După luni de ambiguitate, Turcia s-a angajat în lupta contra Statului Islamic şi a acceptat deschiderea bazei aeriene de la Incirlik avioanelor coaliţiei, cea mai mare turnură operată de liderul turc, Recep Tayyip Erdogan.
Lupta contra Statului Islamic a înregistrat o mare schimbare după ce Turcia a autorizat, joi 23 iulie, armata americană să utilizeze bazele sale aeriene, situate în apropierea frontierei siriene, pentru lansarea loviturilor contra poziţiilor organizaţiei teroriste SI în Siria.
Oficializat două zile după o convorbire telefonică între Barack Obama şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, după atentatul sângeros de la Suruc (32 de morţi, atribuit SI), acordul prevede utilizarea bazelor de la Incirlik şi Diyarbakir de către americani şi participarea turcilor la bombardarea teritoriului sirian.
Până acum, Turcia, pilier al flancului sud-est al NATO şi membră a coaliţiei internaţionale anti-SI condusă de SUA, refuza să participe la acţiunile acesteia şi era criticată că interzice americanilor folosirea bazei de la Incirlik, situată nu departe de Adana, în sudul ţării. Recent fusese autorizată folosirea dronelor, dar nici un F-16 american nu putea decola, fără a mai vorbi de participarea turcă la lovituri, care părea exclusă.
Situată în prima linie a conflictului sirian, incapabilă să controleze cei 900 km de frontieră cu Siria, Turcia s-a temut să „se pună rău“ cu organizaţia radicală sunnită şi a negociat abil în septembrie 2014, eliberarea ostaticilor de la consulatul din Mossul contra eliberarea numeroşilor jihadişti deţinuţi în închisorile turce. Iată că după zece luni, poziţia Turciei s-a schimbat total, schimbare care intervine în timp ce guvernul, în ultimele luni, a întărit dispozitivul său la frontiere, respingând recruţii „califatului“ care erau obişnuiţi să treacă prin teritoriul turc pentru a ajunge în Siria.
Criticat de aliaţii occidentali pentru refuzul de a intra în lupta contra SI, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan formula pentru Washington două condiţii pentru participarea activă la frontul contra jihadiştilor – ca înlăturarea preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, să fie printre obiectivele coaliţiei asemenea celui de luptă contra SI şi crearea unei zone de excludere aeriană în nordul Siriei.
Nu au fost dezvăluite detaliile acordului americano-turc. A fost evocată crearea unei zone de securitate? Laura Seal, purtător de cuvând al Pentagonului, confirma, joi, că Washingtonul şi Ankara au „decis intensificarea cooperării contra SI“ în timp ce responsabilii americani au precizat că preferă să lase Turcia să se exprime pe acest subiect.
De ce s-a angajat Turcia contra SI
Comentatorii estimează că ar fi vorba de calmarea aliaţilor, în primul rând SUA. Administraţia americană reproşa din ce în ce mai dur Ankarei absenţa cooperării şi critica laxismul în controlul celor 900 km de frontieră cu Siria, pe unde veneau arme şi voluntari pentru grupurile jihadiste, între care SI. De asemenea, prin această frontieră poroasă jihadiştii exportau petrol şi operele arheologice furate, alimentând sursele financiare de război. Dar, preşedintele Erdogan s-a văzut silit să admită eşecul strategiei sale. Potrivit cotidianului Cumhurriyet, „Turcia trebuie să îşi revadă politica siriană pentru că a devenit o ţintă pentru SI“.
Erdogan a mizat pe o răsturnare rapidă a lui Assad şi a susţinut rebelii, inclusiv grupurile cele mai radicale, dar acum se confruntă cu riscul crescând de metastazare a conflictului sirian şi în interiorul Turciei. Exemplu este atentatul de la Suruc din 20 iulie, atribuit SI, şi apoi executarea a doi poliţişti, revendicată de gherila kurdă a PKK, care acuză Ankara de complicităţi cu Statul Islamic.
