După ce au fost desfiinţate pentru că în loc să prevină acidentele au fost transformate de primari şi patroni de firme în afaceri derizorii, radarele fixe ar putea fi reintroduse pe drumurile naţionale. Edilii abia aşteaptă şi cer un procent mai mare din amenzi.
Radarele fixe au toate şansele să reapară pe şosele, iar numărul lor ar putea creşte la peste 2.000, după ce se va aproba noua metodologie de instalare şi funcţionare a aparatelor. Costurile de achiziţionare şi montare urmează să fie suportate tot de firme private, ca şi în urmă cu câţiva ani, când a izbucnit un mare scandal din cauza contractelor dubioase încheiate de unii edili, finalizat cu desfiinţarea radarelor fixe.
Deocamdată, proiectul este în faza de dezbateri, iar elaboarea lui ar putea dura chiar şi un an, precizează comisarul Marian Zane de la Direcţia Rutieră a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Poliţia nu are fonduri
Costurile legate de cumpărarea şi instalarea radarelor fixe nu vor putea fi suportate de Poliţia Rutieră pe motiv că ar fi foarte mari. “Sunt foarte utile, datorită lor va scădea numărul de accidente rutiere provocate din cauza vitezei, dar ar presupune costuri foarte mari pentru Poliţie. De exemplu, pentru o singură cameră video, se cheltuiesc între 20.000 şi 50.000 euro, în funcţie de zona în care este amplasată”, mai precizează comisarul Marian Zane, care susţine totodată că România este singurul stat din UE care nu operează cu astfel de instrumente de depistare a vitezei.
În Franţa există peste 5.000, în Marea Britanie, peste 6.000, iar la noi ar fi necesare mai mult de 2.000 de unităţi amplasate pe întreg teritoriul ţării. Deocamdată nu s-a stabilit numărul exact şi locurile în care vor fi montate. Se ştie doar că autorităţile nu vor suporta investiţia de aproape 100 milioane euro, astfel că pentru finanţare se va apela din nou la firme private. Acestea din urmă îşi vor recupera banii din amenzi.
În urmă cu câţiva ani, când primăriile au început să încheie contracte cu diverse societăţi care au montat radare fixe, procentele pe care le-au încasat edilii au fost diferite, de la caz la caz, ceea ce a generat adesea derapaje. Problemele au fost legate şi de organizarea licitaţiilor sau de lipsa acestora. De exemplu, primăria din Prundu Bârgăului a fost dată în judecată pentru că nu a organizat licitaţie la atribuirea contractului.
“Acum vrem un cadru legislativ pentru a elimina problemele cu legalitatea contractelor încheiate. Prin lege se vor stabili valori maxime şi minime ale procentelor din încasări care vor reveni edililor şi care estimăm că vor fi de 30-50%”, a precizat Marian Zane. Este posibil ca administratorii drumurilor să încaseze şi ei diverse procente din valoarea amenzilor.
Primarii evită să spună cât au încasat
Reintroducerea radarelor fixe este considerată o măsură bună de primarii localităţilor în care au funcţionat deja înainte de anul 2009, când s-a decis desfiinţarea lor, cu excepţia celor de pe DN1. “Noi avem un singur radar fix, pe DN1, şi cred că ar mai fi nevoie de încă două pentru că au fost foarte multe accidente. Am încasat şi noi o parte din valoarea amenzilor, dar nu ştiu să vă zic cât pentru că nu sunt la primărie şi n-am mai văzut de mult un proces-verbal”, a declarat Ion Florian Dănuţ, primarul din Baloteşti (judeţul Ilfov).
Nici viceprimarul din comuna Daia (judeţul Giurgiu) nu-şi mai aminteşte sumele încasate. “Ar trebui ca noi, la comună, să primim mai mult ca data trecută, cam 50% din amenzi. Consider că reintroducerea radarelor fixe este o măsură bună pentru că pe DN 5 se circulă cu viteză mare”, a declarat Dorel Ştefan, viceprimarul din Daia.
