Ministerul Afacerilor Externe a transmis părţii ucrainene, la o întâlnire cu reprezentanţi ai Ambasadei la Bucureşti, preocuparea legată de posibila deteriorare a sistemului de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în contextul abrogării Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic, conform Mediafax.
Potrivit unui comunicat transmis joi de MAE, ministerul a reiterat miercuri, în cadrul unei întrevederi la care a invitat reprezentanţii Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, “interesul profund al României, ca stat vecin, pentru asigurarea stabilităţii Ucrainei”.
“Pe fondul evoluţiilor recente din Ucraina, în cadrul întrevederii, Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat importanţa stabilizării Ucrainei printr-un proces politic incluziv care să unească societatea ucraineană în ansamblul său, şi nu să o divizeze. Astfel, trebuie descurajate accentele naţionaliste sau extremiste, de natură să amplifice scindarea politică şi socială din Ucraina. În contextul unor evoluţii atât de volatile, Ministerul Afacerilor Externe a subliniat părţii ucrainene necesitatea evitării unor acţiuni abuzive, excesiv vindicative sau cu excedarea cadrului legislativ”, menţionează sursa citată.
De asemenea, MAE şi-a exprimat “ferm”, în cadrul întâlnirii, “aşteptarea că nu vor exista acţiuni îndreptate împotriva comunităţii româneşti sau a reprezentanţilor acesteia”.
Citeşte şi: NATO: Rusia să evite o escaladare a tensiunii din Crimeea
MAE precizează totodată că, prin misiunile sale diplomatice şi consulare din Ucraina, este în legătură permanentă cu minoritatea română.
“În contextul abrogării Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic, Ministerul Afacerilor Externe a transmis părţii ucrainene că este preocupat cu privire la posibila deteriorare a sistemului de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, preocupare exprimată şi în cursul recentei întrevederi, la Bucureşti, cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE”, se mai arată în comunicat.
MAE menţionează totodată că în cadrul întâlnirii s-a exprimat speranţa părţii române ca autorităţile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea şi adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie.
“Noile reglementări ar trebui să ţină cont de prevederile convenţiilor internaţionale la care Ucraina este parte, cu prioritate de dispoziţiile Cartei europene asupra limbilor regionale şi minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi, totodată, să remedieze deficienţele constatate anterior. Este necesar ca acest vid legislativ să nu se perpetueze şi să nu existe un regres la o legislaţie anterioară defavorabilă într-un domeniu de importanţă crucială pentru statalitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru progresul său pe calea pro-europeană”, precizează sursa citată.
Citeşte şi: Polonia avertizează asupra unui ”joc periculos” în Crimeea
Ministerul Afacerilor Externe a reiterat, cu prilejul întrevederii cu reprezentanţii ambasadei ucrainene, “sprijinul deplin” al României pentru aspiraţiile şi obiectivele europene ale Ucrainei şi ale poporului ucrainean.
“Acestea pot fi atinse în baza respectării criteriilor politice, inclusiv prin asigurarea protecţiei adecvate, pe toate dimensiunile, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobândite ca efect al legii adoptate în 2012 şi revocate la 23 februarie 2014 de autorităţile de la Kiev. Prezervarea identităţii româneşti în Ucraina face parte din ansamblul acestor responsabilităţi. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească, cu cea mai mare atenţie, situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile acestora sunt respectate şi promovate”, se mai arată în comunicat.
Parlamentul ucrainean a abrogat duminică o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a a permis utilizarea rusei în estul ţării, relatează postul Russia Today în pagina electronică.
Citeşte şi: Rusia îşi joacă viitorul în Crimeea?
Textul permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea legii a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici, destituit sâmbătă din funcţia de preşedinte al ţării. El s-a angajat la vremea respectivă să răstoarne promovarea limbii ucrainene ca singura limbă în ţară de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.
Legea prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că, pe teritoriul Ucrainei, este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.
