Cautand pe internet informatii despre “Razboiul stelelor” (e o padure fara sfarsit acolo), am dat peste un chestionar la capatul caruia trebuia sa aflu ce personaj din film sunt. M-am executat, am raspuns la intrebari de genul “Aveti cateodata probleme cu respiratia?” (da, doar fumez), “Sunteti negru?” (nu), “Va pricepeti la electronica?” (nu), “Sunteti inalt?” (da) etc. si dupa ce am trecut hopul final (am ales intre a fi un om de actiune si unul care ar face orice pentru a-i salva pe cei pe care-i iubeste) am aflat ca sunt Anakin Skywalker. Sa ma bucur sau sa-mi para rau? Era o vreme (prin anii '80, cand a ajuns filmul la noi) cand era in spiritul varstei tinere sa te identifici cu personajele. Dar tocmai pe asta mizeaza aceasta ultima parte (desi, cronologic, a treia) cand si-a construit liniile de atac. Esential si in ciuda bogatei terminologii (peste 550 de noi specii lansate de serie – asa am gasit pe net), in “Razboiul stelelor” este vorba, toata lumea stie asta, despre lupta dintre Bine si Rau. Dupa succesul primelor trei parti, care au inceput sa iasa pe ecrane din 1977, George Lucas s-a decis sa continue epopeea, dar sa o coboare in timp. “O noua speranta”, “Imperiul contraataca”, “Intoarcerea lui Jedi” au ajuns sa fie cronologic ultimele parti iar primele sunt astazi (se pare ca definitiv) “Amenintarea fantomei”, “Atacul clonelor” si “Razbunarea Sith”. Ideea lui Lucas (datorata in buna masura dorintei de a exploata financiar succesul seriei) e, surprinzator sau nu, in consens cu mersul vremurilor. Daca un alt succes de box-office, “Titanic”, aducea o boare soteriologica atunci cand gurile rele exhalau apropierea sfarsitului (vezi si isteria cu anul 2000), “Razbunarea Sith” nu este deloc “cool” si poate de aceea si este. Desi nu votez cu termenul de “cool”, imi place ca in aceasta ultima/a treia parte a seriei personajul pozitiv clacheaza si devine personaj negativ. Fireste, se stia de la bun inceput ca asa se va intampla. Dar mi se pare pe undeva emblematic ca asa se incheie o serie care a facut istorie. Si mi se pare foarte nimerit felul in care e justificata trecerea lui Anakin Skywalker de partea negativa a Fortei – din atasament, pentru ca se temea pentru viata iubitei sale, Padme Amidala, si pentru ca era in stare de orice ca sa o salveze. Anakin cedeaza angoaselor lui si devine vulnerabil. Vulnerabilitatea il face sa valorizeze promisiunile inselatoare ale partii negative. Miezul intregii epopei sta de fapt in ceva foarte romantic – in iubirea lui Anakin pentru Padme, dar si in ambivalenta naturii umane. Unde mai pui ca Anakin/Darth Vader are ceva din forta Antichristului. (Dar sa nu intram in aceasta camera.)
M-am intrebat, ca orice fan care isi pune intrebari, de ce cavalerii Jedi n-au sotii. Dar pe unul dintre site-uri am aflat ca Palpatine, alias Darth Sidious, avea multe amante. N-am vazut nici una in film, dar oricum pe net intri pana la nas intr-un ocean de informatii, care de care mai haioase. “Star Wars” e deja o lume aproape palpabila, exista o harta a galaxiei, complet aberanta altfel, exista informatii fanteziste oferite cu cea mai mare inocenta, facandu-te sa te intrebi daca aceasta lume nu a prins cumva consistenta intre timp numai pentru ca atatia oameni cred in ea. Unul dintre lucrurile care m-au amuzat a fost raspunsul gen radio Erevan la intrebarea “Exista si femei Sith Lords?”. Ei bine, “da, desi numele lor sunt pana acum necunoscute”.
Fanii seriei se impart azi in doua tabere: cei care erau copii in 1977 si care au ramas fideli acelor trei parti (sa le nege ar insemna sa-si nege copilaria) si cei care sunt copii azi, care au mancat jocuri electronice pe paine de la 3 ani si care nu jura decat pe “Amenintarea fantomei”, “Atacul clonelor” si “Razbunarea Sith”. Bizar, aceste doua tabere nu se impaca deloc una cu cealalta. Primii resping excesul de tehnica in dauna personajelor si a povestii, ceilalti lesina la vederea patriarhalelor efecte speciale. (La conferinta de presa de la Cannes, unde filmul a avut avanpremiera mondiala, un jurnalist a luat microfonul si a recunoscut ca se afla intr-o situatie ingrata. E fan “Razboiul stelelor” de mic iar asta ii intuneca obiectivitatea profesionala. S-a folosit insa de profesia lui ca sa i se poata adresa personal autorului filmului-fetis al copilariei sale, iar emotia ii provoca noduri in gat.)
Pentru cei obisnuiti cu Han, Luke si Leia, aparitia lui Yoda, R2D2, C3-P0 si Chewbacca pare ca un rapt (iar ei il pot invoca pe Rene Guenon cu “Domnia cantitatii” atunci cand General Grievous manuieste nu mai putin de patru sabii laser). Personal sunt fan de prima generatie. Nu pot fi obiectiva. Personajele cunoscute din anii '80 imi amintesc de fapt de un alt film. Yoda mi se pare caricaturizat. Daca are atata forta in el, de ce trebuie si el sa sara si nu si-a pastrat sobrietatea glumeata? De ce pana si R2D2 a fost pus la treaba si acum se lupta cu alti roboti si executa panda pe dupa colt? Raspunsul este “da”.
