15.9 C
București
miercuri, 8 mai 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Rusia – Ucraina, ziua 784: Țara vecină denunță un nou atac masiv asupra infrastructurii sale energetice

Forţele ruse au întreprins în noaptea trecută un nou ”atac masiv” cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei, făcând cel puţin şase răniţi, au anunţat autorităţile ucrainene.

“Inamicul nu renunţă la planurile sale menite să-i priveze pe ucraineni de lumină. Un nou atac masiv contra industriei noastre energetice!”, a scrie pe Telegram ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko.

Aceste atacuri au vizat instalaţii de producţie şi de distribuţie electrică în regiunile Poltava (est), Kirovograd (centru), Zaporojie (sud), Lvov, Ivano-Frankovsk şi Viniţa (vest), a precizat el.

Diferite autorităţi locale au informat despre cel puţin şase răniţi în timpul nopţii: unul în regiunea Dnepropetrovsk (sud), unul în regiunea Kirovograd (centru), doi în Brovarî, lângă Kiev, şi cel puţin doi în capitala ucraineană.

Potrivit companiei DTEK, cel mai mare investitor privat în sectorul energetic în Ucraina, trei centrale termice au fost “grav avariate”. Ea a precizat că instalaţiile sale au fost bombardate de circa 180 de ori de la începutul războiului, în februarie 2022, dintre care de cinci ori în timpul ultimelor şase săptămâni.

Potrivit administraţiei militare a oraşului Kiev, bombardiere strategice ruse Tu-95MS au tras mai multe rachete de croazieră asupra capitalei, plasată în stare de alertă timp de trei ore. Toate rachetele au fost doborâte, a precizat aceasta.

Citește și:

A 783-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Vopseaua pentru exterior: reînnoiește aspectul pereților exteriori ai locuinței tale

Zugrăvirea exterioară a casei este un proiect îndelungat și complex, dar care, la final, oferă o mulțime de beneficii. Pentru obținerea rezultatelor dorite, trebuie să te asiguri că alegi vopseaua cu atenție, pe baza unor criterii clare, care să se plieze nevoilor tale. Nu te limita doar la nuanța produsului, ai în vedere și faptul că o vopsea expusă constant la precipitații, soare și vânt trebuie să fie concepută dintr-o formulă rezistentă la toți factorii externi. Află cum poți aplica eficient și corect vopseaua pentru exterior pe pereții locuinței tale pentru a-i da un aer curat, modern și nou!

Vopseaua pentru exterior: sfaturi utile de aplicare

Înainte de a începe zugrăvirea propriu-zisă, asigură-te că aranjezi corespunzător suprafața pe care urmează să aplici respectiva vopsea exterior, astfel cât rezultatul să fie unul cât mai curat și corect nivelat. Cu ajutorul unui furtun de grădină, îndepărtezi praful și murdăria de pe suprafața pereților, urmând ca ulterior să te ocupi și de îndepărtarea detaliată a reziduurilor. Deși ar exista tentația să folosești un aparat de spălat cu o presiune mai ridicată decât cea a furtunului, cel mai bine ar fi să nu recurgi la această variantă. Având o putere atât de mare, există riscul să provoci daune.

Pregătirea pereților pentru vopsea

Pentru o curățare aprofundată, tot ce trebuie să faci este să amesteci într-un recipient detergent de vase și apă, iar apoi, cu ajutorul unei perii, să ștergi pereții. Ai observat că în unele zone sunt și pete de mucegai? Nu-ți face griji. Ai la dispoziție soluții de curățare eficiente, de la Vitex, Mellerud sau Bison, pe care le poți găsi în magazinul online Econstrukt.

Înainte de a aplica vopseaua lavabilă, mai sunt câțiva pași pe care trebuie să îi parcurgi: curățarea stratului vechi de vopsea și amorsarea. Amorsarea are un rol important în pregătirea finală a peretelui, îmbunătățind aderența vopselei. Înainte de aplicarea amorsei, ai grijă ca peretele să fie perfect uscat.

Vopseaua pentru exterior: culori și tipuri

Există o mulțime de tipuri de vopsea pentru exterior din care poți alege: acrilică, siliconică cu finisare mată, epoxidică, decorativă. Află cu ce tipuri de suprafețe se potrivesc cel mai bine, pentru a te bucura de rezultate excelente pe termen lung.

Vopseaua acrilică pe bază de apă pentru exterior trebuie să aibă o putere mare de acoperire și o rezistență crescută la factorii de mediu, pentru a face față o perioadă îndelungată. Aceasta poate să fie aplicată pe suprafețe tratate cu grund, de beton, glet, cărămidă, tencuială, gips-carton. Dacă ești în căutarea unui produs special conceput pentru suprafețele de beton, vopseaua acrilică pe bază de solvent Vitex Cimentol este o opțiune excelentă. Se folosește atât pentru interior, cât și pentru exterior, având capacitatea de a face față cu succes în fața condițiilor meteorologice nefavorabile.

Produsul este comercializat de Econstrukt și este disponibil într-o gamă variată de nuanțe: gri deschis, gri închis, ocru, galben pai, albastru, alb, cărămiziu. Vitex dispune de trei game, una fiind cea amintită anterior, Cimentol, care are o finisare satinată, iar celelalte două, Acrylan și Vito Acrylic, cu o finisare mată.

Vrei să dai frâu liber creativității și să folosești o vopsea decorativă, pentru a însufleți anumite zone ale locuinței, dar și pentru a-ți pune amprenta personală? Ai de ales dintr-o o paletă largă de culori, din două game de vopsea: vopsea acrilică elastică Acrylan Elasic sau vopsea siliconică, Acrylan Siliconic.

Îți prezentăm și vopseaua epoxidică Vitex Pool Paint, bicomponentă, pe bază de solvent, pentru piscine, care are o aderență ireproșabilă și o rezistență uriașă la diverse produse chimice, cum ar fi cloramina. Dacă vrei să adaugi un plus de strălucire piscinei din beton sau metal, folosește cu încredere acest produs, dar asigură-te că atunci când îl aplici, temperaturile nu depășesc 35 grade Celsius și nici nu sunt mai mici de 5 grade Celsius.

