Capitala are cel putin 100 de probleme de mediu. Ele au fost identificate si grupate de catre specialistii Agentiei pentru Protectia Mediului a orasului in 15 categorii. A fost nevoie sa treaca mai bine de un deceniu si jumatate pentru ca metropola – capitala a tarii – sa aiba in sfarsit un Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). Aceasta mare intarziere nu putea sa nu coste sub diferite aspecte calitatea vietii bucuresteanului de rand. In capul listei de probleme se situeaza “degradarea mediului natural (paduri, spatii verzi) si construit (monumente istorice)”.
Ana Nistorescu, consilier superior din Compartimentul de Relatii Publice si Comunicare, Planuri, Proiecte, Programe a exemplificat, ieri, citand din PLAM: “Pe baza observatiilor efectuate intre anii 1990 si 2005 se constata o accentuata tendinta de scadere a suprafetelor verzi – cu cica 50% intre 1990 si 2005 – si de degradare a spatiilor verzi. Astfel, suprafata spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut din 1989 pana in 2002 de la 16,79 metri patrati la 9,38 mp. 9 mp este minima stabilita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Situatia este ingrijoratoare daca se tine cont de faptul ca doar 18% din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea ce reprezinta 1,68 mp pe locuitor. Norma recomandata este de 8 mp pe locuitor, 6 mp gradina publica pe locuitor”.
Un necaz cat zece
Problema “numarul unu” a fost subimpartita de specialistii care au elaborat PLAM in alte zece “probleme de mediu individuale”. Pe langa reducerea la jumatate a suprafetei de spatii verzi, ei enumera: diminuarea bazelor de productie a materialului dendrologic; cresterea numarului de suprafete construite, terenuri private… in perimetrul parcurilor, a zonelor verzi; cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat conditiilor climatice din mediul urban; absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor; nevalorificarea Gradinii Botanice; lipsa perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale, diminuarea suprafetei fondului forestier; educatia deficitara a cetatenilor in respectarea codului bunelor practici silvice; degradarea unor obiective istorice si arhitectural-urbanistice.
Ingrijirea spatiilor verzi, o problema de mentalitate
Functionarii APM apreciaza ca, de acum, legea poate sa apere bine “plamanii verzi” ai metropolei. Ordonanta de Urgenta nr. 195 din decembrie 2005 stabileste, spre exemplu, ca schimbarea destinatiei spatiilor verzi amenajate, prevazute in Planul de Urbanism General, este interzisa. Pe de alta parte, Ana Nistorescu, specialist APMB, aminteste faptul ca, pentru aprobarea proiectelor noilor constructii, acordul de mediu impune ca cel putin 20% din suprafata cuprinsa in perimetrul proiectului in cauza trebuie sa fie spatiu verde. Daca aceste reguli sunt respectate sau nu ulterior de catre investitorii in constructii nu mai depinde de functionarii APM. Situatiile legate de nerespectarea legii cad apoi in competenta altor institutii, precum Garda Nationala de Mediu, careia ii revine responsabilitatea controlului. Sanda Petrisor, consilier superior din Compartimentul de Relatii Publice si Comunicare din cadrul Agentiei Locale de Protectie a Mediului Bucuresti considera ca administrarea corecta a spatiilor verzi este totodata si o problema de mentalitate. Multi din cei care au reusit sa revendice terenuri care au inclus si zone verzi, in loc sa ingrijeasca vegetatia, sa faca ceva ca locul sa “infloreasca”, le-au neglijat.
250.000 euro pentru studiul de analiza a zonelor verzi
Spatiile verzi nu au doar un rol recreativ deloc de neglijat, ci si unul foarte important, de ameliorare a calitatii aerului. Chiar daca activitatea industriala poluatoare a mai scazut in intensitate, aerul Bucurestiului continua sa fie impovarat de alti factori: “Traficul rutier contribuie cu 70% la poluarea aerului din Bucuresti”, spune Carmen Stuparu, director executiv APMB. Concret, pentru solutionarea problemei de mediu “numarul unu” a Capitalei, specialistii APM pregatesc un “studiu de analiza a situatiei suprafetelor de spatii verzi existente si de identificare a terenurilor degradate”, in parteneriat cu Ministerul Mediului din Germania. Pentru acest proiect ei au solicitiat din partea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor o finantare in valoare de 250.000 euro.
