Tensiunile sunt în creştere în Egipt, în apropierea unei manifestaţii importante împotriva preşedintelui islamist Mohamed Morsi, prevăzută pentru duminică, într-o ţară profund divizată între opozanţii şi susţinătorii şefului statului, la un an de la accederea acestuia la putere, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Mai multe partide islamiste au făcu apel la o manifestaţie “pe termen nelimitat” încă de vineri, pe tema “legitimităţii” lui Morsi.
Organizarea acestei manifestaţii, cu două zile înaintea celei a opoziţiei, generează temeri privind deteriorarea tot mai mare a climatului politic, propice unor noi violenţe.
O persoană a fost ucisă şi alte 30 au fost rănite în timpul confruntărilor din guvernoratul Ash-Sharqiya din nordul ţării, între susţinătorii şi opozanţii preşedintelui islamist, potrivit Ministerului Sănătăţii.
Miercuri, tot în nordul ţării, violenţele s-au soldat cu un mort şi 237 de răniţi la Mansoura.
Apelul la manifestaţii la 30 iunie, data aniversară a învesiturii lui Mohamed Morsi, a fost lansat de Tamarrod (rebeliune, în arabă), o mişcare populară creată în aprilie pentru a cere plecarea preşedintelui.
Tamarrod s-a putut sprijini pe ambianţa nefavorabilă care domneşte în ţară, afectată de o criză economică profună, de creşterea insecurităţii şi de tensiunile interconfesionale, pentru a reuni numeroşi susţinători.
Această campanie anti-Morsi afirmă că a reunit 15 milioane de semnături care cer organizarea unor alegeri prezidenţiale anticipate.
Opozanţii îi reproşează preşedintelui, ales la un an de la înlăturarea lui Mubarak, că a concentrat puterea în mâinile islamiştilor şi că nu a luat în considerare revendicările democratice care au declanşat revoluţia în 2011.
La cererile de mai multă libertate şi justiţie socială se adaugă temerile faţă de o viaţă zilnică din ce în ce mai dificilă, marcată de întreruperi de electricitate, şomaj şi inflaţie în creştere sau penurii de benzină.
De la alegerea lui Mohamed Morsi, primul civil care a accedat la preşedinţie, tensiunea nu a fost niciodată aşa de mare în Egipt, ţara cea mai populată din lumea arabă.
Miercuri, într-un discurs televizat, şeful statului a făcut apel la reformă şi la dialog, lansând o avertizare în privinţa diviziunilor care ameninţă să “paralizeze” ţara şi să o plonjeze în “haos”.
El a anunţat că un comitet va studia posibilitatea de a amenda Constituţia.
Constituţia a fost centrul unei bătălii încrâncenate între susţinătorii lui Morsi şi opozanţii săi, care consideră textul nereprezentativ pentru toţi egiptenii şi îl acuză că deschide calea unei islamizări crescânde a legislaţiei.
La CaiSro, unii locuitori retrag bani lichizi şi stochează alimente, aşteptându-se la posibile tulburări.
Numeroase companii au anunţat că vor fi închise duminică, ziua manifestaţiei şi început de săptămână în Egipt. Şcolile au avansat data vacanţei de vară.
Cozi lungi de aşteptare – adeseori de mai multe ore – s-au format în faţa benzinăriilor, făcând atmosfera şi mai apăsătoare.
Fost membru al Fraţilor Musulmani, mişcare interzisă dar tolerată în fapt în timpul lui Hosni Mubarak, Mohamed Morsi poate să conteze pe susţinerea a numeroşi susţinători care consideră că el luptă împotriva corupţiei în cadrul instituţiilor egiptene.
Potrivit lor, orice punere în cauză a puterii preşedintelui este o atingere adusă democraţiei, acesta fiind ales printr-un scrutin liber şi deschis.
Secretarul de Stat american John Kerry le-a cerut, marţi, opozanţilor să manifesteze paşnic şi a cerut ca acest mijloc de exprimare “legitim” să fie “respectat”.
Armata a rupt tăcerea, duminică, pentru a anunţa că va interveni în caz de violenţe.
“Forţele armate au datoria de a interveni pentru a împiedica Egiptul să plonjeze într-un tunel sumbru de conflicte şi tulburări”, a avertizat ministrul egiptean al Apărării.
Aceste declaraţii amintesc influenţa armatei, din rândul căreia au provenit toţi predecesorii lui Morsi, şi care a guvernat ţara timp de un an după înlăturarea lui Hosni Mubarak.
Preşedinţia a încercat să minimalizeze importanţa mesajului explicând că acesta “reflectă rolul natural al armatei”.
“Orice decizie luată în cadrul armatei este coordonată cu preşedintele (care) este comandantul suprem al armatei”, a asigurat un purtător de cuvânt al preşedinţiei, Ihab Fahmy.
Reputaţia armatei a fost pătată de tulburările şi încălcarea drepturilor omului care au avut loc atunci când a condus ţara, după înlăturarea lui Mubarak.
Numeroşi egipteni apreciază totuşi, în prezent, că aceasta ar putea fi o variantă pentru scoaterea ţării din criză.