Pentru a îmbunătăți considerabil aspectul exterior al locuinței tale, descoperă toate tipurile de vopsea prezente în gama Vitex și alege nuanța care se potrivește cel mai bine cu designul pe care vrei să îl creezi. Pe lângă varietatea de nuanțe, produsele sunt și rezistențe în fața condițiilor nefavorabile din exterior, iar prețul de achiziție este accesibil, astfel încât tu să te bucuri de un raport calitate-preț excelent.

Iohannis – nu popcorn, ci (pop)corny


Ilustrație: Marian Avramescu

Președintele României, Klaus Werner Iohannis, s-a deplasat în Statele Unite ale Americii (SUA), pentru a fi premiat, acum, în prag de pensie, petru cei aproape douăzeci de ani de concediu la Palatul Cotroceni.

Pentru a onora prezența șefului statului român în State, americanii au creat pungi speciale de floricele de porumb, pe care va fi scris “pop corny”, în loc de clasica denumire “popcorn”.

Aceasta, pentru a celebra cele două…



Source link

În ce condiții ar putea da România un sistem Patriot Ucrainei

Iohannis a declarat că inclusiv liderul de la Casa Albă ”a adus această chestiune în discuție”, iar președintele român a spus că este ”deschis să discutăm aceste chestiuni”, potrivit actualitate.org.

În prezent, în România există un singur sistem de rachete Patriot funcțional, iar Klaus Iohannis spune că țara noastră nu va renunța la el.

În schimb, România ar putea renunța la unul dintre sistemele care sunt deja ”în faze avansate de operaționalizare”.

Klaus Iohannis: ”Există, evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție.”

Jurnalist: Doar unul este funcțional, știți..

Klaus Iohannis: ”Credeți-mă că știu mult mai multe detalii, dar da, este unul funcțional, care va rămâne în România. Celelalte care sunt în faze avansate de operaționalizare, și despre unul dintre acestea era vorba.”

În timp ce statul încearcă să reducă cheltuielile, Armata Română vrea să cumpere rachete Patriot de un miliard de euro

Ministerul Apărării Naționale al României solicită aprobarea de a cumpăra rachete pentru sistemele Patriot în valoare de peste un miliard de euro, conform unui Memorandum pe care l-a elaborat și l-a înaintat în ședința de Guvern din 23 noiembrie 2023.

Memorandumul prezentat de MApN cuprinde “Solicitarea Ministerului Apărării Naţionale către Parlamentul României privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurii de achiziţie de rachete PAC-2 GEM-T, în scopul consolidării capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esenţial Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Borussia Dortmund e prima finalistă a Ligii Campionilor la fotbal după 1-0(0-0) cu PSG

Borussia Dortmund s-a calificat în finala Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o pe Paris Saint-Germain cu scorul de 1-0 (0-0), marţi seara, pe Parc des Princes, în manşa secundă a semifinalelor, conform agerpres.ro.

Borussia, învingătoare şi în tur cu 1-0, a câştigat în Hexagon prin golul fundaşului Mats Hummels (50), dar parizienii pot da vina pe ghinion, întrucât au avut nu mai puţin de patru bare.

Partida de la Paris a început fără tatonare, iar Goncalo Ramos (4, 13), Mbappe (7), respectiv Fullkrug (3) i-au testat pe cei doi portari.

Norvegianul Ryerson (19) a fost şi el periculos, dar a şutat în plasa laterală.

Ousmane Dembélé (31) a fost imprecis, iar Karim Adeyemi a ratat cea mai mare ocazie din prima repriză, nereuşind să-l învingă pe Donnarumma (35).

PSG păstra şansa de a întoarce rezultatul din tur, având în vedere că 15 din cele 19 goluri ale parizienilor în acest sezon de Champions League au fost marcate în repriza secundă.

Iar PSG a început în forţă a doua jumătate a partidei, însă tânărul Zaire-Emery (47) a ratat o ocazie mare de a deschide scorul, şutând în bară din unghi.

Jocul s-a mutat imediat la poarta cealaltă, iar Borussia a beneficiat de un corner, executat perfect de Brandt, iar Hummels a reluat în plasă cu capul (50), după ce a scapat din marcajul lui Lucas Beraldo.

Pentru Borussia Dortmund a fost primul gol marcat în patru meciuri jucate la Paris.

Hummels a devenit al treilea cel mai vârstnic marcator din semifinalele Champions League, la 35 de ani şi 143 de zile, fiind depăşit doar de galezul Ryan Giggs (37 de ani şi 148 de zile) şi de bosniacul Edin Dzeko (37 ani şi 54 de zile).

PSG a supus echipa germană la o presiune formidabilă în ultima jumătate de oră, pe care Borussia a adoptat-o cu un nou sistem defensiv, cu trei fundaşi centrali (a fost introdus Suele, n. red.).

Goncalo Ramos (60) a ratat de la 12 metri, iar un minut mai târziu Nuno Mendes (61) a nimerit bara, cu un şut din afara careului. Goncalo Ramos (63) a fost din nou imprecis, iar şuturile încercate de Vitinha, Mbappe, Asensio (în două rânduri), în min. 80, au fost blocate de zidul negru-galben.

Mbappe, destul de discret în acest meci, a reuşit să ajungă în poziţie de şut, chiar dacă a fost din unghi, însă portarul Kobel a deturnat în corner (80).

Marquinhos (82) s-a înălţat, însă a reluat pe lângă ţintă, cu o lovitură de cap, mingea trimisă din lovitură liberă de Kang-In Lee.

Kobel a fost providenţial (87), la mingea reluată din centrul careului de Mbappe, goalkeeper-ul elveţian respingând în transversală.

Apoi, Vitinha (88) a şutat din marginea careului, dar mingea a izbit stâlpul porţii lui Kobel.

PSG a început actuala campanie europeană în septembrie cu o victorie pe teren propriu cu Borussia (2-0), în faza grupelor, meciul de la Dortmund încheindu-se la egalitate (1-1).

Parizienii au avut 14 bare în acest sezon în Champions League, dintre care jumătate au fost contra Borussiei.

