociației Române a Băncilor

Cristina
-
0
Avertisment al Poliției Române și al Asociației Române a Băncilor

Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Asociația Română a Băncilor atrag atenția, prin intermediul proiectului național de conștientizare Siguranta Online, cu privire la creșterea numărului fraudelor de tip spoofing. Prin această metodă, infractorii se prezintă drept funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător.

Spoofingul numărului de telefon este o tehnică de înșelăciune prin care un atacator își modifică numărul de telefon, astfel încât să apară ca și cum apelul provine de la un alt număr de telefon. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituție, fiind folosită pentru a obține informații personale sau bancare sensibile.

În ultimele zile, este activă o campanie care se folosește de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofing), în care atacatorii apelează potențiale victime și se prezintă drept angajați ai acestora.

În campania de tip spoofing, persoana apelată telefonic este anunțată că i s-a aprobat aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacționa rapid și de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acțiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, și anume activarea emoției pentru a evita ca interlocutorul să acționeze cu calm la telefon și să pună întrebările logice în acest caz ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare cu banca sau cu autoritățile.

Din momentul în care persoana apelată anunță că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o „fraudă” și că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei „fraude” și să recupereze eventualele sume pierdute.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Ministerul Finanţelor: Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice a scăzut uşor în martie 2024

Cristina
-
0
Ministerul Finanţelor: Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice a scăzut uşor în martie 2024

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în martie 2024, de 1.289.540, cu 425 mai puţine comparativ cu luna anterioară (minus 0,04%), aproape 63,9% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 823.890 de angajaţi din administraţia publică centrală (minus 1.155 faţă de luna anterioară), 606.862 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (-1.458 angajaţi, comparativ cu februarie 2024).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.655 (minus un post ocupat), Ministerul Afacerilor Interne – 123.011 (-264 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale – 74.097 (-1.061 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor – 24.796 (-27 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.186 (-26 posturi ocupate).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.229 de posturi, cu 11 mai puţine faţă de februarie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.419, în creştere cu 16, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.380 de posturi ocupate (+298).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în martie anul curent, 465.650 de persoane (+730), dintre care 286.040 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+730) şi 179.610 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (-32).

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Rusia – Ucraina, ziua 816. Președintele Bulgariei, filo-rus, susține că Rusia nu poate fi învinsă

Mihai Diac
-
0
Rusia – Ucraina, ziua 816. Președintele Bulgariei, filo-rus, susține că Rusia nu poate fi învinsă

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, cunoscut pentru opiniile sale favorabile Rusiei, a declarat că victoria Ucrainei în actualul război contra Rusiei este “imposibilă”.

Șeful statului bulgar și-a prezentat această opinie într-o discuție cu jurnaliștii, discuție care pornise de la tentativa de asasinat asupra premierului Slovaciei, Robert Fico. După cum se știe, ca și Radev, Fico este un politician cu opinii favorabile Rusiei.

Președintele Bulgariei s-a referit la războiul dintre Rusia și Ucraina și a susținut că trebuie găsite soluții pentru restabilirea păcii, dar altele decât o victorie a Ucrainei, pe motiv că o victorie a Ucrainei ar fi “imposibilă”. “Este inacceptabil să prezentăm ca singura soluție posibilă continuarea războiului și victoria imposibilă asupra Rusiei”, a susținut președintele Radev, citat de jurnaliștii bulgari.

Șeful statului bulgar a mai susținut că, atâta vreme cât războiul continuă, Ucraina se confruntă cu pierderi gravă în rândurile populației și cu grave aduse infrastructurii și industriei, care vor avea un impact asupra întregii Europe.

Nu doar președintele Bulgariei, ci și foarte mulți locuitori ai acestei țări au simpatii pentru Rusia. Cu toate acestea, Bulgaria face parte din NATO și din UE. Neoficial, s-a vehiculat ideea că unul dintre motivele pentru care Statele Unite au întârziat livrarea de avioane de luptă F-16 către Bulgaria a fost riscul ca unele detalii tehnice ale avioanelor F-16, produse în SUA, să fie transmise către Rusia.

Citește și:

Leo Docherty, ministrul britanic al Apărării: Trebuie să privim războiul din Ucraina în termeni de ani, nu de luni

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Asfaltări din bani publici în curțile votanților PSD la Râmnicu Sărat

Puterea.ro
-
0
Asfaltări din bani publici în curțile votanților PSD la Râmnicu Sărat



În Râmnicu Sărat, Administrația Domeniului Public (ADP) a fost acuzată de practici discutabile în contextul campaniei electorale. Din imaginile surprinse se poate observa cum ADP Râmnicu Sărat a plombat doar câteva gropi pe străzile orașului, aparent de ochii lumii, în timp ce cantități semnificative de asfalt, finanțate din banii publici, au fost utilizate pentru asfaltarea curților unor votanți PSD.

Aceste acuzații au fost lansate cu privire la activitatea primarului…



Source link

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.