România rămâne una dintre țările cu cel mai mic grad de asigurare a locuințelor din Europa.
Paradoxal, la 7 ani după înființarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, concomitent cu introducerea obligativității de a asigura locuința, ponderea românilor care cumpără o poliță pentru situații de calamitate a scăzut substanțial.
După primele nouă luni din 2016, doar 9% din primele brute subscrise de firmele de asigurare din România proveneau din polițe care asigură locuințele împotriva incendiilor și calamităților naturale. Procentul, care include și vânzările PAID, este cu aproape 50% mai mic decât în 2011, când circa 17% din prime veneau din asigurarea locuințelor. Finalul anului, arată estimările, va consemna un procent chiar mai mic.
Mai mult decât atât, ca număr de polițe valabile, anul 2016 a fost primul în care asigurările obligatorii le-au depășit pe cele facultative. La finele anului trecut, în România erau valabile doar aproximativ 3 milioane de polițe de asigurare pentru un total de peste 8,5 milioane de locuințe, ceea ce înseamnă că doar o treime din proprietari sunt acoperiți financiar în caz de calamitate.
Aceasta este o altă mare problemă, având în vedere că polițele obligatorii emise de PAID au acoperiri limitate. Această asigurare, care costă doar 20 de euro pe an, despăgubește clientul cu maximum 20.000 de euro și doar în caz de cutremur ori inundație. Pentru un apartament sau o casă pe pământ din oricare dintre orașele medii și mari din România, suma maximă acoperită este mult prea mică, în caz de daune majore sau de daună totală.
Prin comparație, asigurările facultative, care costă în jur de 50-60 de euro pentru un apartament de 2 camere în București, acoperă întreaga valoare a locuinței (în jur de 50.000-60.000 de euro pentru exemplul nostru) și, în plus, includ și despăgubiri în caz de incendiu, dar și cheltuielile cu bunurile din locuință care ar fi distruse.
Vânzările scad, profiturile cresc
La fiecare 100 de lei încasați din asigurările de calamitate, companiile de asigurare plătesc doar 17 lei, arată datele oficiale. Profiturile sunt cu atât mai mari în ultima vreme cu cât și cheltuielile de administrare au scăzut substanțial. Calculele „României libere“ arată că, în final, după plata comisioanelor către brokeri și după cedarea unei părți din prime pentru reasigurare, asigurătorii rămân cu cel puțin 50 de lei la fiecare 100 de lei încasați.
Interesant este că, potrivit datelor ASF, costurile cu reasigurarea au scăzut semnificativ în ultima perioadă, după falimentul Astra (de departe cel mai mare jucător în domeniu) și după schimbarea legilor în domeniu. La nivelul anului 2015, firmele au cedat în reasigurare 23% din primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de calamitate și incendiu, cu peste 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2014.
Procentul mic de reasigurare, cu accent tocmai pe zona asigurărilor de calamitate, a fost unul dintre motivele pe care ASF le-a invocat pentru a trimite în administrare specială societatea Astra Asigurări. Aceas-ta din urmă era atunci, de departe, cel mai important jucător în domeniu și avea în portofoliu circa jumătate din totalul polițelor de asigurare a locuinței, în ciuda competiției importante din piață.
În prezent, piața asigurărilor de calamitate se împarte între Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), care a ajuns să dețină circa 55% din piață, dar care asigură locuințele doar în anumite limite clar definite, și trei societăți de asigurare. Acestea sunt cele care au câștigat, în general, din falimentul Astra, respectiv Omniasig VIG, Allianz Țiriac și Generali. Recent, de actuala situație vrea să profite și cealaltă firmă din România a Vienna Insurance Group, Asirom, care a anunțat că a majorat de trei ori comisioanele acordate brokerilor pentru vânzarea de asigurări de locuință.
Pentru firmele de asigurare rămase în piață, modificarea legii asigurării obligatorii a locuinței a fost o adevărată mană cerească, în ciuda opoziției declarative pe care o etalea-ză asigurătorii. Astfel, de când vânzarea de asigurări pentru locuință nu mai este posibilă decât dacă clientul are și asigurare obligatorie, cele mai importante riscuri au fost preluate de către PAID.
Acesta este și motivul pentru care firmele de asigurare nu mai au de ce să plătească reasigurare la același nivel ca înainte, căci PAID a preluat rolul de reasigurător. Pentru riscurile de cutremur și inundație în limita a 20.000 de euro, dauna este asumată de PAID.
Acest palier este și cel mai riscant din domeniu, acolo având loc cele mai multe daune. Din acest motiv, reasigurarea era mai scumpă decât pentru alte segmente. Pe segmentul polițelor de calamitate, reasigurarea este esențială, pentru că nicio firmă nu face față singură unui dezastru.