În finala programată pe 1 iunie, la Londra, pe Stadionul Wembley, Borussia Dortmund o va înfrunta pe Real Madrid sau pe Bayern Munchen (2-2 în prima manşă, de la Munchen).

Pentru Borussia va fi a treia finală de Champions League, după ce a cucerit trofeul în 1997 şi a pierdut în 2013 duelul cu Bayern Munchen (1-2, pe Wembley).

Pe Parc des Princes, în faţa a 46.435 de spectatori, au evoluat echipele:
PSG: Donnarumma – Hakimi, Marquinhos (căpitan), Beraldo, Nuno Mendes – Vitinha, Zaire Emery (Lee, 76), Fabian Ruiz (Marco Asensio, 63) – O. Dembele, Goncalo Ramos (Barcola, 63), Mbappe. Antrenor: Luis Enrique.
Dortmund: Kobel – Ryerson, Hummels, N. Schlotterbeck, Maatsen – Emre Can (căpitan), Sabitzer – Sancho (Suele 67), Brandt (F. Nmecha, 85), Adeyemi (Reus, 56) – Fullkrug. Antrenor: Edin Terzic.

Arbitru: Daniele Orsato (Italia).
Cartonaşe galbene: Sabitzer (64), Hummels (65), O. Dembele (75), Hakimi (84).

Seara victoriilor la limită în Liga Campionilor: Atletico Madrid-Borussia Dortmund 2-1/ PSG-Barcelona 2-3

Atletico Madrid a învins-o pe Borussia Dortmund cu scorul de 2-1, miercuri seara, pe teren propriu, în prima manşă a sferturilor de finală ale Ligii Campionilor la fotbal, conform agerpres.ro.

Rodrigo De Paul (4) şi Samuel Lino (32) au semnat golurile madrilenilor, la care portarul român Horaţiu Moldovan a luat loc pe banca de rezerve, în timp ce pentru oaspeţi a punctat ivorianul Sebastien Haller (81).

Echipa antrenată de Diego Simeone a deschis scorul rapid (5), prin mijlocaşul argentinian Rodrigo De Paul, care a profitat de pasa greşită a lui Maatsen.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Portul american artificial și temporar din Gaza e gata pentru a livra asistența umanitară

Construcţia portului american artificial şi temporar din Fâşia Gaza, menit să faciliteze livrarea asistenţei umanitare, este finalizată, dar podul nu poate fi instalat din cauza condiţiilor meteorologice, a anunţat marţi Pentagonul, transmite AFP, preluat de agerpres.ro.

“Până în prezent, construcţia celor două părţi ale portului artificial (…) este finalizată” şi ele urmează să fie mutate acum din locul de construcţie la amplasamentul final”, a declarat pentru reporteri Sabrina Singh, adjunct al purtătorului de cuvânt al Pentagonului.

“Astăzi încă sunt vânturi puternice şi valuri mari ce creează condiţii periculoase pentru deplasarea elementelor” portului.”Portul şi navele militare implicate sunt încă în portul Ashdod”, în Israel, a adăugat Sabrina Singh.

Şantierul a fost mutat la Ashdod din cauza vremii nefavorabile săptămâna trecută. Când vremea va permite, portul va fi conectat de ţărmul Fâşiei Gaza de către soldaţi israelieni pentru a evita astfel prezenţa trupelor americane la sol.

Costul construcţiei portului este de aşteptat să fie de aproximativ 320 de milioane de dolari.

Confruntat cu blocaje din partea Israelului în ceea ce priveşte livrarea ajutoarelor pe cale terestră către teritoriul palestinian asediat şi pradă unui dezastru umanitar, preşedintele american Joe Biden a anunţat la începutul lunii martie înfiinţarea acestei structuri temporare.

Statele Unite au considerat “inacceptabilă” închiderea de către Israel a două puncte importante de intrare a ajutorului umanitar în Gaza, cele de la Rafah şi Kerem Shalom, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că administraţiei americane i s-a comunicat că punctul de trecere Karem Shalom se va redeschide miercuri, conform Reuters.

ONU şi alte agenţii internaţionale care acordă asistenţă au declarat că închiderea celor două puncte de trecere din sudul Gazei – Rafah şi Kerem Shalom – a tăiat practic ajutorul extern acordat enclavei, în timp ce foarte puţine magazine sunt disponibile pe teritoriul asediat.

ONU avertizează că asistența umanitară în Gaza se va încheia în cazul unei ofensive la Rafah

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat luni că programele de asistenţă umanitară din Fâşia Gaza se vor încheia în cazul unei ofensive asupra oraşului supraaglomerat Rafah, de unde Israelul vrea să evacueze civili pentru a învinge definitiv Hamas, informează AFP, potrivit agerpres.ro.

Ofensiva “nu ar fi numai terifiantă pentru cei peste un milion de civili palestinieni care se adăpostesc acolo; ar semnifica, de asemenea, sfârşitul programelor noastre de ajutor”, a avertizat Antonio Guterres în faţa Consiliului Drepturilor Omului de la Geneva.

Situat la graniţa închisă cu Egiptul, în sudul Fâşiei Gazei, Rafah este singurul punct de intrare pentru asistenţa umanitară, care rămâne “total insuficient”, a subliniat el, pentru micul teritoriu palestinian asediat de Israel încă de la începutul războiului.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Klaus Iohannis a discutat cu Joe Biden despre programul Visa Waiver

Preşedintele Klaus Iohannis a abordat în discuţia avută marţi la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden şi despre acceptarea României în programul Visa Waiver, despre care şeful statului susţine că este foarte important pentru români, potrivit actualitate.org.

„Obiectivul nostru este să îndeplinim toate condiţiile pentru includerea în acest program şi suntem încrezători că acest lucru se va întâmpla în viitorul nu prea îndepărtat”, a spus Iohannis.

El susţine că, pentru realizarea obiectivului, au fost declanşate campanii de conştientizare, de îmbunătăţire a ratei de acceptare.

