Astăzi au loc în SUA alegerile de la jumătate de mandat şi chiar dacă nu îl privesc direct, acestea sunt un test pentru preşedintele Barack Obama.
Candidaţii partidului prezidenţial, Partidul Democrat, sunt în parte judecaţi pe baza acţiunilor sale iar rezultatele condiţionează restul mandatului său. În cazul lui Obama, un Congres a cărui majoritate ar fi deţinută de republicani ar putea pune beţe în roate agendei politice prezidenţiale. Faptul că un stat ar fi deţinut fie de republicani fie de democraţi ar putea avea un impact asupra viitorului scrutin prezidenţial. Americanii sunt chemaţi la urne o dată la doi ani pentru a alege întreaga Cameră a Reprezentanţilor şi o treime din Senat. Pentru moment, Obama deţine o majoritate confortabilă, ceea ce i-a permis să treacă legile pe care le-a dorit, cum a fost cazul controversatei reforme a sănătăţii.
Sondajele arată o preferinţă pentru republicani, care ar putea câştiga majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi posibil chiar în Senat. Oricare ar fi amploarea unei eventuale victorii, republicanii vor trebui probabil să stea alături de aleşii Tea Party, o mişcare politică ultra-conservatoare născută în 2009 şi inspirată de Boston Tea Party, revolta din 1773, împotriva impozitelor Imperiului Britanic asupra ceaiului. Astăzi, Boston Tea Party este considerat preludiul revoluţiei americane. În ajunul zilei alegerilor, Barack Obama şi democraţii şi-au dublat eforturile pentru a mobiliza electoratul, încercând să evite pronosticurile sondajelor privind victoria republicanilor. Aflat în linie dreaptă în campania electorală, Obama a trebuit să facă faţă şi ameninţării teroriste după descoperirea coletelor suspecte din avioanele cu destinaţia SUA. El a efectuat un ultim turneu în cinci state, duminică aflându-se în statul-cheie Ohio, unde, în cadrul unui discurs electoral, Obama i-a acuzat pe republicani de „suficienţă”, pentru că au refuzat să coopereze în ultimii doi ani cu majoritatea democrată.
Analiştii arată că, la doi ani după alegerea sa triumfală, preşedintele Obama va suferi o primă mare înfrângere la acest scrutin, în pofida unei campanii marcată de o relansare economică, încă timidă. El le-a cerut celor care l-au susţinut să ajungă la Casa Albă să vină din nou la urne, deşi euforia de atunci a trecut. După 2 noiembrie, Obama va trebui să renunţe la ambiţiile reformei sau măcar să încerce de găsească un compromis cu republicanii în probleme precum schimbarea climatică, imigraţia sau educaţia. Şeful minorităţii republicane, John Boehner, care ar putea deveni preşedintele Camerei în cazul victoriei taberei sale, conştient de importanţa noului curent, a promis deja că democraţii nu vor vor primi „nici un ban” pentru finanţarea programelor lor politice. Invariabil, de câteva săptămâni, sondajele promit republicanilor recuperarea locurilor în cele două Camere ale Congresului şi aproape cert preluarea controlului Camerei Reprezentanţilor. Obama a recunoscut că impopularitatea actuală a democraţilor se datorează crizei economice şi şomajului, care continuă să rămână ridicat (10%). Duminică, o anchetă a CNN sublinia că partidul de opoziţie şi-a mărit avansul cu 52% din intenţiile de vot, faţă de 42% pentru democraţi.
Gafe amuzante în campania electorală
Curentul popular împotriva sistemului politic american a adus în prim-planul campaniei electorale americane candidaţi neobişnuiţi, de la pasionaţi de uniforme naziste la foste vrăjitoare care cred că şoarecii pot avea creier de om.
Favorit al scrutinului de la mijlocul mandatului prezidenţial, Partidul Republican din Statele Unite pare să fi descoperit efectele nedorite ale nemulţumirii opiniei publice americane faţă de clasa politică tradiţională, care a adus pe listele sale candidaţi fără experienţă din cadrul mişcării ultraconservatoare Tea Party. Îngrijorările „veteranilor” dreptei americane au început să apară în momentul în care câteva dintre „feţele noi” ale partidului au început să exprime opinii cel puţin bizare. Cel mai mediatizat exemplu de până acum este cel al Christinei O’Donnell, candidată la Senat promovată de Tea Party, al cărei slogan de campanie a fost „Nu sunt o vrăjitoare!”. Chiar dacă la prima vedere O’Donnell pare să se apere de acuzaţii deplasate ale adversarilor, în fapt, sloganul său a devenit mai mult decât necesar după ce la un mitig electoral a declarat că, în tinereţe, a fost „implicată în vrăjitorie”. O’Donnell avea deja o afirmaţie ciudată la activ. În 2007, când nu candida încă, ea a declarat la un show TV că cercetătorii din SUA „hibridizează oameni cu animale şi au creat şoareci cu creier de om perfect funcţional”.
Un alt politician de „tip nou”, devansat însă de corespondenţi din România, este Richar Iott, candidat la Senat din Ohio. El a apărut în fotografii purtând o uniformă nazită şi, în ciuda reacţiilor negative venite din partea liderilor republicani, a ţinut să sublinieze că nu consideră că ar fi făcut ceva nepotrivit pentru că el doar a participat la o recreare dramatizată a unei scene isorice. Alt candidat cel puţin neobişnuit este pretendentul la Senat din Alaska, Joe Miller, care a apreciat că Zidul Berlinului este un model pentru oprirea imigraţiei ilegale dinspre Mexic. Nici Partidul Democrat nu duce însă lipsă de personaje inedite: Alvin Greene vrea să fie ales senator în Carolina de Sud, deşi este şomer şi a avut o carieră nu tocmai strălucită în armată.
