Preşedintele Traian Băsescu, care se află la întâlnirea cu membrii delegaţiei FMI, a spus că “insistă” asupra menţinerii anului 2015 ca obiectiv pentru admiterea României în zona Euro, adăugând că problema principală rămâne criza economică care traversează ţara, despre care nu este convins că a fost depăşită, potrivit Mediafax.
La începutul discuţiilor, când presa a avut acces, preşedintele a reamintit membrilor delegaţiei că în România vor fi alegeri. “Problema este criza pe care o traversăm…nu sunt convins că am ieşit”, a spus preşedintele, adresându-se membrilor delegaţiei FMI.
Dar, preşedintele a înţeles “foarte bine” că performanţa economică este “un indicator de succes”. Preşedintele Băsescu s-a referit la discuţiile despre zona Euro, spunând că insistă asupra menţinerii lui 2015 ca obiectiv pentru admiterea României în zona Euro.
Autorităţile române şi delegaţia FMI au ajuns la un acord privind acţiunile asumate de Guvern prin scrisoarea de intenţie la noul acord care va fi transmisă instituţiei financiare internaţionale, au declarat surse participante la discuţiile de la Palatul Cotroceni. Surse apropiate negocierilor au declarat că “discuţiile FMI cu ministerele şi autorităţile implicate în redactarea scrisorii de intenţie s-au încheiat”.
La ieşirea din sediul Ministerului Finanţelor Publice, şeful misiunii FMI pentru România, Jefrey Franks, a spus că “au fost făcute progrese foarte bune”, potrivit Agerpres.
Negocierile FMI au început la Bucuresti, din data de 27 aprilie, pentru prima evaluare a noului acord stand-by de tip preventiv încheiat cu România, concluziile urmând să fie prezentate, luni, 9 mai, la sediul Băncii Naţionale.
La sosirea în România, Jeffrey Franks a declarat că punctul central al discuţiilor va fi eficientizarea funcţionării celor 18 companii de stat monitorizate din sectoarele transporturilor şi energiei, dar şi îmbunătăţirea accesării fondurilor structurale europene şi liberalizarea pieţei gazelor.
Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale.
Vineri, delegaţia FMI şi Guvernul nu ajunseseră la o înţelegere privind societăţile de stat care urmează să fie privatizate sau restructurate, dar nici asupra momentului şi nivelului de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale.
“Negocierile s-au blocat şi de aceea nu s-a finalizat nici scrisoarea de intenţie, care trebuia formulată astăzi (vineri – n.r.). Guvernul nu vrea să privatizeze aproape nimic din ce a cerut FMI. Autorităţile vor şi ca decizia privind reducerea CAS să fie adoptată mai repede, pe fondul încasărilor bune din primul trimestru, deşi iniţial se vorbise ca măsura să fie anunţată după mijlocul anului. Din aceste motive s-a amânat şi întâlnirea cu preşedintele Băsescu”, declarau, surse apropiate negocierilor.