„Sunt foarte multe discuţii tehnice, ştiţi că Visa Waiver nu este o decizie politică, este o decizie care se bazează pe date statistice. Ministerul de Externe de la noi şi Ambasada de aici au luat lucrurile foarte în serios, există campanii de conştientizare, de îmbunătăţire a ratei de acceptare şi, în acest sens, putem să avem speranţa legitimă ca într-un viitor destul de apropiat să se rezolve această chestiune”, a mai declarat şeful statului la Washington.

Klaus Iohannis și Joe Biden vor continua dialogul privind candidatura primului la șefia NATO

Președintele Klaus Iohannis și președintele american Joe Biden au decis să continue dialogul privind candidatura șefului statului român la funcția de secretar general al NATO, liderul de la Cotroceni admițând că există riscul ca la summitul NATO de la Washington din luna iulie să nu fie întrunit un consens cu privire la viitorul șef al Alianței în contextul competiției cu premierul olandez Mark Rutte, potrivit caleaeuropeana.ro.

“Acest punct a fost atins în discuția noastră și împreună am decis să continuăm dialogul“, a declarat Iohannis în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat întrevederii sale de la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Klaus Iohannis vrea un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic al NATO, pentru apărare, dar şi pentru descurajare, potrivit agerpres.ro.

Şeful statului român a avut o întrevedere, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, context în care a vorbit şi despre obiectivele României la viitorul summit al Alianţei Nord-Atlantice.

“Obiectivele României – o listă întreagă. Unele sunt chestiuni foarte tehnice, dar aş menţiona câteva, fiindcă sunt importante şi sunt obiective naţionale importante: întărirea Flancului Estic, şi asta am pus-o în discuţie astăzi. Avem acele battle groups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, şi pentru apărare, dar şi pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem şi mai mulţi soldaţi pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipaţi ca lumea, înseamnă să avem o producţie din industria de Apărare care este suficientă. Ştiţi foarte bine că ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă, proiectilele de artilerie, şi aşa ceva nu poate să rămână aşa cum este acum”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă, la Ambasada României de la Washington.

El a subliniat că descurajare înseamnă ca statele NATO să devină mai puternice, iar pentru asta trebuie alocate sume mai mari pentru industria de apărare, pentru cei care se ocupă de achiziţia de sisteme.

“Dacă vrem să avem un sistem funcţional pe Flancul Estic, el trebuie să aibă o acoperire logistică pe măsură. De exemplu, pentru carburant, este un lucru esenţial. Orice armată se opreşte dacă nu mai are carburant şi noi trebuie să avem un sistem de alimentare pe întreg Flancul Estic. Aceste chestiuni sunt vitale”, a punctat Iohannis.

Preşedintele a menţionat şi strategia pentru Marea Neagră.

“Războiul este în Marea Neagră, este în regiunea Mării Negre, nu în altă regiune. Trebuie să ne concentrăm mai mult, să fim mai concreţi, să elaborăm obiective punctuale, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului şi, sigur, în final, să ajungem la o pace care satisface şi obiectivele Ucrainei”, a explicat preşedintele României.

Klaus Iohannis efectuează o vizită de lucru la Washington, unde, în cursul zilei de miercuri, va primi Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

El a avut marţi o întrevedere, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

Joe Biden l-a lăudat pe Klaus Iohannis pentru modul cum și-a exercitat mandatul de președinte al României

Preşedintele american Joe Biden l-a lăudat marţi pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru lidershipul său şi pentru că a oferit asistenţă de securitate în timpul războiului din Ucraina, în cadrul unei întrevederi la Casa Albă, informează Reuters, preluat de agerpres.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Florin Piersic a fost transferat de la Cluj la Spitalul Matei Balș din București

Actorul Florin Piersic a fost adus marți seară la București, cu o aeronavă SMURD, pentru a fi internat la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, transmite puterea.ro.

Florin Piersic a fost preluat de pe Aeroportul Cluj-Napoca, de avionul SMURD și adus la Aeroportul Băneasa din București. Aici l-a așteptat o ambulanță care îl va transportat de urgență direct la Institutul ”Matei Balș”.

Acest transfer a fost decis și la solicitarea familiei și pentru că starea de sănătate a actorului a permis deplasarea cu avionul.

Florin Piersic, în vârstă de 88 de ani, a fost internat la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, după ce duminică a suferit o intervenţie de extragere a sondelor unui stimulator cardiac.

„Pot să vă spun că în cursul zilei de duminică a suferit o intervenţie de extragere de sonde şi îndepărtarea de stimulator. E într-o stare bună, sub tratament medicamentos în continuare, intervenţia a decurs fără probleme”, a declarat, marţi, managerul Institutului Inimii, Florin Crişan.

La Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, Florin Piersic va continua un tratament cu antibiotice.

Anunțul Inspectoratului General al Aviației

Reprezentanţii Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv) au anunţat că, marţi seară, este în desfăşurare transferul unui pacient de la Cluj-Napoca la Bucureşti.

”În aceste momente, avionul SMURD nr. 1123 execută o misiune secundară, pentru transportul unui pacient cu afecţiuni cardiace de la Cluj-Napoca la Bucureşti. La primirea solicitării, avionul SMURD se afla implicat în exerciţiul NATO «Vigorous Warrior 2024», desfăşurat în Ungaria. În jurul orei 19:15, aeronava a decolat din zona de desfăşurare a exerciţiului, respectiv Baza Aeriană Pápa din Ungaria către Cluj-Napoca. În aceate momente, aeronava se află pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, în procedura de transfer a pacientului către echipajul aeronavei, urmând să decoleze către Bucureşti, unde va preda pacientul”, a transmis IGAv.

Noi detalii în urma operației pe care a suferit-o Florin Piersic. “Stimulatoarele cardiace nu pot face așa ceva”

Florin Piersic (88 ani), unul dintre cei mai mari actori români, a fost supus unei intervenții chirurgicale complexe, iar acum ies la iveală noi detalii despre operația sa. Medicul care a condus această intervenție a oferit primele declarații, aducând în atenție o situație gravă în legătură cu starea de sănătate a artistului.

Operația a avut loc în prima zi de Paște la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, după ce medicii au descoperit că o infecție s-a răspândit în zona stimulatorului cardiac a lui Florin Piersic. Această infecție, care s-a extins în întregul său corp, inclusiv la nivelul inimii, a avut nevoie o intervenție chirurgicală de urgență pentru salvarea vieții actorului.

