În ziarele de miercuri, citim un interviu cu Nicușor Dan, candidat la Primăria Capitalei, și o analiză a cheltuielilor anunțate de Guvernul Ponta și impactul lor asupra economiei românești. În continuare, aflăm de ce a fost destituit șeful spitalului ”Marie Curie” și câți bani pierd anual românii la jocurile de noroc.
În Hotnews, citim un interviu cu Nicușor Dan, președintele ”Uniunii Salvați Bucureștiul, și candidat la primăria Capitalei, despre planurile lui pentru București și viitorul partidului USB. „Una din probleme este că sectoarele sunt extrem de neomogene că probleme. Dacă luăm sectorul cinci, una este Cotroceni, altă este Ferentari. Sunt lumi care nu au de-a face una cu cealalalta. În plus, sectoarele, prin bugetele relativ mari pe care le gestionează, ele împreună gestionează cam 1 miliard de euro, îşi permit să aibă politici proprii. De exemplu, sectorul 1 şi sectorul 2 vor să facă o telegondolă peste lacurile Bucureştiului, ceea ce este o chestiune care ar trebui să ne preocupe pe toţi la nivelul de ansamblu al Bucureştiului. Şi atunci această independenţa – una faci aici, şi una la un km distanţă – nu este bună. În schimb, nu se poate că o administraţie centrală să reuşească toate problemele colectivităţii. Şi atunci trebuie delimitate în modul cel mai ştiinţific nişte cartiere care sunt mai omogene şi acolo instalate nişte administraţii care să nu mai fie independente, să fie în subordinea primăriei generale. Acesta este modelul Parisului”, a spus Nicușor Dan.
Gândul arată că Guvernul Ponta ar putea să aducă România aproape de recesiune. Într-o singură lună Guvernul s-a angajat la cheltuieli suplimentare anuale de circa 760 de milioane de euro (3,4 miliarde de lei) prin majorarea salariilor din Sănătate (cu 25% de la 1 octombrie, circa 200.000 de beneficiari – 1,7 miliarde de lei anual) şi din Educaţie (15% de la 1 decembrie, circa 300.000 de beneficiari – 1,7 miliarde de lei anual), respectiv 0,4% din PIB. De asemenea, la 1 ianuarie anul viitor intră în vigoare noul Cod Fiscal, al cărui impact ar putea fi de circa 2,2% din PIB, în condiţiile în care România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să respecte un deficit bugetar de circa 1,2% din PIB, cu o marjă de ajutor temporar (pentru că datoria publică este sub 60% din PIB) de 0,5 puncte procentuale. cazul în care Guvernul pune în practică cheltuielile suplimentare anunţate până acum este posibil ca deficitul bugetar să “explodeze”, ceea ce ar putea duce, la orizontul lui 2018, la depăşirea pragului critic maximal al datoriei publice, moment în care, avertizează BNR, riscul de recesiune este de peste 50%.
Adevărul scrie despre situația locuitorilor din oraşul german Wolfsburg, unde Volkswagen își are sediul, care se tem pentru viitorul lor. Volkswagen angajează 72.000 din cei 120.000 de locuitori ai orașului. Declinul Volkswagen poate duce la disponibilizări, situație în care viitorul oamenilor din oraș este incert. Situat la 200 de kilometri vest de Berlin, oraşul găzduieşte cea mai mare fabrică din lume şi este sediul grupului Volkswagen. Tot aici se regăsesc Volkswagen Arena – stadion unde echipa locală de fotbal joacă în Liga Campionilor şi campionatul Germaniei, o bancă Volkswagen, ba chiar şi o măcelărie Volkswagen, care produce cârnaţi premiaţi la nivel mondial. „Volkswagen este Dumnezeu aici“, a spus un brutar turc de pe strada principală, Porschestrasse. Dar scandalul manipulării emisiilor de către grupul Volkswagen a lovit puternic oraşul, generând furie şi îngrijorare. „Sunt îngrijorat. Nu este bine pentru Wolfsburg. Detroit este un exemplu negativ pentru ceea ce se poate întâmpla: oraşul a intrat în colaps. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi aici“, spune Uwe Bendorf, un locuitor al oraşului, care lucrează acum la un asigurător.
