» Nascut in 1951 la Bucuresti si stabilit in anii ’80 la New York, Serge Spitzer este considerat unul dintre artisii importanti ai generatiei sale, pe plan international.
» A participat la expozitii precum Documenta 8 Kassel 1987, Istanbul Biennial 1994, Venice Biennale 1999 si a expus in locuri ca Museum of Modern Art, New York sau Kunstmuseum Berna.
» Lucrarea sa din 2002 "Re/Search (Alchemy and/or Question Marks with Swiss Air)", un sistem de tuburi pneumatice prin care circula capsule cu aer, este o parabola a sistemelor economice si activitatilor in circuite inchise.
Desi putin cunoscut in tara, Spitzer face parte din prima generatie de artisti minimalisti-conceptualisti, alaturi de nume precum Baldessari, Nam June Paik, Bruce Nauman sau Yoko Ono. Nu a prins perioada de inceput a acestei generatii, insa este prezent in toate colectiile alaturi de ei si are o cota foarte buna de piata in strainatate. "Cu toate ca lucrarile sale sunt foarte scumpe si a participat la Documenta 8, Serge Spitzer e complet absent din canonul artei romanesti", spune curatorul Cosmin Costinas.
Nascut in Romania si absolvent al Facultatii de Arte din Bucuresti, Serge Spitzer a imigrat initial in Israel, la inceputul anilor ’70, apoi in Statele Unite.
Operele sale au fost prezente in multe muzee si institutii de arta, printre care Folkwang Museum Essen 1979, Museum of Modern Art New York 1983, Kunstmuseum Berna 1984, Magasin Grenoble 1987, Gemeentemuseum din Haga 1992, Kunsthalle and Kunstverein Düsseldorf 1993, IVAM Centro Julio Gonzales and Centro del Carme Valencia 1994, Henri Moore Institute Leeds 1994, Westfälischer Kunstverein Münster 1995, Kunsthalle Berna 2002.
A participat la multe expozitii internationale si bienale, precum Documenta 8 Kassel 1987, Istanbul Biennial 1994, Biennale de Lyon 1997, Kwangju Biennial 1997, Venice Biennale 1999, si a contribuit cu lucrari la multe expozitii de grup sau tematice. Opera sa este reprezentata in multe colectii private si publice, printre care Brooklyn Museum New York, Fogg Art Museum Cambridge MA, Museum Folkwang Essen, Haags Gemeentemuseum The Hague, Kunstmuseum Berna, Instituto Valenciano de Arte Moderno, Museum of Contemporary Art Chicago IL, Musée d’Art Contemporain de Lyon, Nationalgalerie Berlin, Staatliche Museen Neue Galerie Kassel, Staatens Museum for Kunst Kopenhagen, The Museum of Modern Art New York, The Menil Collection Houston, Yale University Art Gallery New Heaven CT.
Lucrarile sale apartin curentului conceptualist din arta contemporana. Expozitia sa "That time in Berlin" (1982-1986) atrage atentia asupra barierelor, ordinii ierarhice, transparentei, a accesului la putere si a birocratiei, conferind relevanta unor obiecte obisnuite precum jaluzele orizontale, podele, presuri si obiecte de birou, intr-un comentariu la adresa structurilor sociale si economice. "Ghost Valley coming down the Mountain" (Museum für Moderne Kunst, 2006), realizata impreuna cu artistul Ai Weiwei, este o instalatie formata din vaze dispuse ordonat pe podeaua galeriei, care examineaza imaginea pe care o avem actualmente despre China, pe care o privim, cu fascinatie si scepticism, ca un amestec de autoritarism, taoism si modernitate. "Re/Search (Alchemy and/or Question Marks with Swiss Air)", sistemul complex de tuburi transparente prin care circula capsule de aer, este o readaptare a unei lucrari din 1996 a artistului, "Re/Search (Bread and Butter with the ever present question of What is the Difference between a Croissant and a Baguette)", transformata in 2002 pentru a fi expusa in pavilionul Bancii Nationale a Elvetiei, in cadrul expozitiei Expo 0.2 din Biel, iar din 2007 la Kunstmuseum din Berna.
"Mi-ar placea sa ajut la integrarea Romaniei in viata culturala internationala"
» Ati plecat din Romania in 1972. De ce ati plecat? V-ati mai intors de atunci? Sunteti la curent cu scena artistica din tara?
Am plecat in 1972 la varsta de 21 de ani dupa ce parintii asteptau un pasaport timp de 20 de ani. M-am intors de cateva ori, in 1991, 2004 si 2007, pentru cateva zile. Incerc sa fiu informat despre situatia artistica. Din pacate, primul meu profesor de sculptura, Gheorghe Iliescu Calinesti, a decedat, ca si profesorul cel mai apropiat de la Grigorescu, Ion Bitan. Am vazut cu placere lucrari ale artistilor romani in expozitii internationale si, prin intermediari din China si Germania, am intalnit cativa participanti in persoana.
» Va preocupa felul in care sunteti receptat aici?
Sigur ca as prefera sa fiu mai activ in tara unde m-am nascut si am fost educat si mi-ar placea sa ajut la integrarea Romaniei in viata culturala internationala.
» Credeti ca arta are in continuare un important rol critic? Considerati ca o critica sociala viabila poate veni si dinspre o perspectiva de dreapta, mai conservatoare, mai ales in contextul romanesc?
Am luptat intotdeauna contra categorizarilor in activitatile creative. Pe mine ma intereseaza numai ceea ce s-ar putea numi arta extrema (foarte proasta si foarte buna). Toate activitatile artistice "corecte" sunt in cele din urma mediocre. Arta care incearca sa fie functionala pierde din semnificatie.
» Credeti ca sansa unui artist din Est este sa bata Occidentul la propriul joc? Ar putea fi o strategie valabila sa redefinesti regulile jocului folosindu-te de propriile handicapuri?
Orientarea are un rol important in intelegerea jocului, dar (ce noroc!) jocul se schimba continuu si regulile devin contradictorii. Strategia nu are locul de onoare care ii este dat de comentatori. In timp produce reactii automate destul de dezamagitoare.
» Dumneavoastra cum ati reusit, ce rol a jucat bagajul cultural cu care ati plecat de acasa? V-a fost de folos sau a trebuit sa va debarasati de el?
Am avut intotdeauna cu mine bagajul cu care am plecat. Am cautat sa gasesc de fiecare data in el ceva care poate ajuta la gatit. Nu a trebuit sa arunc nimic. Din pacate, nu mai vorbesc cu nimeni romaneste si simt ca limba s-a deteriorat.
» Operele dumneavoastra sunt prezente in multe colectii importante, private si publice. Va permiteti sa traiti doar din arta dumneavoastra?
Am avut noroc sa deschid cateva usi in lume si de mai mult de treizeci de ani traiesc din ceea ce fac. Sigur ca de multe ori am simtit tentatia de a face un compromis si am platit pe pielea mea refuzul. Am hotarat foarte devreme (old fashion) ca am alte interese decat comertul in activitate.