De altfel, nu este prima intervenție medicală majoră la care a fost supus Florin Piersic. În anul 2019, el a fost operat la genunchi la un spital privat din București, ceea ce arată că sănătatea sa a fost supusă unor provocări serioase în ultimii ani.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Regele Charles al III-lea nu-l va întâlni pe Prințul Harry din cauza programului foarte încărcat al monarhului

Prințul Harry nu se va întâlni cu tatăl său, Regele Charles al III-lea, în timpul vizitei pe care o efectuează în prezent în Marea Britanie, deoarece monarhul este prea ocupat, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Harry, marți, potrivit Reuters, preluat de b1tv.to.

Prințul Harry, în Marea Britanie pentru evenimentele dedicate Invictus Games

Harry (39 de ani) s-a întors în Marea Britanie pentru a participa la o serie de evenimente prilejuite de a 10-a aniversare a Invictus Games, o platformă sportivă internațională pe care a fondat-o pentru militarii răniți în acțiune.

Fiul cel mic al Regelui Charles a venit în Marea Britanie în doar câteva rânduri după ce el și soția lui, Meghan Markle, au renunțat la îndatoririle regale, în 2020, și s-au mutat la Los Angeles, acolo unde trăiesc alături de cei doi copii ai lor.

De atunci, el și Megan Markle s-au îndepărtat de restul familiei regale și se spune că Harry abia se înțelege cu fratele său mai mare, Prințul William, moștenitorul tronului britanic.

Ultima călătorie mediatizată a Prințului Harry în Marea Britanie a avut loc în februarie, când și-a vizitat tatăl în cadrul unei scurte reuniuni la Palatul Buckingham după ce Regele Charles a fost diagnosticat cu cancer.

Regele Charles, prea ocupat pentru o întâlnire cu Prințul Harry
Se credea că aceștia se vor întâlni din nou cu ocazia vizitei efectuate de Prințul Harry în Marea Britanie în prezent, dar purtătorul de cuvânt al Ducelui de Sussex spune că acest lucru nu se va întâmpla.

„Ca răspuns la numeroasele întrebări și speculațiile continue cu privire la dacă ducele se va întâlni sau nu cu tatăl său în timp ce se află în Marea Britanie în această săptămână, din păcate, nu va fi posibil din cauza programului plin al Majestății Sale. Ducele înțelege, desigur, agenda de angajamente a tatălui său și diverse alte priorități și speră să îl vadă în curând”, a declarat purtătorul de cuvânt al Prințului Harry.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Joe Biden l-a lăudat pe Klaus Iohannis pentru modul cum și-a exercitat mandatul de președinte al României

Preşedintele american Joe Biden l-a lăudat marţi pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru lidershipul său şi pentru că a oferit asistenţă de securitate în timpul războiului din Ucraina, în cadrul unei întrevederi la Casa Albă, informează Reuters, preluat de agerpres.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aliaţii trebuie să găsească modalităţi pentru a împiedica Rusia să câştige războiul din Ucraina.

Klaus Iohannis și Joe Biden vor continua dialogul privind candidatura primului la șefia NATO

Președintele Klaus Iohannis și președintele american Joe Biden au decis să continue dialogul privind candidatura șefului statului român la funcția de secretar general al NATO, liderul de la Cotroceni admițând că există riscul ca la summitul NATO de la Washington din luna iulie să nu fie întrunit un consens cu privire la viitorul șef al Alianței în contextul competiției cu premierul olandez Mark Rutte, potrivit caleaeuropeana.ro.

“Acest punct a fost atins în discuția noastră și împreună am decis să continuăm dialogul“, a declarat Iohannis în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat întrevederii sale de la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

El a precizat că nu poate face publice discuțiile, însă a subliniat că “este bine să fie concurență, să fie doi candidați puternici fiindcă astfel se vor pune mai multe teme pe masă”, a apreciat el.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

SUA declară că e „inacceptabil” ca Israelul să închidă două puncte pentru intrarea ajutorului umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) consideră “inacceptabilă” închiderea de către Israel a două puncte importante de intrare a ajutorului umanitar în Gaza, cele de la Rafah şi Kerem Shalom, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, relatează AFP.

“Punctele de trecere închise trebuie să se redeschidă, este inacceptabil ca acestea să fie închise”, a spus Karine Jean-Pierre, precizând că punctul de intrare Kerem Shalom ar trebui să se redeschidă miercuri.

ONU are accesul interzis de către Israel prin punctul de trecere de la Rafah în Fâşia Gaza, a anunţat marţi organizaţia, subliniind că ajutorul nu mai poate pătrunde pe teritoriul palestinian.

“Nu avem în prezent nicio prezenţă fizică la punctul de trecere de la Rafah pentru că COGAT (organismul israelian însărcinat să coordoneze politica israeliană în teritoriile palestiniene ocupate – n. r. ) ne-a refuzat accesul în această zonă”, care este principalul punct de trecere a ajutorului umanitar, a declarat purtătorul de cuvânt Jens Laerke în cadrul unui briefing la Geneva.

Armata israeliană a trimis tancuri marţi la Rafah şi a preluat controlul asupra părţii palestiniene a punctului de trecere cu Egiptul, afirmând că desfăşoară o operaţiune de “combatere a terorismului” în “zone specifice” din estul Rafah.

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) “vor continua” să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, în timp ce Hamas solicită încetarea acestor operaţiuni după mai multe cazuri de înec şi busculade mortale, notează AFP, preluat de agerpres.ro.

“Paraşutările de ajutoare sunt una dintre numeroasele modalităţi pe care le folosim pentru a furniza ajutorul de care palestinienii din Fâşia Gaza au atât de disperat nevoie şi vom continua să facem acest lucru”, “acţionând neobosit, în acelaşi timp, pentru a spori sosirea asistenţei umanitare pe uscat”, a spus acest purtător de cuvânt.

De asemenea, Casa Albă lucrează la crearea unui coridor maritim care să sporească intrarea ajutoarelor, a amintit el.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Franța și China și-au dat mâna pe sub Rusia


Liderul de la Kremlin, Vladimir Vladimirovici Putin, s-a privit în oglindă și a jurat din nou, în fața singurei persoane care alege la Moscova, să respecte toate legile sale, în cel de-al cincilea mandat de președinte al Federației Ruse.

