Uniunea Salvați România (USR), formațiune nou-înființată, are o paletă diversă de lideri: de la cei de extremă stânga până la oameni de dreapta sau libertarieni.
Clotilde Armand, unul dintre liderii cei mai vizibili ai USR, a pledat, recent, pentru organizarea unui referendum de modificare a Constituției, în ceea ce privește definirea familiei. „Ne plângem că poporul este manipulabil, dar cum ar putea deveni mai matur politic dacă nu este lăsat să se exprime și nu este luat în serios?“, a explicat.
Ea a fost contrazisă de fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, candidat pe listele USR București la alegerile parlamentare. „Dezbaterea despre definirea familiei în Constituţie înseamnă o naţionalizare a ideii de familie de către stat, fără ca acesta să ofere nimic în schimb”, a comentat Alexandrescu.
Aproape de carnetul PSD
Polemica dintre cei doi lideri USR este semnificativă pentru eterogenitatea idelogică a formațiunii conduse de Nicușor Dan. Astfel, Clujul pare să fie capitala USR-iștilor de stânga. Activistul Mihai Goțiu, cap de listă la Senat în acest județ, este cunoscut ca unul dintre cei mai duri opozanți ai proiectului Roșia Montană. Însă el a fost implicat și în acțiuni mai colorate ideologic – ca, de exemplu, dezbateri organizate de PSD Cluj despre relansarea stângii în România.
Un alt candidat USR din acest județ – Adrian Dohotaru – a lucrat pentru campania Aureliei Cristea (PSD) și a încercat să obțină un loc de consilier local. Dohotaru a fost primit de USR pentru că nu a încălcat regula de a nu fi fost, anterior, membru al altui partid. “Nu este un secret că m-am implicat în campania Aureliei Cristea și că mi-a propus să intru în Consiliul Local. M-am retras în momentul în care PSD a renunțat la candidatura ei pentru Primărie. Nu am intrat în PSD sau în vreun alt partid”, a declarat Dohotaru, potrivit presei locale.
În schimb, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, este cunoscut pentru poziții de centru-dreapta, urmate de politici mai degrabă de centru-stânga. „Stânga iubește Omul, dar nu suportă oamenii“, este doar unul din titlurile unui editorial semnat de Ghinea în „Dilema Veche”.
„Sistemul de educaţie trebuie să fie flexibil, cu libertatea de a alege pentru cei mulţi plus politici de echitate pentru cei rămași în urmă. Asta înseamnă să îţi pese de oameni. Adevărata bunătate e la dreapta”, este concluzia teoretică a lui Ghinea. Totuși, odată ajuns ministru, Ghinea a devenit unul dintre principalii suporteri al pachetului antisărăcie, cu costuri de un miliard de euro.
Fără stat și fără euro
Pozițiile altor lideri USR sunt mai degrabă de dreapta. „Noi, cei de la USR, credem că viitorul României depinde de reindustrializarea modernă a țării (investiții în industrie, infrastructură și educație) și de oprirea furtului și corupției, prin care dispar miliarde de euro din banii publici”, afirmă pe contul său de Facebook Cosette Chichirău, candidată la Iași, co-autoare a programului economic. De altfel, potrivit unor surse din USR, la o întâlnire a acestei formațiuni ea a pledat pentru ca România să nu adere la zona euro, propunere care nu a fost însușită de conducerea formațiunii.
Din oferta USR nu lipsesc libertarienii, cum a fi Claudiu Năsui, fost consilier al ministrului Finanțelor, Anca Dragu. Năsui, care a înființat Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib), a pledat în permanență pentru reducerea rolului statului. „Banii pe care statul îi irosește ar fi mult mai eficient folosiți de către oamenii care îi produc”, este argumentul lui Năsui. Pentru a fi mai convigător el a reluat un citat celebru al lui Ronald Reagan: „Statul nu este soluția la problemă, statul însuși este problema”.
Cioloș, prima apariție alături de USR
Singurul liant al USR pare a fi susținerea premierului Cioloș pentru un nou mandat. De altfel, ieri, Dacian Cioloș a participat pentru prima dată la o reuniune a USR, dedicată prezentării platformei lansate de premier și programului USR. Premierul Cioloș a explicat de ce vrea să continue la Palatul Victoria. El a explicat că de la începutul mandatului său a întâlnit multe lucruri care ar fi trebuit făcute în timp sau care au fost “prost făcute sau băgate sub preș”.
„Un an este prea scurt pentru a veni cu reforme profunde, prea lung pentru a rezolva doar probleme concrete. Am încercat să le îmbinăm. Dorința mea este ca această experiență să fie valorificată în proiecte viitoare”, a menționat Cioloș. Premierul își dorește ca programele partidelor să evite abordările populiste. Cioloș a propus legi clare, pentru ca politicienii și DNA să nu le interpreteze în mod diferit. Prim-ministrul a pledat pentru combaterea sărăciei printr-o asistență care să ducă la „reintegrare”, schimbând politica în acest domeniu.
