Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea şi-au anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru postul de vicepreşedinte al CSM, relatează Mediafax. Alegerile vor avea loc în 6 ianuarie.
Proiectele de management ale candidaţilor au fost publicate, marţi, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Alegerile pentru funcţiile de conducere în CSM vor avea loc în prima şedinţă de plen, care a fost programată pentru 6 ianuarie.
La şedinţa din 6 ianuarie a confirmat prezenţa şi preşedintele Klaus Iohannis, au declarat pentru MEDIAFAX surse din cadrul CSM.
Până în acest moment doar magistraţii Alexandru Şerban, Marius Tudose Badea şi Bogdan Gabor şi-au anunţat candidaturile.
Între obiectivele enumerate de judecătorul Alexandru Şerban în proiectul managerial se numără apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor, ceea ce, spune el, "presupune o reacţie rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri şi imixtiuni".
"Rapiditatea este de maximă importanţă deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situaţii, doar prin ea însăşi, nu are o eficienţă deosebită, neimpunând vreo sancţiune efectivă. Soluţia ar fi o reacţie publică imedite a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate", conform proiectului de management al magistratului.
În plus, Alexandru Şerban susţine că sunt necesare o serie de modificări legislative pentru ca rolul de garant al independenţei justiţiei pe care îl are consiliul să fie mult mai eficient.
În ceea ce îl priveşte pe judecătorul Marius Tudose Badea, acesta îşi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin "redesenarea hărţii administrative judiciare", pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie.
"Este necesară consolidarea atitudinii pro-active a CSM şi a instituţiilor sistemului judiciar român în dialogul cu instituţiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie să se afirme ca proritară, lăsând în plan secund aspectele de verificare", conform proiectului managerial al judecătorului.
Procurorul Bogdan Gabor, singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, susţine, în proiectul publicat pe site-ul consiliului, că Ministerul Justiţiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificării pachetului de legi ale justiţiei.
O altă prioritate asumată de procuror este "reanalizarea şi redimensionarea, împreună cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, în sensul reducerii numărului de posturi de la unele parchete şi alocarea acestor posturi finanţate către unităţile mari de parchet".
Magistratul propune şi simplificarea bibliografiei în cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere din cadrul instanţelor şi parchetelor.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreşedinte.
În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.