Putin a jurat să obțină și al șaselea mandat, imediat după ce îl începe pe al cincilea.



Source link

Ciolacu a fost la stadion la promovarea Gloriei Buzău în SuperLiga după 15 ani

Premierul Marcel Ciolacu a fost prezent pe stadion la meciul Gloria Buzău – Unirea Slobozia 3-0 și a sărbătorit promovarea în SuperLiga a gazdelor, potrivit fanatik.ro.

Elevii lui Andrei Prepeliță s-au impus extrem de clar în fața liderului din Slobozia, în etapa a 9-a a play-off-ului din Liga 2, și au revenit după o pauză de 15 ani pe prima scenă a fotbalului românesc.

Promovarea Gloriei Buzău, sărbătorită de Marcel Ciolacu

La partida din Crâng a fost prezent și premierul Marcel Ciolacu, care a urmărit cu mare atenție întâlnirea. La final, șeful Guvernului a sărbătorit alături de jucători și suporteri promovarea Gloriei Buzău în SuperLiga.

Buzoian la origini, prim-ministrul României a purtat pe tot parcursul jocului fularul Gloriei la gât. El a urmărit meciul alături de senatorul buzoian Lucian Romașcanu, de primarul Constantin Toma și de alți oameni importanți ai orașului.

După ultimul fluier al arbitrului Mihai Motan, premierul Marcel Ciolacu s-a bucurat alături de ceilalți spectatori de la tribuna oficială și a urmărit focul de artificii pregătit de conducerea clubului din Crâng.

”Victorie și promovare în Liga 1 pentru Gloria Buzău! Un sezon greu, dar care s-a încheiat en fanfare. Bravo, băieți! Suntem cu toții mândri de voi!”, a scris politicanul pe contul de Facebook, adăugând și câteva fotografii.

Ciolacu, luat la mișto de fani

Postarea făcută de Marcel Ciolacu a adunat în foarte scurt timp multe comentarii și încă și mai multe aprecieri. Însă, au fost și fani care au ținut să glumească pe seama premierului, după ce acesta a spus cu ceva vreme în urmă că Buzău nu este în Moldova.

”Încă o echipă din Moldova în Liga 1”, ”Și uite așa, Moldova mai adaugă încă o echipă în Liga 1!!! Destindem un pic atmosfera domnule prim-ministru. Felicitări Buzău!” sau ”Super! Felicitări! Acum Moldova va avea încă o reprezentantă în SuperLiga!”, sunt câteva comentarii făcute de suporteri.

Gloria Buzău și-a asigurat matematic promovarea cu o etapă înaintea finalului play-off-ului din Liga 2. Formația pregătită de Andrei Prepeliță a acumulat 48 de puncte și nu mai poate fi ajunsă de Csikszereda și CS Mioveni, care vor juca la baraj.

În ciuda faptului că este doar pe locul 4 în clasamentului play-off-ului din Liga 2, echipa din Crâng a beneficiat de faptul că formațiile Corvinul Hunedoara și CSC Șelimbăr, aflate pe 2 și 3, nu au drept de promovare.

Nicolae Ciucă comentează declarația lui Ciolacu. Premierul a susținut că Buzăul nu este în Moldova

La sediul Biroului Electoral Municipal, Nicolae Ciucă a fost întrebat despre comentariile premierului Marcel Ciolacu privind locația Buzăului și aluzia sa la un posibil candidat. Ciucă a evitat să intre în polemică directă și a subliniat importanța unității naționale, afirmând că se simte român oriunde în țară, inclusiv la Focșani, Suceava, Buzău și Plenița.

“I-am rugat pe toţi membrii PNL să aibă o abordare în campanie cât se poate de pozitivă. Să trecem de la partea asta de ură şi jignire, pentru că până la urmă dacă rezumăm campania la jigniri şi la tot felul de invective adresate unui candidat sau altuia nu rezolvăm şi nu cred că îi convingem pe cetăţenii români că avem ceva în cap pentru ceea ce înseamnă administrarea la nivel local sau central. În ceea ce priveşte acea declaraţie, vă pot spune că într-adevăr am lucrat şapte ani în Moldova şi în Buzău iar la un moment dat am fost întrebat dacă după atâţia ani mă simt ca fiind de-al locului. Le-am zis că da, mă simt a fi şi moldovean, pentru că am lucrat acolo şi mi-a plăcut să lucrez cu oamenii. M-am simţit român şi la Focşani, şi la Suceava, şi la Buzău şi la mine la Pleniţa”, a declarat Nicolae Ciucă.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ana Bogdan, în turul secund la Roma! Se va duela cu o câștigătoare de Grand Slam

Ana Bogdan a avansat în runda a doua a turneului WTA 1.000 de la Roma, după ce a învins-o marți pe canadianca Leylah Fernandez, în două seturi, cu 6-4, 6-1.

Ana Bogdan a avut nevoie de o oră şi 42 de minute pentru a trece de finalista US Open din 2021, care în acest moment ocupă poziția 34 în ierarhia WTA.

Românca în vârstă de 31 de ani a început bine, a condus cu 2-0 în primul set, a fost egalată, apoi s-a desprins la 4-2, încheind cu 6-4.

Leylah Fernandez (21 ani) a câştigat primul game al setului secund, dar apoi Ana Bogdan a reuşit o serie impresionantă de şase game-uri și s-a impus cu 6-1.

Victoria îi asigură tenismenei noastre un cec de 16.965 de euro şi 35 de puncte WTA. În turul al doilea, Bogdan o va înfrunta pe cehoaica Marketa Vondrousova (24 ani, 7 WTA), a şasea favorită, campioana en titre de la Wimbledon.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

O companie privată din SUA va gestiona controlul frontierei de la Rafah după încetarea ostilităților

O companie privată de securitate din Statele Unite(SUA) urmează să preia gestionarea punctului de trecere a frontierei de la Rafah după încheierea operaţiunii militare în oraşul de la graniţa cu Egiptul, informează marţi dpa, potrivit agerpres.ro.