Evenimentul Zilei arată că, după destituirea șefului spitalului Marie Curie, se dă o ”bătălie” pentru numirea unui nou șef. Aproape 20 de persoane, părinți ai unor pacienți și cadre medicale, au protestat, ieri, în fața Spitalului „Marie Curie” din Capitală. Motivul: dr. Adrian Stanciu, șeful Secției de Pediatrie III, a fost destituit pe motiv că nu este cadru universitar. În locul lui ar putea fi pusă nevasta doctorului Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătății, actual membru al Senatului UMF. „Lucrez cu dânsul de 5 ani și n-am mai văzut un astfel de om, care să trateze cu atâta dragoste pacienții. E absurd să-l schimbi pentru o hârtie! Și l-au anunțat în concediu de decizia asta. Luni, când s-a întors la muncă, i-au spus oficial. Atunci domnul doctor s-a supărat, spunea că se gândește să-și dea demisia dacă nu va fi repus în funcție. Și-a prelungit concediul cu 30 de zile, că de ani buni nu-și lua nici măcar jumătate din el! Și-a închis telefonul și nu mai vrea să știe de nimeni”, spune una dintre colegele medicului destituit.
Ziarul Financiar scrie despre piața jocurilor de noroc, unde românii lasă un miliard de euro pe an. Piaţa jocurilor de noroc s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, iar la finele anului trecut includea circa 12.000 de săli de jocuri şi 70.000 de aparate. În medie, un aparat pentru jocuri de noroc produce în jur de 8.000 de euro pe lună, românii care merg constant la sală alocând circa 100 de euro pe lună pentru pariuri. Potrivit celor mai recente date, firmele înregistrate sub CAEN „Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri“ au încheiat anul trecut cu afaceri totale de 5,3 miliarde lei şi un total de 29.000 de angajaţi. Topul primelor zece companii de jocuri de noroc era condus anul trecut de Max Bet SRL, cu o cifră de afaceri de 264,3 milioane de lei, la un profit de 75 de milioane de lei, în urcare cu două poziţii faţă de topul din 2012.
Capital arată că, fermierii care se asociază ar putea beneficia de o serie de scutiri şi reduceri de taxe, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii. Proiectul urmează să fie aprobat de guvern, în perioada următoare. „Lucrăm cu cei de la Justiţie şi cu cei de la Finanţe. Până cel târziu miercuri (14 octombrie n.r.) vrem să îl trimitem în Parlament şi ne aşteptăm ca, într-o lună şi jumătate, să fie aprobat. Vrem să le arătăm fermierilor avantajele pe care le pot aduce cooperativele. Am fost în foarte multe zone din țară și ei, încă, au rămas cu amintirile din perioada comunistă. Trebuie să schimbăm această mentalitate“, a declarat, pentru Capital, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În ciuda avantajelor competitive ale cooperativei şi a facilităţilor fiscale oferite de stat, unii agricultori sunt reticenţi când vine vorba de asociere. Principalul obstacol este, însă, mentalitatea, spun specialiştii din domeniu. „Fermierul român nu vrea să se asocieze, asta este mentalitatea lui“, spune Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Wall Street prezintă povestea unei profesoare de sport, care a deschis un parc de distracție în Herăstrău. Parcul de distracţii se numeşte Miramagica şi are că atracţie principala o roată cu o înălţime de 25 de metri. De altfel, parcul se află într-o zona în care a fost ani de zile o roată, cunoscută drept “La Roată”. Miramagica Park a fost construit pe o suprafaţă de 2.000 mp, într-o zona protejată din Parcul Herăstrău din Capitală. Lucia Prăjişteanu, proprietarea firmei Britta Trading prin care operează o zona de jocuri din AFI Palace şi noul parc din Herăstrău, a câştigat licitaţia în august 2014, iar autorizaţia în iulie 2015, pentru a deschide în Parcul Herăstrău. ”Până nu iei locaţia nu poţi să gândeşti nimic. În acest business sunt trei factori care îţi definesc succesul: locaţie, locaţie şi iar locaţie. Cu cât te îndepărtezi de Bucureşti trebuie să aduci tot mai multe facilităţi. În entertainment este obligatoriu să fii foarte creativ, trebuie să schimbi tot timpul jocurile şi tematică”, spune acum antreprenoarea.
Pro Sport scrie că Alexandru Bourceanu nu mai este jucătorul turcilor de la Trabzonspor. După doar 14 meciuri jucate într-un sezon jumătate, clubul i-a reziliat contractul mijlocaşului român. Transferat de la Steaua pentru 1,3 milioane de euro în prima parte a anului 2014, Bourceanu ajunsese să câştige în acest sezon 725.000 de euro, motiv pentru care turcii i-au făcut o ofertă consistentă pentru despărţire. Astfel, Alexandru Bourceanu pleacă cu 420.000 de euro drept compensaţii ca urmare a încheierii premature a contractului din care mai avea mai bine de un sezon şi jumătate. ”Revenirea mi-a făcut foarte mult rău, ţinând cont de ceea ce am făcut înainte. Aproape tot ce am făcut înainte s-a uitat, s-a şters cu buretele. Sunt înjurat mai rău decât înainte să vin la Steaua”, spune Bourceanu despre revenirea la clubul lui Becali.
