4.5 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăPoliticăVirusul prezidențialitei l-a contaminat și pe Cîțu. Tulpina a șasea face ravagii...

Virusul prezidențialitei l-a contaminat și pe Cîțu. Tulpina a șasea face ravagii „pas cu pas”

Așa cum mulți anticipau, premierul Florin Cîțu a mărturisit, joi seara, într-un interviu la TVR, că modelul său politic este președintele Klaus Iohannis, cu care are o relație bună și care constituie „o inspirație” pentru el. Întrebat dacă va candida la Președinție în 2024, Florin Cîțu a zâmbit și a răspuns cu sloganul campaniei din 2015 a președintelui Klaus Iohannis: „Pas cu pas”.

„Pas cu pas” este titlul cărții pe care Klaus Iohannis a lansat-o în campania pentru primul mandat de președinte al României, în anul 2014.

„Pas cu pas. Haideţi să le luăm pas cu pas. Le luăm pas cu pas. Eu am obiective, vreau să le ating, vreau să fac performanţă foarte bună acolo unde sunt şi după aceea mă gândesc la următorul pas”, a declarat Florin Cîţu întrebat dacă are în plan să candideze și să acceadă la cea mai înaltă funcție publică în stat, cea de președinte.

Întrebat ce relație are cu președintele și dacă s-a simţit încurajat de acesta în campania pentru şefia PNL, Florin Cîțu a răspuns: „Preşedintele Klaus Iohannis a fost mai mult o inspiraţie pentru mine. Nu. Încurajat, bineînţeles, pentru că am o relaţie, şi s-a văzut, o relaţie bună cu domnul preşedinte, dar este mai mult o inspiraţie, pentru modul în care a ales să facă politică în România. După ani de zile, în care am avut acel tip de politician vechi şi preşedinte, a venit şi a schimbat şi imaginea Preşedinţiei, dar şi modul în care se face politică în România, de aceea am spus că este o inspiraţie pentru mine”, a explicat premierul.

Acum două luni, întrebat la o conferință de presă susținută la Piatra Neamț, dacă ia în calcul să candideze la funcţia de preşedinte al României la alegerile prezidenţiale din 2024, premierul Florin Cîțu a spus că momentan, nu. Între timp, premierul Cîțu s-a mai deschis ideii care practic ordonează toată politica românească de 31 de ani: accesul în fotoliul de președinte de la Cotroceni.

Dar cum a ajuns societatea românească să fie atât de cuprinsă de febra alegerii președintelui?

Până în anul 1947, România a fost monarhie. Nici cei mai aprigi adversari ai Regelui Carol al II-lea, de dinainte de al doilea război mondial, legionarii, nu au dorit sistemul prezidențial. Ei voiau înlăturarea camarilei corupte din jurul Regelui sau un alt Vodă, dar nu un experiment periculos din alte zări doar pentru că era la modă acolo.

Și marele Eminescu a avut accente critice la adresa Domnului și apoi Regelui Carol I, dar viziunea lui era clară: „Respingerea a tot ce este republică, mai mult sau mai puțin deghizată, și conservarea Constituției cu monarhia constituțională ce avem, iată statornicile noastre principii”.

Comuniștii au proclamat republica prin violență, șantaj și un fals grosolan, demn de Cartea Recordurilor Mondiale, în 30 decembrie 1947. Fruntașii comuniști din țara noastră „l-au convins”, cu pistolul și cu amenințarea că vor ucide 1000 de studenți, pe Regele Mihai să plece. Vărsarea de sânge ar fi dus la deznodământul trist din Rusia, când execuția Romanovilor într-o singură noapte a îngropat șansa revenirii monarhiei printr-o dinastie cu sânge albastru și nu printr-una care are „ochi albaștri” ca în timpurile de  acum. Regele Mihai, înțelept atunci, a plecat. Răbdarea, virtutea celor puternici și nobili, i-a dat dreptate 50 de ani mai târziu. Se putea întoarce liber în țară. Dar răul provocat de „apostolii omului nou” nu dispăruse. Virusul republican a creat tulpini noi pentru generațiile care vin.

După plecarea Regelui Mihai, comuniștii nu au îndrăznit să creeze funcția de președinte al Republicii. S-au temut de memoria colectivă unde voievozii, domnii, domnitorii, prinții, apoi regii erau vii și dătători de speranță pentru cei mulți. Președintele era un mister necunoscut. Poporul ar fi repudiat un astfel de model și făurirea socialismului ar fi fost serios frânată. La ordinele Moscovei s-a creat mai întâi Prezidiul și apoi Consiliul de stat, organisme colective, pentru a da lumii aparența democrației. Beneficiind de cultul personalității, Nicolae Ceaușescu a fost primul președinte al României, de abia în 28 martie 1974, prin instituirea acestei funcții de către Marea Adunare Națională.

În 1989 românii uitaseră de trecutul monarhic și au mai dat 4 președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis. 5 în total. Iar a venit rândul ca națiunea să se frămînte pentru al 6-lea chiriaș de la Palatul Regal Cotroceni. Toate partidele fierb și caută acum alesul pentru bătălia din 2024.
 Virusul are o tulpină nouă: Rep-Preș 6. Semn că națiunea nu s-a imunizat de răul adus de tancurile sovietice acum 77 de ani, chiar dacă unii au studiat prin zări libere cu „Work and Travel”, dar s-au întors acasă cu „Drink and drive”.

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă

1 COMENTARIU

  1. Atata timp cat partenerul strategic nu este ingijorat de prestatia bezmetica produsa de Catu, totu-i posibil.
    Asa bolborosit cu vorbeste Catu, in cel mai rau caz, poate starni confuzie, dar ramane candidat.
    Daca Catu castiga alegerile din PNL si devine presedintele partidului, iar in PNL mai sunt inca liberali adevarati, nicidecum mascarici de-ai lu` Petorv, si 10 sunt deputati, 5 senatori, Catu sigur ajunge presedinte de kolhoz. Cam greu cu aceasta varianta, vin bani multi, iar foamea-i mare. Totusi nu-i imposibil.
    Ghinion la Catu, dar tot presedinte este!