Primul proiect de anvergură a fost expus de Academia Română, în urmă cu doi ani, altul a fost inițiat de Președinție în 2016, iar al treia aparține Guvernului. Între ultimele două instituții există animozitate, nu cooperare.
Ministrul Educației, Pavel Năstase, a anunțat că, până la finalul anului, va fi elaborată o nouă Lege a Educației. Deocamdată, proiectul nu a fost pus în dezbatere publică și nici nu au fost oferite amănunte.
„Conform Programului de guvernare, până la sfârşitul anului 2017, trebuie să avem o nouă Lege a Educaţiei Naţionale. În acest context, Consiliul Naţional al Rectorilor şi alte consorţii universitare vor fi invitați la un dialog pe această temă şi în acelaşi timp comisiile parlamentare de educaţie din Parlamentul României care sunt abilitate să producă această lege”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.
Mii de propuneri pentru președinte
În februarie 2016, președintele Klaus Iohannis a anunțat că își asumă un proiect de anvergură intitulat -„România educată”. La un an distanță, „România liberă“ a cerut Președinției să precizeze care este sta-diul acestui proiect. Am aflat că dezbaterea publică se va termina în luna martie și că ea a constat în „consultarea online, disponibilă în perioada iunie-octombrie 2016. Peste 7.000 de utilizatori și-au exprimat opinia cu privire la schimbările pe care și le doresc în educație și toate aceste opțiuni vor fi luate în considerare.
Dezbaterile regionale au avut loc la Craiova, Timișoara, Brașov, Constanța, Iași, București și Cluj-Napoca, în colaborare cu universităţile gazdă şi instituţii publice centrale cu atribuţii în domeniu”.
Președinția ne-a mai precizat că „temele dezbaterilor publice au vizat: profilul absolvenților, cercetarea și rolul diasporei științifice în dezvoltarea acesteia, profilul cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor învățării din învățământul preuniversitar, învățământul profesional și tehnic, internaționalizarea învățământului superior și analfabetismul funcțional în România.
Aceste evenimente au adus împreună elevi, studenți, profesori, cercetători, părinți, agenți economici”.
Dialogul surzilor
Atât noua Lege a Educației Naționale, promisă de guvernul PSD pentru finalul acestui an, dar și „proiectul național pe tema educaţiei şi cercetării româneşti” asumat de Klaus Iohannis au același obiectiv major și trebuie asimilate cu o reformă amplă a întregii societăți. Inițiativele ar trebui armonizate, chiar dacă sunt elaborate de către două instituții cu o agendă politică diferită. Guvernul nu a nominalizat Președinția printre instituțiile pe care le va consulta în elaborarea Legii Educației.
În același răspuns pentru „România liberă“, Președinția lasă să se vadă existența unei animozități între cele două instituții care ar trebui să fie partenere: “În actualul context, în care ministrul Educaţiei Naţionale a anunţat intenţia de a susţine adoptarea, până la finele anului, a unei noi Legi a Educaţiei, considerăm că este important să ţinem seama de importanţa strategică a domeniului educaţiei şi cercetării, evitând greșelile trecutului.
Orice schimbare legislativă în acest domeniu ar trebui să fie pregătită prin evaluarea impactului legislaţiei actuale, clarificarea direcţiilor de viitor asumate de societate şi a viziunii pe termen lung. Instabilitatea legislativă din domeniul educaţiei a fost identificată în mod repetat de către participanţii la dezbaterile organizate în cadrul «România educată», dar şi de studiile realizate de specialişti români şi străini, ca unul dintre elementele cu impact nociv pentru elevi, studenţi şi profesori. De aceea, considerăm că ar fi o mare greșeală să se legifereze o nouă schimbare, asumată doar de o parte a societății sau a eşichierului politic, fără a avea la bază o viziune şi o strategie asumate de întreaga societate”.
ELABORARE. Academicienii văd până în 2035
Legea Educației promisă de Guvern reglementează perioada imediată în domeniul educației. “România educată” a lui Iohannis își propune “agregarea preferințelor românilor privind valorile, principiile și elementele care ar trebui să definească sistemul educațional românesc în 2030”. Academia Română a elaborat, în urmă cu doi ani, “Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. O secțiune importantă este dedicată școlii și educației.
Printre punctele slabe, academicienii au identificat: fragmentarea structurală a învățământului obligatoriu printr-un examen național; rezultatele relativ slabe la testările internaționale; lipsa unei grile de valori ce trebuie să însoțească formarea viitorului cetățean din România; manualele școlare realizate centralizat; rata foarte ridicată a abandonului școlar; discrepanța între performanța elevilor din mediul rural și cel urban; lipsa de coerență în elaborarea strategiilor.