„Masacrul din Suruc demonstrează că există riscul proiectării taberei politice turce asupra terenului sirian, diferiţi actori din jocul turc identificându-se adesea cu o compasiune activă cu diferiţi actori din însângeratul teatru sirian“, arată Jean-François Perouse, director al IFEA (Institul francez de studii anatoliene). Între 3.000 şi 5.000 de tineri turci luptă în Siria alături de islamişti radicali, în primul rând în cadrul SI.
Alte mii îi susţin în Turcia şi numeroşi kurzi sunt sensibili la sirenele jihadiste. Turcia cunoaşte ample tensiuni după atentatul-sinucigaş din oraşul frontalier Suruc, atacul fiind opera lui Seyh Abdurrahman Alagoz, tânăr turc de 20 ani, care se alăturase SI după un sejur de şase luni în Siria. Este prima oară când un atac de asemenea amploare este comis pe solul turc şi acum, decisă să lupte contra ameninţării jihadiste la frontiera sa, Ankara nu se mai mulţumeşte cu operaţiuni la sol şi, de vineri, bombardează poziţiile jihadiste în Siria.
Joi, circa zece membri SI au încercat să treacă ilegal frontiera lângă Kilis şi au deschis focul aupra unui post al armatei turce, ucigând un soldat şi rănind alţi doi. Turcia a ripostat cu tiruri de artilerie şi bombardamente aeriene asupra mai multor poziţii ale grupării teroriste. Aceste acţiuni sunt privite pozitiv de europeni, din ce în ce mai îngrijoraţi de porozitatea frontierelor turce şi miercuri, după un consiliu de miniştri extraordinar, guvernul turc a anunţat că va întări drastic securitatea frontierelor comune cu Siria.
O frontieră capitală pentru grupurile jihadiste pe unde tranzitează arme şi noi combatanţi pentru SI, în special francezi, arată Le Monde şi Le Point.
Bombardarea PKK în Irak
În afara vânării jihadiştilor, Ankara profită de imensa operaţiune şi a ordonat arestarea a numeroşi membri ai mişcării de extremă-stânga DHKP-C, cât şi a partizanilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Turcia l-a considerat întotdeauna „mult mai periculos“ decât Statul Islamic. În acelaşi timp în care au fost bombardate poziţii SI în Siria, armata turcă a efectuat prima lovitură contra militanţilor kurzi după 2013, când a fost încheiată o încetare a focului reciprocă. Sâmbătă, Turcia a intensificat ofensiva contra grupului jihadist SI şi a rebelilor PKK.
Sâmbătă, avioane de luptă au lovit tabere aparţinând militanţilor kurzi în nordul Irakului, vizând PKK, ale cărui filiale au fost eficiente în lupte contra SI. Aceste lovituri complică şi mai mult războiul dus contra extremiştilor, forţele kurde ducând lupte grele contra SI în Irak şi în Siria. În Irak, bombardamentele au lovit adăposturi ale PKK, bunkere, grote, depozite şi alte instalaţii logistice, inclusiv munţii Qandil, unde se află baza comandamentului PKK.
În Siria, au fost bombardate ţinte SI şi ale PKK. Ofensiva contra militanţilor kurzi ameninţă să arunce în aer fragilul proces de pace încheiat în toamna anului 2012 menit să pună capăt unei gherille care a făcut peste 40.000 morţi din 1984 pe solul turc. Într-un comunicat publicat pe site-ul său de internet, aripa armată a PKK a estimat că aceste bombardamente reprezintă „sfârşitul încetării focului“ între rebeli şi forţele turce de securitate, care dura din 2013. „Loviturile au fost îndreptate contra obiectivelor grupului terorist Statul Islamic în Siria şi ale grupului terorist PKK din nordul Irakului“, au confirmat serviciile premierului Davutoglu.
Ankara a subliniat că „lupta contra ameninţării teroriste, fie că vine din interior sau din exterior va continua cu determinare“.