Israelul, Statele Unite şi Egiptul au convenit asupra acestui lucru, a relatat marţi seara ziarul israelian Haaretz, deşi nu a fost clar care companie urmează să fie implicată.

Solicitat să comenteze, guvernul israelian nu a dorit să facă declaraţii referitor la aceste informaţii. În SUA, directorul de comunicaţii al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby, a declarat că nu ştie nimic despre acest subiect.

Armata israeliană a avansat în părţi ale oraşului Rafah din Fâşia Gaza şi a preluat, de asemenea, controlul trecerii frontierei de partea palestiniană.

Israelul a promis că nu va deteriora facilităţile de la trecerea graniţei pentru a-i asigura funcţionarea în continuare, scrie Haaretz.

Israelul ar fi asigurat, de asemenea, SUA şi Egiptul că va limita operaţiunea de la Rafah, spunând că singurul său scop este să să se asigure că Hamas nu mai are niciun control asupra punctului de trecere a frontierei.

Israelul consideră că acesta va reprezenta un regres considerabil pentru Hamas, care nu va mai putea percepe taxe pe bunurile care intră în Fâşia Gaza.

Egiptean la trecerea Rafah din Gaza: „Am văzut moartea”

Un egiptean a declarat, la punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Gaza și Egipt, că „ am văzut moartea cu ochii”.

Mai mulți străini și palestinieni cu dublă naționalitate s-au pregătit să părăsească Fâșia Gaza joi (2 noiembrie), prin punctul de trecere a frontierei Rafah către Egipt, potrivit Reuters.

Cel puțin 320 de cetățeni străini, de pe o listă inițială de 500, precum și zeci de răniți grav din Gaza, au trecut în Egipt miercuri (1 noiembrie) în baza unui acord încheiat între Israel, Egipt și Hamas.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Klaus Iohannis și Joe Biden vor continua dialogul privind candidatura primului la șefia NATO

Președintele Klaus Iohannis și președintele american Joe Biden au decis să continue dialogul privind candidatura șefului statului român la funcția de secretar general al NATO, liderul de la Cotroceni admițând că există riscul ca la summitul NATO de la Washington din luna iulie să nu fie întrunit un consens cu privire la viitorul șef al Alianței în contextul competiției cu premierul olandez Mark Rutte, potrivit caleaeuropeana.ro.

“Acest punct a fost atins în discuția noastră și împreună am decis să continuăm dialogul“, a declarat Iohannis în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat întrevederii sale de la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

El a precizat că nu poate face discuțiile publice, însă a subliniat că “este bine să fie concurență, să fie doi candidați puternici fiindcă astfel se vor pune mai multe teme pe masă”, a apreciat el.

Mai mult, șeful statului a avertizat că s-ar putea să nu se ajungă la un consens pănă la summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, dar că aceasta nu va duce la dezbinare în cadrul Alianței.

“Aceste discuții nu se fac publice și nu mă apuc să spun ce a spus președintele Biden. Eu spun ce am vorbit eu acolo. (…) Există riscul să nu existe consens și tocmai de aceea este foarte bine să existe doi candidați care, în general, sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie și de competiție puternică. Până la urmă, unul dintre cei doi candidați probabil va fi ales următorul secretar general. Important este să nu amestecăm lucrurile. Unii au spus că dacă sunt doi candidați se rupe unitatea Alianței. Nici vorbă de așa ceva. Alianța este puternică, merge mai departe. E bine să fie doi candidați, pentru că atunci e posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri și există șansa să facem să meargă lucrurile mai bine“, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Președintele american Joe Biden a apreciat marți, la Casa Albă, angajamentul României față de alianța transatlantică și sprijinul de securitate furnizat Ucrainei în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu președintele Klaus Iohannis, ocazie cu care cei doi lideri au marcat 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Nu cred că există niciun aliat NATO care să aibă un angajament mai puternic față de Alianța euro-atlantică decât România și Statele Unite. Aceasta este o chestiune de valori, în asta credem“, a spus Biden, în cadrul unor scurte declarații de presă, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis.

Vizita lui Klaus Iohannis în SUA are loc în contextul în care șeful statului va primi pe 8 mai, în cadrul unei ceremonii la Washington, Distinguished International Leadership Award acordat de Atlantic Council pentru cariera sa remarcabilă, pentru conducerea exemplară a României şi pentru rolul său de lider transatlantic şi european, conform site-ului instituţiei.

“În acest an, Atlantic Council îl va onora pe Președintele României, Klaus Werner Iohannis, cu Distinguished International Leadership Award pentru cariera sa remarcabilă, pentru conducerea exemplară a României și pentru rolul său de lider transatlantic și european. Stephen J. Hadley, președinte al Consiliului Consultativ Internațional al Consiliului Atlantic și fost consilier pentru securitate națională al SUA, îl va prezenta pe președintele Iohannis și va înmâna premiul”, arată Atlantic Council.

Atlantic Council, unul dintre cele mai prestigioase think tank-uri din SUA, a anunțat la începutul lunii aprilie că președintele Klaus Iohannis este unul dintre laureații din 2024 ai Premiilor Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Acest anunț din partea think tank-ului american vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Vizita lui Klaus Iohannis la Casa Albă este a patra în cei zece ani de președinție. Șeful statului a fost primit pentru prima dată la Washington în calitate de președinte, în septembrie 2015, de vicepreședintele de atunci al Statelor Unite, Joe Biden. Ulterior, în 2017, Klaus Iohannis a devenit primul lider est-european primit la Casa Alba de președintele de la acea vreme, Donald Trump, context în care liderul republican a afirmat pentru prima dată angajamentul său pentru apărarea aliaților NATO. Președintele român s-a mai aflat la Casa Albă în august 2019, când a semnat cu Donald Trump o declarație prezidențială comună în cadrul Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România.

VIDEO. Klaus Iohannis, noi declarații despre candidatura NATO: “Discuţii se poartă, sunt foarte intense”

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, în ceea ce privește chestiunile legate de NATO, discuțiile și negocierile nu se desfășoară în public. Aceste remarci au fost făcute miercuri, în cadrul unei reuniuni a Consiliului European la Bruxelles.

