Spectacolul oferit de Cristiano Ronaldo în partida pe care formaţia sa, Real Madrid, a câştigat-o cu 4-2 în faţa echipei Villarreal, în campionatul Spaniei, a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, ce înseamnă un fotbalist adevărat. Graţie triplei din acest meci, atacantul portughez a ajuns la 49 de goluri marcate în campionatul iberic în mai puţin de un an şi jumătate, din vara lui 2009, când a sosit la Real Madrid. Un record pe care nici un alt fotbalist nu l-a mai reuşit până acum la gruparea de pe „Santiago Bernabeu” într-un timp atât de scurt. Considerat omul recordurilor la Real Madrid, starul lusitan a realizat o medie impresionată de 1,04 goluri pe meci reuşind, prin tripla din ultima întâlnire a echipei lui Mourinho, să-l depăşească pe olandezul Ruud Van Nistelrooy, autorul a 46 de goluri pentru Real, însă pe parcursul a patru sezoane. În afară de faptul că a marcat propriu-zis, Ronaldo şi-a tras echipa după el în momentele în care era condusă şi a dat o pasă de gol.
Involuntar mi-a venit în minte Adrian Mutu şi tot fără să vreau mi-a sărit în ochi imensa diferenţă dintre cei doi atacanţi. În timp ce toată lumea este cu ochii pe lusitan să vadă dacă va doborî recordurile deţinute de Hugo Sanchez şi Telmo Zarra, care au marcat câte 38 de goluri într-un singur sezon pentru Real, în momentul de faţă Ronaldo având deja 23 de reuşite şi încă 20 de etape de jucat, românul este suspendat de Fiorentina, dator vândut la Chelsea, pe cale de a fi târât prin tribunale atât de clubul său, cât şi de un barman pe care l-a bătut măr într-un bar de noapte, şi retras de gruparea toscană de pe piaţa transferurilor. Poate că valoarea lui Mutu nu se ridică la cea a lui Ronaldo, dar aerele românului sunt demne cel puţin de o vedetă cum este atacantul Realului. Ce bine ar fi, sau ar fi fost, dacă cel supranumit Briliantul ce ironic sună porecla lui Mutu în atare context ar fi avut măcar seriozitatea portughezului. Poate şi naţionala României ar fi avut acum mai multe şanse reale de a ajunge la Euro 2012.
