Produsul intern brut al Chinei a urcat anul trecut la 5,9 trilioane $, în timp ce cel al Japoniei a scăzut la 5,5 trilioane, cei doi giganţi economici din estul Asiei inversând astfel poziţiile în clasamentul celor mai mari puteri economice. SUA se află pe primul loc – încă.
Deşi timp de 42 de ani economia Japoniei a fost a doua din lume ca mărime, pierderea acestui loc nu a fost primită cu panică sau frică de către guvernul de la Tokyo, ci dimpotrivă: Kaoru Yosano, ministrul Economiei, a salutat creşterea economiei chineze, declarând că „aceasta este o ştire foarte bună şi pentru Japonia, ca ţară vecină; vrem să adâncim bunele relaţii economice dintre ţările noastre”. Într-adevăr, China este principala piaţă de desfacere pentru exporturile japoneze, absorbind 19,4% dintre acestea, urmată de Statele Unite, cu 15,4%.
Scăderea înregistrată de economia japoneză nu este îngrijorătoare, ea fiind deja aşteptată de către analiştii economici. Încetarea unui program al guvernului japonez de subvenţii pentru maşinile ecologice a dus la o încetinire a consumului şi, ca rezultat, la o contracţie a economiei cu 1,1% în ultimul trimestru al anului 2010. Totuşi, rata creşterii pe întregul an 2010 a fost de 3,9%, ea semnalând o redresare după recesiunea care cuprinsese ţara în urma crizei financiare mondiale. Pentru primul trimestru al anului 2011 analiştii prevăd o creştere substanţială, mai ales datorită exporturilor – care sunt aşteptate să crească o dată cu puterea financiară chineză.
Dragonul se maturizează
Guvernul chinez a anunţat, pe de altă parte, că excedentul comercial a scăzut în luna ianuarie la 6,5 miliarde de dolari – numai jumătate faţă de luna anterioară. Dacă exporturile au crescut cu 37,7% faţă de ianuarie 2009, în schimb importurile au crescut spectaculos cu 51%. Aceasta se datorează în primul rând aprecierii monedei chinezeşti, yuanul, apreciere cerută insistent atât de către ministrul de Finanţe american, cât şi de către omologii săi europeni. Yu Song, analist economic la Goldman Sachs, este de părere că aceste cifre sunt un semn bun pentru continuarea creşterii economice în China. „Creşterea exportului indică o îmbunătăţire a situaţiei economice a partenerilor comerciali ai Chinei, iar creşterea importurilor este susţinută de puternica dezvoltare a cererii pe piaţa internă”, declară acesta. Spre deosebire de economia japoneză deja maturizată, China nu a parcurs încă toţi paşii în direcţia urbanizării şi industrializării, iar venitul brut pe cap de locuitor este de circa 3.600 de dolari – o zecime din cel înregistrat de către Japonia sau al Statele Unite.
Analiştii economici estimează că, după ce a depăşit Japonia ca forţă economică, China se îndreaptă cu paşi mari către locul întâi, deţinut încă de către SUA, a căror economie este deocamdată de aproape trei ori mai mare: compania de investiţii bancare Goldman Sachs prevede că China va prelua primul loc în 2027, în timp ce compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers este de părere că schimbarea la vârful clasamentului ar putea avea loc chiar ceva mai devreme, în 2020.
Alternativă la Panama
Guvernul chinez a iniţiat tratative cu guvernul columbian pentru construcţia unui tronson de cale ferată de 220 de kilometri, care va lega coasta atlantică a Columbiei de cea pacifică, în scopul de a uşura transportul de produse din China atât către America de Sud, cât şi către cea de Nord. Proiectul, al cărui cost este estimat la 7,6 miliarde de dolari, este considerat o alternativă la Canalul Panama, însă analiştii avertizează că rentabilitatea sa stă încă sub semnul întrebării.