Întrebat despre posibila sa candidatură pentru funcția de secretar general al NATO, președintele a menționat că sunt în desfășurare discuții intense pe această temă. Cu toate acestea, a subliniat că aceste discuții sunt confidențiale și că nu este obișnuit să discute public despre ele.

Declarațiile sale vin în contextul unor speculații și zvonuri legate de posibila sa candidatură pentru funcția de secretar general al NATO, o poziție de vârf în cadrul alianței militare transatlantice. Această funcție este considerată crucială pentru politica de securitate și apărare a NATO, iar candidatura unui lider european precum președintele Iohannis ar putea reprezenta o schimbare semnificativă în conducerea organizației.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Klaus Iohannis, primit la Casa Albă de Joe Biden

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Casa Albă, de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

Şeful statului român efectuează o vizită de lucru la Washington, unde, în cursul zilei de miercuri, va primi Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii de la Casa Albă cei doi şefi de stat vor discuta teme prioritare ale agendei internaţionale şi bilaterale, un loc aparte având schimbul de opinii privind situaţia din Ucraina şi din bazinul Mării Negre, precum şi întărirea securităţii în spaţiul euroatlantic.

Vizita preşedintelui Iohannis în SUA reprezintă un bun prilej pentru reafirmarea rolului României ca furnizor de securitate şi actor activ în gestionarea crizelor internaţionale şi respectat de către partenerii Alianţei Nord-Atlantice, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe Klaus Iohannis la Washington fac parte ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministru al Afacerilor Interne.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

A intrat în vigoare primul cadru de reglementare al UE destinat să protejeze independența și pluralismul mass-mediei

Comisia Europeană (CE) a anunțat că astăzi, 7 mai 2024, a intrat în vigoare primul cadru de reglementare al UE destinat să protejeze independența și pluralismul mass-mediei.

Acest nou act legislativ prevede garanţii împotriva interferenţelor politice în deciziile editoriale şi împotriva supravegherii jurnaliştilor. Legea garantează funcţionarea mai uşoară a mass-mediei pe piaţa internă şi online. De asemenea, regulamentul urmăreşte să asigure independenţa şi finanţarea stabilă a serviciilor publice mass-media, precum şi transparenţa privind proprietatea asupra mass-mediei şi alocarea cheltuielilor cu publicitatea de stat.

„Pentru prima dată, UE dispune de un act legislativ care protejează libertatea mass-mediei. UE este conştientă de faptul că jurnaliştii au un rol esenţial pentru democraţie şi că trebuie protejaţi. Solicit statelor membre să pună cât mai repede în aplicare noile norme”, a declarat vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă Comisiei Europene, Vera Jourova.

La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a amintit că „societăţile din domeniul mass-mediei au un rol vital în cadrul democraţiilor noastre, dar se confruntă cu o scădere a veniturilor, cu ameninţări la adresa libertăţii şi a pluralismului mass-mediei şi cu norme naţionale diferite, neuniforme”.

„Datorită Legii europene privind libertatea mass-mediei, societăţile din domeniul mass-mediei vor beneficia de garanţii comune la nivelul UE, prin care se asigură o pluralitate a vocilor, şi vor putea fructifica mai bine oportunităţile legate de funcţionarea pe piaţa noastră unică fără nicio interferenţă, privată sau publică”, a explicat comisarul european.

Propus de Comisie în septembrie 2022, acest regulament instituie mai multe măsuri de protecţie a dreptului la pluralitatea mass-mediei, care au devenit aplicabile după 6 luni.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

SNPPC susține protestul de joi al pensionarilor militari: „Incoerența legislativă și discriminarea determină ieșirea în stradă”

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) a transmis, marţi, prin intermediul unui comunicat de presă, că nemulţumirile justificate ale pensionarilor militari s-au accentuat, aceştia reclamând „incoerenţa legislativă şi discriminarea”. Pensionarii militari vor protesta, joi, la Bucureşti.

„În ultima perioadă, nemulţumirile justificate ale pensionarilor militari s-au accentuat, iar asociaţiile şi organizaţiile cadrelor militare în rezervă şi în retragere, reunite sub egida Forumului Structurilor Asociative din SAOPSN, au iniţiat demersuri pentru organizarea unui protest de stradă, prin care să atragă atenţia public factorilor politici decidenţi asupra tergiversării discriminării legislative referitoare la regimul juridic al pensiilor militare de stat (reglementate prin Legea nr. 223/2015, cu modificările ulterioare)”, a transmis, marţi, SNPPC, printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, aceste nemulţumiri s-au acutizat după modificarea de anul trecut a Legii nr. 223/2015 şi adoptarea recentă a unui act normativ, prin care a fost majorat doar cuantumul gradului militar / profesional al cadrelor în activitate, exceptând de la acest drept şi pensionarii militari.

„Pentru repararea acestei discriminări, SNPPC s-a adresat oficial Comisiilor pentru apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în luna aprilie a.c., solicitând adoptarea unui amendament legislativ pentru completarea şi modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care gradul militar  / profesional al cadrelor în rezervă şi în retragere să fie actualizat permanent, în raport cu cuantumul cadrelor militare şi poliţiştilor în activitate (nu am susţinut din start amendamentul care făcea referire la actualizarea gradului rezerviştilor prin modificarea Statului cadrelor militare, pentru că acesta nu întrunea condiţiile de principiu privind legalitatea şi constituţionalitatea unei astfel de abordări a situaţiei în cauză)”, se mai arată în documentul citat.

„Dat fiind faptul că modificarea legislativă în discuţie încă este tergiversată, considerăm că protestul organizat de Forumul SAOPSN, în data de 9 mai 2024, începând cu ora 12,00, în apropierea sediului MApN (pe trotuarul din faţa Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum reiese din Protocolul semnat cu Primăria Capitalei), urmat de un marş către Camera Deputaţilor, sunt în concordanţă cu revendicarea legitimă a pensionarilor militari, revendicare susţinută şi de un Comunicat oficial din data de ieri, 6 mai, al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI (ANCMRR)”, se mai arată în comunicatul de presă.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!