Franța s-a aflat duminică în fața unui scrutin cu totul și cu totul inedit, în primul rând pentru faptul că, pentru prima dată în istorie, cei doi finaliști au totalizat sub 50% din sufragiile exprimate la primul tur.
În al doilea rând, momentul electoral s-a remarcat prin absența – pentru prima oară – a ambelor partide tradiționale, republicanii lipsind din cauza scandalurilor de corupție și a dezbinărilor interne, iar socialiștii, din cauza proastei gestionări a țării din ultimii 5 ani, precum și a multiplelor dezertări pe toată durata legislaturii în curs.
Președintele ales al Franței, Emmanuel Macron, a fost aclamat duminică seara de mii de susținători adunați pe esplanada muzeului Luvru, după ce sondajele de la ieșirea de la urne au arătat o victorie detașată, cu peste 65% din voturi, în fața candidatei de dreapta Marine Le Pen, relatează AFP citată de Agerpres.
În al treilea rând, noutatea acestui scrutin a venit din ascensiunea-record a extremei dreapta, ceea ce spune foarte multe despre starea de nemulțumire a populației vis-à-vis de nerespectarea promisiunilor enunțate de președintele în exercițiu, socialistul François Hollande. De altfel, acesta nici nu a mai îndrăznit să ceară încrederea electoratului pentru un al doilea mandat la Palatul Élysée.
Tânăr, dar fără experiență
În sfârșit, surpriza cea mai mare a fost tocmai prezența lui Emmanuel Macron, cel mai tânăr candidat din istorie, 39 de ani, un personaj lipsit de experiență politică, dar extrem de carismatic și de ambițios. Un „patriot reformator”, cum îi place lui însuși să se descrie.
France's Macron:Those who find Goodness in All Decent Humanity are Back, but have lots to prove. Liberte, Egalite, Fraternite for the World! pic.twitter.com/LRCpHGGxoS
— Deepender S Hooda (@DeependerSHooda) May 8, 2017
Programul partidului său, „En marche / În mers”, partid creat anul trecut pentru a-l împinge la funcția supremă, nu este extrem de bine definit. El se dorește a fi un soi de laborator de experiențe, într-o lume efervescentă, aflată într-o perioadă de permanente mutații economice și sociale.
Candidata populistă și de extremă dreapta, Marine Le Pen, și-a recunoscut înfrângerea, duminică seară, la alegerile prezidențiale din Franța.
Mulți politicieni cu experiență, și de stânga, și de dreapta, s-au raliat din mers lui Emmanuel Macron, acest Kennedy al secolului XXI, cum a fost descris de unii analiști politici de peste Ocean.
Până și fostul președinte al Statelor Unite, Barack Obama, a simțit nevoia să facă o declarație publică, de susținere a tânărului candidat, terminată cu o urare sinceră: „En marche, vive la France!”, absolut inedită într-o campanie prezidențială franceză.
Pericol terorist
În ciuda amenințărilor teroriste și a stării de urgență în care se găsește Franța (de aproape un an și jumătat, după masacrul de la Bataclan), participarea la vot a fost bună. Francezii nu au dat crezare promisiunilor populiste ale Marinei Le Pen și proiectului ei nebun de a renunța la euro, proiect cu care Frontul Național a căzut în propria-i capcană, liderul frontist încercând de altfel, spre finalul campaniei, să-și schimbe strategia și să încerce o coabitare euro – franc.
Peste 47 de milioane de francezi au votat duminică în al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, în care s-au confruntat candidatul proeuropean Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, un politician populist eurosceptic.
Or, să faci să coabiteze o monedă națională și una comună, spun specialiștii în economie, nu are cum să ducă decât la ieșirea din eurozonă, cu consecințe catastrofale atât pentru Franța (inflație galopantă, explozia datoriei publice), cât și pentru edificiul european.
Asalt neîntrerupt de schimbări
Un enorm șantier se deschide acum în fața celui mai tânăr președinte al Franței. În primul rând, chiar înainte de a implementa vreo reformă, îi revine enorma responsabilitate de a reconcilia o națiune greu de mulțumit, răsfățată o vreme în epoca Mitterrand și supusă ulterior unui asalt neîntrerupt de schimbări, dictate de o economie mondială din ce în ce mai greu de stăpânit.
Așteptatei victorii a lui Macron îi va urma însă o lungă perioadă de frământari. 60 % din electorat, a declarat că votează cu acesta, pentru că nu are altă soluție. Cât despre Marine Le Pen, viitorul ei în politica franceză se va fi încheiat odată cu scrutinul de astăzi. Este foarte posibil ca Frontul Național să fie din nou măturat de pe scena politică franceză la viitoarele alegeri legislative din luna iunie.
Alegerile legislative bat la ușă și nimeni nu știe ce culoare politică va avea primul guvern din era Macron. În plus, cei mai mulți cetățeni nu cred în capacitatea lui de a face reformă. Dar Franța este dispusă să-i dea o șansă.
Principalele 5 priorități ale candidaților
Emmanuel Macron
1. Reforma Codului muncii prin ordonanțe de urgență;
2. Moralizarea vieții publice;
3. Relansarea și revigorarea cuplului franco-german;
4. Simplificarea vieții micilor întreprinderi;
5. Reforma școlii primare.
Marine Le Pen
1. Renegocierea la Bruxelles a suveranității Franței;
2. Crearea unui moratoriu privind emigrația legală;
3. Restabilirea controalelor la frontiere;
4. Expulzarea persoanelor capabile de acte teroriste;
5. Scăderea impozitelor.
